Gazeta Sporturilor, noiembrie 1932 (nr. 1129-1141)

1932-11-02 / nr. 1129

ANUL X, No. 1129 Pe un an ABONAMENTE ...........................................LEI 1000 Pe șase luni.............................................., 500 • Telefon redacție: 325/34 — 325/35. _____ Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPA GHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie: 77/65. EXPLICAȚII LOGICE L­ltimite manifestări sportive din capitală au marcat o vădită afluență de public pe toate terenurile. La motociclism 5—9000 de spec­tatori, la fel la football, 2—3000 la rugby și foarte mulți la celelalte manifestări de minimă importanță. Pentru foarte mulți, avalanșa de spectatori a fost cu totul surprin­zătoare, mai ales ținând seama de faptul că parcurgem vremuri de acu­tă criză economică în care pungile se deschid foarte greu pentru alt­ceva decât pentru stricta necesitate. Și oricât de sportiv ar fi cineva, nu poate afirma că a fi specta­tor la o manifestație oarecare, în­seamnă a-și satisface un ce strict necesar... (excepție fac bine înțe­les suporterii — o mână de oa­meni — pentru care nimic nu trece înaintea unui match în care clubul favorit își apără culorile). Fenomenul, surprinzător pentru mulți, este perfect logic dacă ținem seamă de un fapt pe care organiza­torii manifestațiilor sportive mai im­portante, au știut să-l pună în concordanță cu caracteristica zilei: reducerea prețurilor până la limita dintre asigurarea profitului strict necesar și posibilitățile de plată ale spectatorilor. De altfel, filozofia nu este prea profundă. Are însă un singur de­fect: trebuia pusă în aplicare mult mai înainte, adică din momentul când spectatorii au început să selec­ționeze reuniunile cu caracter spor­tiv și să-și numere leu cu leu la ghișeele terenurilor de sport. Ocupându-ne în dese rânduri de problema desinteresarii publicului arătată față de manifestațiunile sportive, am preconizat cu persis­tență nevoia adaptării prețurilor la standardul de viață foarte scăzut astăzi. Și asta cu atât mai mult cu cât împrejurările sunt foarte favorabile captării unui public nou pentru sport, a unui public ce va rămâne constant unei mișcări pe care a ignorat-o atunci când preocupările sale de zi la zi îi răpeau timpul pe care-l întrebuința foarte fruc­tuos. Astăzi, când nevoile copleșesc deo­potrivă pe cei cari au avut situații înfloritoare ca și pe cei cari nu au fost niciodată prea înstăriți, un divertisment duminical pe o arenă de sport înseamnă o destindere bi­nefăcătoare pe care și-o poate sa­tisface cu o cheltuială minimă. In această ordine de idei, un mare ziar englez a întreprins o vastă anchetă în rândurile cetitorilor săi și a ajuns la constatări extrem de favorabile mișcării sportive. Astfel la întrebarea: ce spectacol preferați? 85 la sută de cetitori au răspuns că preferă spectacolul­ sportiv de Sâmbătă (în Anglia, după cum se știe, Duminica sunt interzise orice fel de spectacole). Restul de 15 la sută din răspunsuri s’a împărțit între cinematograf și teatru. Că ancheta ziarului englez nu este alături de adevăr, ne-o do­vedește cu prisosință aglomerația imensă de spectatori la matchurile de football, rugby, la curse și la tennis. Astfel, sunt lucruri arhicu­noscute că derby-ul de la Epsom a­­dună pe hipodrom în fața Regelui aproape un milion de spectatori, că finala cupei Angliei, deasemeni în prezența suveranului masează Wembley circa 120.000 de pasio­la­nați și că la Wimbledon, la cam­pionatele de tennis biletele de in­trare sunt epuizate cu cel puțin o lună înainte de începerea competi­­țiunilor. Situația — păstrându-se bine înțe­les proporțiile — este aceeași peste tot. Afluența pe terenurile de sport este rezultanta unei depresiuni mo­rale generalizată odată cu înrăută­țirea stării economice mondiale. La noi, ea a intrat pe făgașul realității, odată cu ostenirea prețu­rilor de intrare. Astăzi, cu o sumă modică poți urmări destul de confortabil o par­tidă și poți avea totdeodată diver­tismentul atât de necesar măcar odată pe săptămână. Dreptatea celor susținute de noi la vreme s’a dovedit astfel evidentă și avem satisfacția să o vedem com­pletată de realitate, care deschide orizonturi noui sportului românesc. Spakow pleacă Vineri în străinătate Trei matchnri in Germania. Apoi Paris și tantira Moll Spakow, campionul nostru la toate categoriile, ne părăsește. Pleacă Vineri din București în­­dreptându-se spre Berlin. Tratativele cari sunt închegate de mai multă vreme cu managerul german Paul Damsky, au fost de­­finitivate și Spakow va susține la 18 Noembrie primul match în străinătate. La Colonia, în cadrul unei reu­­niuni de proporții care va avea loc în vestitul «Rheinlandhalle» și unde germanii Neusel și Guehring se întâlnesc în match vedetă, Spa­kow va debuta în fața lui Hower, element aproape necunoscut la noi, dar îndestul cotat pe ringurile ger­­mane. După matchul de la Colonia, Spa­kow va boxa la­ Frankfurt, după care va avea un alt treilea match la Berlin, într-o reuniune la «Sport­palest». După ce va fi consumat cele trei matchuri în Germania, Spakow va lua drumul Parisului unde-și cons­­titue... reședința de iarnă. La Paris Spakow este îndeajuns de cunoscut, performanțele sunt reținute, iar învinși ai sale săi sunt destui în capitala Franței, pentru ca să fie sigur de o ac­tivitate laborioasă. Intre timp Spakow are o ofertă pentru unul sau două matchuri la Londra, ofertă care-i surâde și pe care este dispus s-o accepte. Cei din anturajul campionului, declară că «Moți» ,va veni în țară, ori de câte ori va primi o propu­nere interesantă. Au început defecțiunile Germania, Danemarca și Norvegia nu participă la campionatul mondial Nici nu s’au terminat lucrările generale de pregătire ale campiona­tului mondial și atmosfera favora­­bilă abținerilor, evoluează Italienii n’au invitat încă pe ni­meni, n’au comunicat nimănui și au și fost anunțați de țările cari se abțin. GERMANIA, DANEMARCA ȘI NORVEGIA NU PARTICIPA Federațiile Germaniei, Danemar­­cei și Norvegiei au hotărât să nu participe la campionatul mondial. Fiecare pentru motive speciale. Ger­­mania Pe chestiuni de principii, Norvegia din motive financiare, Di­nemarca pentru că nu poate să se facă reprezentată de cea mai bu­nă echipă. O știe de pe acum. E drept că defecțiunile acestea nu pot avea efecte prea mari asupra campionatului mondial, nu este însă mai puțin adevărat că au produs o impresie penibilă în Italia în presa italiană știrea defecțiu­­nei a fost primită cu un comenta­riu destul de sever. Ironic, ziarele adaugă că țările defetiste puteau să aștepte măcar publicarea condițiilor. Deschiderea sezonului de Cross-Coantry Duminecă se aleargă prima cursă Cross-countryul,­­urmând atletis­mului, va intra Duminecă în faza activă pentru specialiștii de primul plan, grație crossului Mihail E­­liescu. Numărul redus al manifestațiu­­nilor este pricinuit și de timpul, care în România în general nu per­mite un cross prea lung. Intr’adevăr, rareori când se pot disputa asemenea alergări în De­cembrie, De Ianuarie și Februarie nici nu mai vorbim, căci tempera­tura cu totul scăzută împiedecă orice gen de manifestațiune atletică. Astfel stând lucrurile, luna