Gazeta Sporturilor, iulie 1932 (nr. 1076-1088)

1932-07-01 / nr. 1076

M ? ^6 ~k­ANUL IX No. 1076 Pe op. an ABONAMENTE ..........................................LEI 1000 Pe șase Inni........................................ ... 300 Telefon redacție: 325/35 și 346/0. Telefon provincie : 77/65._________ Apare în fiecare LUNI, MIERCURI Și VINERI Birourile I STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY, 2. — BUCUREȘTI I. Directoriii EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar de redacție . N. PAPAGHEORGHEL PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație 1 325/35 si 346/3 Telefon provincie i 77/65. CRONICA Speranța footballului românesc JUNIORII Footballul nostru a făcut oa­­recari progrese. Nu trebui­­ să Credem, că am ajuns la un mo­­ment, unde sforțările noastre, au găsit o consacrare. De altfel, pro­gresul se judecă nu după ceea ce am făcut, ci după ceea ce tre­buia să facem, într’un faps de timp anumit, A sosit momentul să ne gân­dim la viitorul footballului­ ro­mânesc. Alcesta este în strânsă legătură, cu preparata actualilor juniori, viitorii jucători de mâine. Fiecare club, are câte o echi­pă de juniori, și chiar alta de pi­tici. Să ne gândim cine îi îndru­­mează? Cine le descoperă adevăratele percepte ale educației sportive, precum și regulile footballului a­­sociație? In general, sunt lăsați pe sea­ma vreunui membru mai în vâr­stă al clubului, care poate nici nu a atins mingea și nu este decât un om îndrăgostit de joc, având­­ câteva ceasuri de pierdut, mai mult decât alții. De aceea, nu de puține ori, au­zim la o poartă, că se strigă de către conducătorul echipei de ju­niori, după ce s-a comis un faul și arbitrul l-a sancționat: — Costică, ai și tu gri­je de el. " — Dă-i la picioare — — Trim­ite-1 la spital! Cu astfel de dascăli, sportul ■ nostru favorit, devine un pericol, accidentele se înmulțesc, iar pă­rinții nu-și mai lasă copiii să-l practice. De obiceiu, asemenea chestiu­ni vin în discuție, când se în­tâmplă vre-o nenorocire. Se pe­rorează și apoi totul trece în do­meniul uitării. l conduce, este în strânsă le­gătură cu noțiunea de preve­dea". De aceea, fiindcă suntem la începutul unei vacanțe, conducă­torii au datoria, să se gândească la organizarea viitoare. Socot, competițiuneai juniori­lor, așa cum este astăzi organiza­tă, necorespunzătoare timpurilor. Este necesară introducerea unei supravegheri stricte din partea or­ganelor competente. Districtul București, are în ul­tima vrem­e în frunte, pe d. că­pitan Dumitrescu, un sportsmann, care prin energie, muncă și pri­cepere, ilustrează această dem­nitate. Sunt convins, că domnia sa, va examina chestiunea cu toată se­riozitatea și îi va găsi soluțiunea adecvată. I Părerea mea este de azi înain­te, activitatea juniorilor, să fie su­praveghiată și îndrumată sub con­­­trolul direct al districtului. Să se organizeze un curs de football în care prelegerile de tac­tică și teh­nică, să alterneze cu cele de explicarea regulamentu­lui și educației sportive. Să aibă loc antrenamente pe teren, precum și matchuri de se­lectit­ne, cât mai dese. Aceste cur­suri, ar putea fi frecventate cu fo­los, chiar de jucători mai în vâr­stă, și nu exagerez, dacă spui și de selecționați, căci ar avea mult de câștigat. Toate întâlnirile mari interna­ționale să fie precedate de una a­celor tineri (cu condiția ca pu­blicul, să aibă ceva de văzut și să nu se mai repete, ceia ce a pre­cedat matchul