Gazeta Sporturilor, mai 1933 (nr. 1185-1196)

1933-05-02 / nr. 1185

ANUL XL No. 1185 sduire In fiecare luni și vineri .Tulcuirile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34­­—325/35. Telefon provincie : 77/65. Dureri provinciale Există uin colț de țară unde activita­tea sportivă nu a fost încă reluată. Nu pentru că se așteaptă ruina lui «Cup­tor», nici din cauza inundațiilor sau a timpului nefavorabil, ci pur și simplu pentru că terenul de sport, în starea sa actuală, nu mai poate fi folosit. Nu e greu de ghicit unde se petrece această tragedie sportivă. Starea terenului dela Iași, a devenit doar un fel de subiect de sezon, pe care îl reluăm în fiecare an. E drept că pentru 1933 problema se pune într’o formă nouă și în peripeții­le ce se relatează un ziar din capitala Moldovei s’ar găsi subiectul unei mi­nunate schițe. Răvășit de ploi, desfundat de cirezi­le de vite cari au păscut pe el în zilele când n’au fost matchuri, terenul se transformase într’un fel de loc viran, bun pentru curse de cross.country... A venit iarna, oficialitatea a înghețat și s’a trezit primăvara, cu zile frumoase, însă fără posibilitate de activitate. Agitație, articole prin presă și a în­ceput o mișcare pentru amenajarea «stadionului». Primăria a pus la dispoziție un com­presor pentru nivelare. Un binevoitor a donat benzina și compresorul a putut fi adus pe teren. Mașina de nivelat, prea grea, a stricat terenul mai rău. Primăria a pus la dispoziție un nou compresor. S’a isprăvit însă benzina, lpsește deci combustibil ca să se poa­tă muta vechiul compresor și să se a­­ducă cel nou. Și a­șa trec zilele frumoase,în timp ce­ când e compresor nu e benzină și vice versa. In timpul acesta, în orașele din jurul Iașului, spor­tul înflorește, iar mișcarea din capitala Moldovei, mult înapoiată față de ce a fost acum zece ani, lân­cezește așteptând compresorul și ben­zina salvatoare. Nu știm cui să reproșăm întâi aceas­tă situație tembelă, care a adus în ha­lul de acum terenul destinat să fie cel mai frumos stadion din țară. Autorită­țile sportive ca și cele municipale sunt la fel de vinovate. Au fost vremuri când la Iași n­u e­­xi­stau nici comisii districtuale, nici alte creațiuni ale bi­rocrației sporti­ve și totuși exista o mișcare sportivă sănătoasă animată de un grup de spor­tivi, nu de reclamații care își fac din interesul pentru sport un mijloc de a-și consolida situația socială sau un prilej de publicitate. Au fost vremuri frumoase, când problemele erau de esență mai spor­tivă, decât cele de acum, cu benzină și compresor... Astăzi când la Iași ai mai mulți ofi­ciali decât sportivi, când primăriile din toate orașele nu ocolesc nevoile sportului, nu s’a găsit un for care să prevadă nevoile de îmbunătățire ale terenului și să stărue pe lângă autori­tăți ca ele să fie satisfăcute. Va trece poate și luna Mai, fără ca ceva efectiv să fie realizat. In timpul acesta sperăm că, oficialitatea ieșană va avea cel puțin prudența să renunțe de a mai reclama un sediu de ligă pen­tru orașul lor. Pentru că atunci când nu ești în stare să te gospodărești singur, nu mai ceri să-i gospodărești pe alții. Iar autoritățile municipale, cari nu s’au dat în lături de la satisfacerea ne­voilor luxului sportiv... le reamintim că prima probă de sportivitate o con­­stitue întreținerea în bune condițiu ni a unui teren. Credem că apelul nostru va fi ascul­tat. Nu de­ alta, dar amintirea celui a­r­ n­a­i nume îi f­i va r­e fi terenul, impunea unora mai multă prevedere și celor­lalți mai multă solicitudine. M. MOLDOVANU S­apt­amâna l­a 0 lună după 1­1 Aprilie, «Săptă­mâna» și-a adus aminte să ne facă o farsă, obligându-ne — din cauza sărbătorii de 1 Mai care a căzut Luni — să recapitulăm aici 8 zile, în loc de 7. Nu știm dacă surplusul acesta de contabilitate a determinat pe titu­larul «Săptămânii­» să evadeze la Budapesta. Sau dacă material Aus­tria—Ungaria — pe care l-a urmă­rit și anul trecut — i-a rememorat anumite scene de la «Papagay», ino­­culându-i imperativul de a-și împa­cheta din nou proverbele, smoching­ul, pull-overul și pantofii (cei noui) și de a pleca să mănânce papricaș, la origină. Fapt este însă că în locul său, obligația de a recapitula cele 8 zile ale ultimei «Săptămâni» (o săptă­mână «bisectă») a revenit (printr’o remaniere de scurtă durată) și o coincidență curioasă, interimarului. Așa­dar: ‘ La București, Libertas a făcut două demonstrații de football a­­greabil, contrazicând prevederile «competenților» cari vedeau în aus­­triaci victime sigure și completând satisfăcător programul celor două zile rămase văduve prin abandonul de ultim moment al Wackerului. In prima zi, Libertas a adminis­trat un categoric 3-0 Unirii Trico­lor, care încă o dată și-a definit aversiunea pentru matchurile in­ternaționale. Decef Este greu de