Noem­brie este singura prielnică acestui gen de alergări; de aceia ea este aș­teptată în fiecare toamnă cu mare înfrigurare. Ca în toți anii, echipele se pre­gătesc nu în umbră, căci se pare că supremația în acest an nu va mai fi discutată, tânăra grupare Vifo­rul Dacia fiind cu mult superioară. Dispariția — cel puțin pentru moment — a A. Sp. G-ului a deter­minat o diminuare în lupta pe echipe, care în cross constitue, de fapt, interesul cel mai mare. Anunțam în numerile trecute ca o compensație, dacă nu calitativă, cel puțin cantitativă, apariția unei noi societăți, anume acea a Gardie­nilor Publici, care din imboldul co­lonelului Dimiu și Stănescu și sub conducerea locotenentului Chirie, va căuta să prezinte în crossurile din toamnă un numeros lot de concu­renți. Astăzi ne parvine plăcuta știre că încă o grupare, de astă dată de football asociație, dar cu oarecari afinități pentru atletism, anume Glo­ria va debuta Duminecă în Crossul Mihail Eliescu cu o echipă de șase alergători. Faptul ne bucură și suntem în­cântați mai ales de faptul că clu­burile de football își înțeleg ade­vărata lor menire. Viforul­ Dacia, va arunca în luptă două echipe din care nu vor lipsi așii: Lăpușan, Comănescu, Cu­­cu, Sillaghi,­ Badea, Radu Ioniță, Dumitrescu,­ Russu, etc. Corpul Gardienilor Publici va de­buta cu două echipe, formațiile nu ne sunt cunoscute. Fără a cuprinde așii cele două echipe se prezintă omogene și suficient de antrenate, ceia ce este destul. La Stadiul Român auzim că ia­­răș e răsmeriță. Ne-ar părea bine să fie numai simple svonuri, căci ve­chea grupare bucureșteană ar po­seda în: Ilie Velcovici, Firea V., Ianculescu, Imborușan, Petrescu, etc. un team capabil de frumoase per­formanțe. In orice caz aproape toți cei de mai sus, oricare ar fi situația, avem asigurarea că se vor prezenta la start. Tennis Club Român se va pre­zenta pentru un început cu un nu­măr mai redus, echipa în general fiind formată diin tinerii: Pană, Trancu, Stan, Iordan, etc. Gloria, tânăra grupare care Du­minecă își va face debutul în cursele pe teren variat, va prezenta și ea o echipă.­­ La acestea se va mai adăuga cre­dem înscrierile individuale sau chiar a unor cluburi, cari până acum au stat în rezervă. In total se contează pe un lot de circa 30—40 de aler­gători, număr impozant pentru un început de sezon. Premii, detalii de orga­ ganizare In vederea acestui important e­­veniment, domnii : V. Crețulescu, H. Mușetescu, N. Lupescu, care în­tot­deauna au fost singurii care au sprijinit materialicește această com­­petițiune, au anunțat Liga că și în acest an vor căuta să răsplătească pe cei ce se vor remarca. Clubul Unirea Tricolor, din ini­țiativa d-lui N. Lucescu, va dona o cupă, care va reveni clubului ce va întruni cele mai puține puncte. Domnii V. Crețulescu și H. Mu­șetescu, și R. Schmettau vor da o serie de medalii, cari vor răs­plăti pe primii ș­ase clasați. Liga la rândul ei, va da pri­milor zece sosiți câte o diplomă. Crossul Eliescu se va desfășura pe platoul din dosul stației de seri­cicultură, înscrierile sunt scutite de orice taxe și se primesc până Sâmbătă 5 Noembrie, ora 18, pe adresa: A. Caduc, str. 13 Septembrie No. 101, Loco VI. ..f*e VELCOVIOI Cel mai bogat sezon de sporturi de iarnă O activitate laborioasă in orașele de munte. Ce se pregătește in Capitală Deși timpul s-a menținut excelent permițând desfășurarea din plin a sporturilor de vară, totuși se fac pregătiri intense în vederea apro­pierii sezonului de iarnă. Anii trecuți pe vremea aceasta, pregătirile erau pe terminate, mai ales că perspectivele foarte