Franta-Româ­­nia). Printre mijloacele de propa­gandă ale districtului să fie în­scrisă și deplasarea echipelor de juniori, în diverse orașe. Negreșit, realizarea acestor puncte, cere în primul rând, adu­cerea unui antrenor. Până vom a­­vea mijloacele ca să putem face apel la un străin, cu mare­ renu­me, am cugetat că îl găsim șiL j p­rintre ai noștrii. Ar fi foarte nimerit, să se în­credințeze această misiune, ve­chiului sportsman, cunoscutului arbitru și manager al echipei Ro­mâniei, d. Costel Rădulescu. Competența d-sale, în football, calitățile pe cari le are, ca îndru­mător, și organizator, i-ar da po­sibilitatea să facă o operă po­zitivă. Cu bună­voințele, ce le-ar găsi prin cluburi și între sportsment, ar realiza ceva temeinic, crein­­du-și în acelaș timp și discipoli. In țări, unde se practică un joc de o factură inferioară, nouă, sunt nenumărate școli de foot­ball, arbitri, manageri, antrenori, etc., și poate nu au nici compe­tențe, cari să fie superioare, ce­lor de la noi. Au însă, tocmai, ceia ce ne lipsește nouă aproape cu desăvârșire. Spiritul de organi­zare. Dacă ținem, ca în concertul ce­lorlalte țări, să jucăm un rol de frunte, trebue neapărat să facem toate eforturile, ca printr’o or­ganizare serioasă, să ajungem a­­colo, unde calitățile rasei și în­sușirile neamului, ne dau dreptul să tindem. VIRGIL ECONOMII Note și Notițe INFLATIONISM AMATOR Federația română de box a a­­vut de rezolvat în ultima ședin­ță de comitet un teanc compact de cereri pentru organizări ama­toare de cartier. Date fiind însă anumite reguli cari prezidează activitatea administrativă a F. R. R., nu au fost aprobate decât 1. Cel puțin așa ne vestește un ultim comunicat oficial pe care ni-l trimite secretariatul acestei instituții. Alese pe sprânceană aceste­i reuniuni de cartier, sun­tem îndreptățiți să afirmăm că am apucat în fine linia dreaptă a progresului definitiv, cu atât mai mult cu cât toate vor avea loc în una și aceiași zi. Dumini­că 3 Iulie 1932, între orele 7 și 9 seara, în cele i puncte cardinale ale Capitalei, Iată-ne așa­dar, grație unei coincidențe de cereri generos sa­tisfăcute, săltați în fruntea er­ar­­hi­ei boxului amator din Europa și chiar din lumea nouă. Căci nu credem ca imensul Paris sau co­losalul New­ York, să aibe public necesar ca să poată suporta în a­­ceiași zi și la aceleași ore, 1 reu­niuni de box, fie chiar cu caracter amator. Ceea ce n’am putut reali­za prin forța pumnilor noștri, am reușit să înfăptuim printr’o inte­ligentă spargere a plafonului, sau cum se spune în limbaj economi­­co-financiar, țțrintr o inflație în toată puterea cuvântului. In definitiv de ce n'am fi bă­tut și acest record, când ne-am înscris cu atâtea altele pe tabelul internațional. Avem doar public pentru cel puțin 10 reuniuni a­­matoare in aceiași zi. Iar boxe­uri de calitate, câți vreți. N’ar fi fost păcat să vegeteze casațiile noas­tre pugilisto-amatoare într'o Inac­tivitate impusă de cerințele orga­nizărilor profesioniste cari s'au debarasat brutal de amatorii Ce s’ar fi făcut promotorii de car­tier dacă Federația n’ar fi dat aprobare pentru­­ reuniuni într’o zi. Unde și-ar fi etalat cunoștin­țele superioare de teh­nică pu­­gilistă. Unde ar fi făcut «marț» pe onor, public? și cum s’ar fi putut înscrie România în fruntea țări­lor amatoare din lume? Pentru viitor, restricțiile regu­­lamentare ar trebui ignorate cu desăvârșire: 20 cereri, 20 apro­bări și evident, 20 de gale. Căci, dacă-i bal, bal să fie, ­Ht ;*, . > ^v;''V. 1 16 PAGINI 6 LEI Încă o lovitură toe BULGARIA A ÎNVINS IUGOSLAVIA! 52 (2-0) Bulgarii In formă surprinzătoare sunt pre­zumtivii câștigători ai cupei Balcanice BELGRAD, 30. (Prin telefon de la trimisul nostru)­întâlnirea dintre Iugoslavia și Bulgaria, contând pentru cupa balcanică s’a terminat cu un re­zultat mult mai senzațional de­cât acela reușit tot de bulgari, în fața României. Surprinde cu atât mai mult această nouă lo­vitură, cu cât iugoslavii erau puși în gardă de forma excep­țională a adversarilor lor și se așteptau la o replică îndârjită. Surprinde mai ales prin faptul că iugoslavii au prezentat cea mai bună echipă a lor, dovadă a atențiunei cu care au înconjurat acest match. Bulgarii au jucat magnific și iugoslavii n’au existat în fața lor. Cum se explică această sen­zațională formă a bulgarilor, când noi îi cunoaștem, îi știm ce puteau acum un an. Să se fi transformat oare în decurs de câteva luni? Imposibil. Atunci?.. Matchul Bulgaria—Grecia ne va edifica și ne va da răspunsul. Căci învinși, sau învingând la luptă, bulgarii vor confirma pă­rerea unanimă că rezultatele re­ușite până în prezent sunt sim­ple accidente. Raționamentul de mai sus are darul să ne mângâie orgoliul nostru. Căci, altfel, trebuie să recu­noaștem că footballiștii din Țara BELGRAD. 1 (De la trimisul no­­stru special). — Matchul care în­chide competiția pentru cupa Bal­canilor și care în alte condițiuni, în cazul când Bulgaria nu ar fi făcut ce-a făcut, ar fi consti­tuit derby-ul cupei, se joacă Du­minecă între Iugoslavia și Ro­­mânia. Nu o vorbă, rezultatul matchu­­lui Grecia Bulgaria care se joa­că Sâmbătă poate aduce o întor­sătură a clasamentului în cazul unei victorii a reprezentanților Elladei. Și atunci matchul de Du­minecă și-ar recăpăta interesul deosebit. Făcând însă abstracție de legă­trandafirilor sunt în mare pro­gres și mai ales că au câștigat pe merit în îa(a României cât mai cu seamă în fața Iugosla­­viei. Deciși și fenomenal de impetuo­­și, bulgarii s’au jucat cu sârbii, mai ales în prima repriză, când au dominat 40 de minute din 45. Și au continuat dominarea în re­priza II-a, cu excepția unui mic intermezzo în care timp învinșii au marcat cele două puncte ale lor. Bulgarii trec în fruntea clasa­mentului și mai au de jucat un singur match. Cu Grecia, în care sunt mari favoriți. Și astfel — în anul de grație 1931 — cupa balcanică va fi câș­tigată de Bulgaria, în stilul cel mai impresionant. Victorii în toate matchurile. Ecoul acestui rezultat a stârnit un entuziasm indescriptibil. Co­respondentul nostru din capitala Bulgariei le-a telefonat aseară că lumea comentează cu multă a­­prindere rezultatele echipei bul­­gare. Populația Sofiei, chiar cea nesportivă, este străbătută de un val de optimism. Iar în cercurile­­ sportive convingerea că Bulgaria va câștiga cupa balcanică este nestrămutată. In cazul când Bulgaria va ve­ni la Sofia cu trofeul, i se pre­gătește o primire magnifică, tura dintre match și competiția în care este încadrat, partida cu Iugoslavia păstrează pentru noi o semnificație specială. In veșnică luptă pentru supre­mație în Balcani, cele două echi­pe naționale se vor răsboi crunt­ Formarea echipei naționale ro­mâne a fost obiectul unor lungi discuții, iar abia astăzi dimineața ea a fost definitiv alcătuită. România va alinia următorul «unsprezece»: Lăpușneanu, Buerger, Albu, Ro­be, Steinbach, Rafinsky, Glancz­­man, Covaci, Sepi, Bodola, Do­­bay. MIERCURI