sărăcă­cioase nu necesitau eforturi prea mari, nici din partea oficialității, nici din partea celor cari apreciau foloasele practicării sporturilor de iarnă. LA SINAIA Anul acesta se pare că frumosul nostru oraș de munte va fi mai mult ca ori când centrul de activitate al sporturilor de iarnă. Bobsleighul în special, sportul esențial al concur­surilor anuale patronate de federa­ția de specialitate, va fi organizat pe alte baze, cari să asigure o emu­lație mult mai mare ca până acum. Nu e vorbă, și în trecut bobslei­­gh-ul a reușit să stârnească aci maximum de interes, dar au exis­tat întotdeauna mici fricțiuni între concurenți, fricțiuni cari au făcut ca buna desfășurare a concursurilor să sufere. Federația sporturilor de iarnă pare a fi luat anul acesta toate mă­surile pentru ca normala desfășu­rare să nu mai aibe de suferit. UN TEREN ORIGINAL LA STRAND Că Sinaia prevestește un sezon mai bine înjghebat ca de obiceiu, nu este de mirare, dacă ținem seama de faptul că reședința regală este vizitată și iarna aproape în aceiași măsură ca și vara și mai ales că sporturile de zăpadă constitue acolo singura atracție hibernală-Surprinzătoare este însă activita­tea pe punctul de a fi începută la București, unde sporturile de iarnă n’au fost reprezentate până acum decât prin patinaj și varianta sa care este hockey-ul. Este vorba de o interesantă inițiativă a ștrandu­lui Kiseleff, care tinde să inaugu­reze în Capitală un sezon de spor­turi de zăpadă, ceea ce echivalează cu o adevărată revoluție în istoria sportului bucureștean. Iată despre ce e vorba: Vastul ștrand de la șosea, o lu­crare monumentală, nu oferă în tim­pul verii randamentul în concor­danță cu capitalul investit. Sezonul — în­deobște foarte scurt — și mai ales asportivitatea marilor masse, sunt impedimente în calea unei fructuoase utilizări a vastelor in­stalații. Din această cauză, conducătorii ștrandului s-au gândit să-i dea o proprie utilizare în timpul iernei, aceasta pentru a se recupera ceea ce se încasează sub evaluări în timpul verei. Ideea foarte la locul ei, va fi pusă în aplicare în mod ingenios de un inginer străin, specialist în transformări de mare anvergură. Astfel e vorba ca să se facă o tram­bulină de lemn care să pornească de pe terasa restaurantului și să ducă până ’n mijlocul bazinului mare. Această trambulină va fi a­­coperită cu zăpadă și va servi la coborâri cu ski-ul, bobsleighul săniuțele. Bazinele vor servi la pa­și tinal și la hockey pe ghiață, c­­ ‘ i se vor practica aoi pe scară întinsă dat fiind faptul că dimensiunea lor excepțională permite o desfășu­rare normală a concursurilor de tot felul. Dacă timpul va permite se va construi pe latura dinspre trambu­lină a bazinului mare, o tribună pentru câteva mii de spectatori, tribună care va servi și pentru con­cursurile nautice din timpul verei. O altă transformare interesantă a ștrandului o va constitui de bună seamă pista pentru ski­ kjöring care­­ se va construi pe urma celeia pe care se fac în timpul verei curse de biciclete. Transformarea ștrandului în punct central al sporturilor de iarnă bu­­cureștene, constitue așa­dar eveni­mentul principal al sezonului vii­tor. UN BOGAT PROGRAM DE HOCKEY Dacă ștrandul, prin construcțiile ce se vor face în curând va fi locul de atracție al marilor masse, pati­noarul artificial va servi ca și în tre­cut aproape exclusiv hockey-ul. A­­cest sport, care și-a creiat un mare număr de aderenți, va avea un se­zon plin de evenimente. Telefon Club și T. C. R., cele două grupări care practică hockey-ul cu succes, vor organiza alternativ, pe cont