LA O. N. E. F. lila Maris a idelui militar român A asistat M. S. Regele, Voevodul Mihai și membrii guvernului Miercuri după amiază, cei 200 soldați și grade inferioare din toate armele au făcut publicului bucureștean la C. N. E. F. o strălucită demonstratie înaintea plecării la serbările sokoliste de la Praga-M. S. Regele care a încurajat participarea armatei române la grandioasa manifestație a soko­­ților cehoslovaci, a asistat cu vădită bucurie la demonstratia de Miercuri. Voevodul Mihai, membrii guvernului, ministrul Cehoslovaciei la București, pre­cum și marii demnitari civili și militari, au urmărit cu deosebit interes rodul unei munci de pes­te o lună a d-lor col. Virgil Bä­­dulescu, lt.-col. Em.­­Pălăngeanu, căp. Drăgh­ici, căp. Medeleanu etc., cari au reușit să realizeze din atâtea unități disparate, un tot omogen de toată frumusețea. Detașamentul a executat în splendide uniforme de paradă o serie de exerciții complicate în ritmul muzicei, iar publicul foarte numeros, a aplaudat en­tuziasmat mișcările ritmice de perfectă omogenitate. M. S. Regele vădit satisfăcut de perfecta pregătire a detașa­mentului a felicitat călduros pe d-n.i col. Bădulescu și lt.-col. Pălăngeanu. Au urmat apoi câteva demon­strații de echitație la care au participat cei mai destoinici că­lăreți ai armatei române. De­monstrațiile acestea, executate cu măestrie, au entuziasmat pu­blicul și au atras aplauzele una­nime. A fost un spectacol de mare valoare estetică, pentru care tre­bue să mulțumim pasionaților sportivi din fruntea b­ara­cului C. N. E. F. - - Actualități Parry învins la Wim­bledon Sferturile de finală ale probei de simplu domni din campiona­tele de la Wimbledon au adus câ­teva rezultate senzaționale prin­tre care înfrângera lui Perry din partea australianului Crawford nu este cel mai neînsemnat. După o luptă disperată Crawford a în­vins cu 7—5, 8—6, 2—6, 8—6. Anestin a învins destul de ușor de americanul Shields cu 6—1, 9—7, 5—7, 6—1. Vines a dispus de Maier, învin­gătorul lui Borotra, cu 6—2, 6—3, 6— 2. Iar Jir­e Satoh a învins pe Sidney Wood, câștigătorul de a­­nul trecut de la Wmbledon, cu 7- 5, 7—5, 2—6, 6-4. r# . m Vineri 1 Iulie 1931 LA ORDINEA ZILEI Confortul inconsecventelor Pârcălabul treburilor noastre sportive a încercat la Belgrad, să renunțe la dreptul României de a organiza jocurile «Cupei balcanice» în 1933. Motivul, acela pe care mi l-a transmis redactorul nostru pen­tru football, însoțitor al echipei naționale, este faptul că abia la Belgrad, oficialii noștri și-au dat seama că terenurile bucureștene sunt insuficient înzestrate pen­tru a găzdui o competiție atât de importantă: încercările de a lăsa în sarcina unei alte țări, plăcerea organiză­rii de la anul s’au lovit rând pe rând de refuzul tuturor delega­ților. Grecia a pretextat căderea vertiginoasă a drahmei. Iugosla­via, care nu a scăpat încă de emo­țiile organizării anului acesta, re­clamă pauza unei intremări România continuă să-și nego­cieze privilegiul. Iar Bulgaria nu s’a pronunțat încă. Ediția 1933 a «Cupei balcanice» este astfel serios amenințată. Dacă este cazul să spunem: «cu atât mai bine!», este discutabil. Acum două săptămâni am fi răspuns fără discuție, «ducă-se». Eram atunci după victoriile asu­pra câtorva reprezentative ama­toare și după saltul de prestigiu pe care Franța ni l-a înlesnit ex­trem de oportuni. Astăzi însă, când scopul rezulta­tului cu