propriu, întâlniri internaționale de mare anvergură. Vor fi aduse la București o seamă de echipe străine cu renume mondial, cari vor servi la propagarea cât mai­­ intensă a acestui sport precum și la introdu­cerea jucătorilor noștri în tainele subtile ale acestui sport. ȘI CIȘMIGIUL Lacul din centrul capitalei, care în sezonul trecut a avut o utilizare foarte remuneratoare pentru aren­dași, va fi și el amenajat pentru a putea lupta contra concurenței pa­tinoarului artificial și al ștrandului. Asupra amenajărilor ce se vor face lacului nu avem până acum precizări. Am aflat însă că vor fi destul de interesante pentru a co­respunde exigențelor din ce în ce mai mari ale publicului nostru spor­tiv. •i*' Young Perez a abandonat Aseară la Manchester a avut loc o reuniune pugilistică, în cadrul­ căreia Young Perez și-a pus titlul în joc în fața englezului Jakie Brown. Matchul a suscitat un interes enorm, procurând organizatorilor un record de rețetă După 13 reprize de luptă în a­­vantajul lui Brown, Perez a aban­donat pierzând titlul.­­ In fața aceluiaș Brown, Lucian Popescu a fost învins la puncte în împrejurările cunoscute Noembrie 1932 Arbitrii $1 Divizia Națională —---------xoxox——-----­ Acum un an, coloanele ziarului nostru, au găzduit o anchetă în rân­durile conducătorilor marilor clu­­buri, pe tema Diviziei Naționale. Intre cei intervievați, doctorul Rit­ter de la Brașov, un sportiv din vechia gazdă, ne-a spus: «consider proectul minunat, bana lui realiza­re e condiționată însă de concursul mai multor factori începând cu arbitrii. Avea dreptate rutinatul sportiv, căci nimic nu poate compromite mai ușor o competiție, decât un serviciu de arbitraj insuficient. Ne-am adus aminte de vorbele doctorului Ritter, după cele ce s’au petrecut Duminecă. De bine de rău, în primele zile ale campionatului național nu s’au înregistrat incidente, greșelile inten­ționate sau nu de arbitraj fiind trecute cu vederea. Era și fi­­resc, interesul competiției fi­ind în fașe și lupta mai puțin dârză. Au venit însă etapele decisive. De fiecare match de­pinde o situație în clasament. E­­chipele sunt angajate într’o luptă aprigă, pasiunea deslănțuită o pu­teți măsura cu diferitele «a­cord­­uri» ca: trenuri speciale, coruri studențești și suporteri cari nu concep înfrângerea. Tocmai în această perioadă de in­teres superlativ, de luptă crâncenă de uitim moment, o lacună teribi­lă își impune efectele periculoase. Duminecă de pildă, s’au petrecut lucruri cari au falsificat realitatea sportivă evidentă și au creat o re­­gretabilă atmosferă de barbarie. La Timișoara, jumătate din echi­pa Amerei a fost expediată la spi­tal. Matchul a fost întrerupt, nu­mărul combatanților dintr-o tabără scăzând sub limita reglementară. A fost un spectacol degradant, iar ironiile presei temișorene pe tema efectelor propagandistice ale Divi­ziei Naționale au umplut coloane întregi de ziar. La Arad, un arbitru parțial, ve­­nit pe teren cu intenția vădită să plătească o poliță unei grupări pe care o dușmănește, reușește un tur de prestidigitator și transformă un match pierdut într-o victorie. huiduiește publicul, iar președinte­­­­le grupărei victorioase își exprimă formal regretul pentru cele petre­cute. La Cluj nemulțumiri, la Brașov o delegare deplasată. Intr’un cu­vânt pretutindeni o insuficiență ca­tastrofală a aparatului arbitrari­­cesc. Cine e vinovat și cine va suferi. Vinovați nu sunt arbitrii. Ei pri­­mesc un mandat, îl execută după posibilități și une­ori după intere­­se. Răspunderea o poartă forul care deleagă. Acesta trebue să fie informat despre capacitatea fiecăruia, auto­ritatea arbitrilor și în special dacă situația lor nu frizează anumite in­­terese sau delegarea lor conexată cu diferite elemente nu constitue o ciudățenie. Ce face însă forul delegator. De­semnează în baza clasificărilor. A­­dică toți acei categorisiți — pe drept sau nu — în gradul minimal de arbitru de ligă, sunt delegați. Astfel te trezești eu d. Pistil... la Timișoara, sau eu d. Seliceanu la Arad deși face parte din gruparea România­.. Scandaluri, rezultate trișate, mat­chiuli întrerupte, arbitrii bănuiți, ce importanță, din moment ce «toți colegii arbitrează». Iată unde ajungi prin exces de bi­rocratism. Forul central al arbitrilor e călă­uzit de principii greșite. Rolul său nu este pur adminis­trativ sau disciplinar. In Divi­zia Națională rolul comisiei specia­le e selectiv.­ Trebue să selecționeze arbitrii cărora se încredințează matchurile campionatului național, nu să se ghideze după norma democratică de până acum, că fiecare arbitru are dreptul să conducă în Divizia Națională. Mergem mai departe și afirmăm că probei naționale i se cuvine un corp special de arbitrii, în care scop să se facă o super selecțiune. Altfel, cum suntem prost plasați și nu putem aduce arbitrii străini — cum fac iugoslavii — riscăm să compromitem instituția făurită du­pă atâtea eforturi, LIS, -----=*=-----­ Schiller învingător prin fi­r. La Stuttgart în fața a peste 4000 de spectatori germanul Schüller, chalenger oficial la campionatul Germaniei de categorie pană a în­vins prin k. o. în repriza treia, pe compatriotul său Schultze, fost cam­pion al Germaniei. In repriza treia material a luat sfârșit după ce Schultze a mai fă­cut de două ori cunoștință cu po­deaua ringului. SIWKT. SPO#1. SPOfti... Dragoste nețărmurită port Pentru tot ce este sport. Practic sport, mereu de zor, Sport major și sport minor, Un minut nu mă opresc, Fiindcă vreau să mă 'ntăresc Vreau 'nainte ca să mor, Să boxez ca amator, Ringul victorios să-l sui, Printre doamne și dudul, Să plasez un uppercut, Să cobor să le sărut, Și apoi să nu rezist, Să mă fac profesionist, Să mă fac burduf de lei, De fetițe, de femei Perfumate, în alcov Să se sperie și Spacov. * Fă-mă Doamne footballist Rutinat și specialist. Toate mingile din sbor Să le iau într’un picior, Și ca un Simplon să fug, Rațele să le distrug, Și sburdălnic, ca un țap, Să iau mingea peste cap, Iuse ca un titirez O echipă să driblez, Să fac găuri în pământ, Pe chibiți să-i înspăimânt, Și apoi, frumos, cochet, Fără capse și șiret, După­ o cursă cu ocol și efort, să bag un goal, Să fiu mult aplaudat Și apoi felicitat, Iară șefii cei cuminți Să-mi dea premii în arginți, Fetele câte-un sărut... Astea toate pentru-un shot, p­­ate-aș vrea să mai trăiesc, Vara să mă bălăcesc Ca Adam, într’un bazin, Vis­ă-vis de-un trup felin, Și cum nu sunt așa mic, Să m’apropiu câte-un pic, Și de lume să m’ascund, Să mă dau cu ea la fund, Apă să ’nghițim un ceas, Și pe gură și pe nas Și să nu mă creadă fraier, S'o ridic apoi la aer, Și cu dânsa bot în bot, Să ’nvățam ceva înot, Să-mi ajute Dumnezeu Să joc tennis la fileu. "■ Pe teren, cu mult elan, I O să intru la volan, I In costum, ca scos din var, I Salutat și de portar , Prin monoclu să privesc , Mingile să le ochiesc,­­ Să mai fac câte un haz,­­ Să las damnele n­extaz Și după al doilea set­­ [UNK] Să le duc la cabaret. ! Ca să fiu sportsman complet ! Aș mai vrea să fiu atlet [UNK]­­ Să am mușchi la antebraț. ! Să pot leii să-i înhaț. I Să mă antrenez, voinic,­­ Să pot lesne să ridic, ! Mai ușor ca’n alte dăfi ! Ale vieții greutăți. A. NOU

Next