Bulgaria ne-a zdrunci­nat încrederea cu care pofteam dacă au curaj să se lupte cu noi Austria, Ungaria și Italia, fostul nostru în Cupa balcanică și-a de­finit din nou utilitatea. De aceia, ne surprinde atitudi­nea reprezentantului nostru cărei văzând dela Belgrad starea tere­nurilor dela București, a pericli­tat existenta viitoare a cupei, fă­când greutăți. Mai ales că atitudinea aceasta este de două ori inconsequentă cu interesele noastre. Odată, anihilând ocazia de a putea drămui valoarea footballis­­tică a Bulgariei, la București. Și a doua oară, renunțând la un pri­­vilegiu pentru care anul trecut a făcut discuții furtunoase.­­ Este, d­igur în amintirea tutu­ror încă zarva care s’a încins a­­nul trecut la Atena, în Conferin­ța Cupei balcanite, pe ordinea du­când greutăți de organizare. România care era atunci deți­­năt­oare, n’a renunțat la dreptul de întăetate pe care i-l dădea ti­tlul acesta, decât cu foarte multă greutate. Iar ziarele din țară au comentat capitularea aceasta la cei mai tari termeni. Și atunciî Ce s’a schimbat de acum un an până astăzi, pentru ca după atâta discuție — justificată sau nu—Ro­mânia să renunțe la un drept, și astăzi după însușirea lui, la o da­torie elementară de conseqvență. Nu mai prezintă O. N. E­ F.-ul condițiunile necesare de confort? Erau aceste condițiuni acum un an când tribuna provizorie a O. N. E. F.-ului scârțâia, amenințând să se dărâme, mai bine? Credem că niciuna din premi­­zele de mai sus nu poate fi sus­ținută.­­ O. N. E. F.-ul a rămas acelaș O­­N.­E. F. de acum un an, fie că are parodia de tribună de astăzi fie că i s’ar fi respectat parodia de tribună de atunci. Considerând deci că ch­iar dacă până în iunie 1933, nu se vor putea clădi ade­văratele tribune ale O. N. E. .F.-ftiiti chestiunea unui confort pip ­ poate pune. E.M.,ales, că spectatorii români au mav­edit că la matchuri mari, a ecistat orice fel de confort. Chiar și pe acela al pământului sau al ierbei, care li s’a pus la dispo­ziție în matchurile României cu Austria și Franța. Ce s’a schimbat deci, pentru a acuza lipsa de confort a C. N. E. F.-ului și a-i pune în sarcină de­­redarea noastră dela organizarea în 1933 a Cupei balcanice? Nimic. Sau dacă vreți, raportul de va­lori dintre noi, și o parte din pre­tendenții cupei, (vezi matchul cu Bulgaria), raport care trebuie neapărat restabilit. Cu confort, sau fără. ., în ori­ce caz, la București. G. F. Cupa Europei Centrale SENZAȚIONALA ÎNFRÂN­GERE A FERENCVAROSULUI Miercuri s’au jucat două mat­churi pentru cupa Europei cen­trale. Matchul car ie atrăgea aten­­­tia unanimă, acela^dintre Juven­tus și FerencvarOS ® («minat cu o mare suror^O^erencvaros a cedat la mare d’fprentă, s-3 JUVENTUS­­ FERENCVÁ­­ROS 4—6 (8—0) Matchul s’a jucat la Torino, e­­chipele aliniind următoarele for­mații: Juventus, Combi, Rossetta,Ca­­ligaris, Vargolini, Month Bar­­tolini, Sacerdota, Cesarini, Vece­­rini, Ferarri, Orsi, Ferencváros: Hada, Takacs I, Ivorony, Lyka, Sarosy, Lazar, Ta­­enzer, Takack II, Turay, Toldi, Kohut. Juventus a învins la scor ast­fel ca este câștigătorul mai mult decât probabil al matchului. Turul al doilea se joacă Du­minecă la Budapesta. ÚJPEST - VIENNA 1-1 (1-1) Un rezultat excelent a obți­nut Újpest în fata Viennei. Nu este însă mai puțin adevărat că la rejucare, Vienna, care joacă pe teren propriu are cele mai multe șanse să furnizeze pe în­vingător. Citiți in pag. 111 Corespondentă specială de la Belgrad

Next