răspuns. In orice caz însă ne aș­teptam — și cu noi desigur toată lumea — ca învingătorii C. A. C-­­ului să arate mai mult decât gân­găvelile footballistice scâncite Du­minică de oboreni. Mai prompți în hotărâți, negrii au replică, și mai salvgardat a doua zi prestigiul Capitalei, reu­șind un 3-2, care spune mai mult prin victoria pe care o etichetează decât prin cifrele — foarte apro­piate — pe care le întrunește. Consistent în toate liniile, și cu înaintarea înrudită din nou prin reintrarea lui Fetea Vălcov, Venus a făcut o partidă bună rezistând atacurilor care i-au fost date și în­seilând la rândul său ofensive cris­talizate de unul din cei 3 f­rați Vâl­cov (Volodea) și de noul basara­bean (Eisenbeisser), în trei puncte suficiente pentru că Libertas să ple­ce de la București o dată învingă­toare și o dată învinsă. La Romcomit, Juventus și-a ter­minat misiunea obținând pentru a treia oară titlul de campion regio­nal. Este o încununare care se de­finește singură, pentru a mai avea nevoe de adjective cari să o tăl­măcească în consensul simpatiei sportimenilor bucureșteni, specta­tori entuziaști ai ultimei victorii a roș-albaștrilor. Pentru a preîntâmpina pe viitor observațiile presei, referitoare la «lipsa de stofă» a câtorva din jucă­torii săi, Macăbi a plecat... la Bu­­huși. De unde, în afară de cele două victorii fără nici-o semnificație, se va întoarce (probabil) și cu stofă. Stofă de Buhuși, însă. Iar în restul programului, Capi­tala a mai certificat: victoria lui Panțu și Manea în crossurile de consolare, consolarea lui Cristea — la motociclism — cu o nouă victo­rie, din interminabila serie de vic­torii asupra motocicliștilor indi­geni, reuniunea indigenă — fără niciun gen de succes — de la Otete­­leșanu, și o nouă zi de rugby. Fără scandaluri și fără spital. Cu un simplu divertisment nu­mai­ 6 jucători (din aceiaș echipă) eliminați de pe teren în cursul ace­­luiaș match. Și în sfârșit străinătatea: finala Cupei Angliei (urmărită de 150.000 spectatori) soldată cu un match nul (2-2) între Everton și Manchester City, și la Budapesta, material nul dintre Austria și Ungaria. ...Despre aceasta, însă, titularul rubricei, la rubrica de football... INTERIM Numărul viitor al «GA»­RETEI SPORTURILOR» va apare Vineri 5 Mai, la o­­rele obi­chiuite. 6 PAGINI 6 LEI Problema arenelor Venus și Romcomit Ce ne declară dinți: Brunei­, Codreanus și Apăteanu. — Pentru clubul Juventus situația este foarte serioasă. — C. F. R. a găsit soluția. Venusiștii speră in sportivitatea primăriei In numărul trecut al ziarului nos­tru, ne-am ocupat pe larg de conse­cințele realizării «Cetății Universi­tare» asupra a două din principalele terenuri de sport ale Capitalei. Promulgarea legei de expropiere a careului pe care sunt situate are­nele Venus și Romcomit, a dat ches­­tiunei un caracter foarte serios și actual. Pentru moment, cei cari au luat inițiativa «Cetății Universitare», au la dispoziție legea și îndată ce vor complecta fondul existent, vor în­cepe construcția. Lucrul acesta se poate întâmpla mâine, peste o săptămână, peste o lună, două sau chiar mai târziu. Cert e că, pentru deținătorii celor două arene a început un provizorat. S’ar putea ca într’o zi, fără prea multe măsuri preventive, să încea­pă aplicarea legei de expropiere și atunci vă puteți închipui situația celor trei grupări cointeresate, înțelegem deci preocuparea frun­tașilor grupărilor C. P. R., Venus și Juventus, cari vor să prevină even­tualele consecințe. După câte am putut afla, grupări­le interesate s-au sesizat de gravi­tatea problemei și fiecare în cadrul ei caută o soluție. Deocamdată, acțiunile sunt izola­­te, ele vor fi însă contopite la mo­mentul oportun. Pentru complectarea informații­lor date până acum, am crezut util să întreprindem o anchetă în rându­­rile celor direct interesate în sol­u­ționarea problemei. Ce ne declară d. Brunelli Primului căruia ne-am adresat a fost d. Etore Brunelli. D-sa, ca fon­dator al societății «Romcomit», are meritul de a fi înzestrat Capitala cu o arenă sportivă modernă. A fă­cut mari sacrificii pentru înfăp­tuirea acestei opere și pe care a popularizat-o prin organizarea de manifestări de toată frumusețea. Iată ce ne-a spus distinsul spor­tiv: «Cunosc legea pentru înfăptuirea Cetății Universitare și mai ales pre­văd consecințele realizării ei. Sentimentul meu în această ches­tiune nu este greu de ghicit Când mă gândesc ce eforturi au trebuit pentru amenajarea arenei Romeo, mit și mai ales rolul pe care l-a ju­cat în dezvoltarea sportului româ­nesc, nu-mi vine să cred în expro­­prierea prevăzută în legea promul­gată, acum câteva zile. Prietenii mei din clubul Juventus cred că chestiunea este de strictă actualita­te; eu sunt de altă părere, pentru că nu văd încă fondurile de sute de milioane necesare construcției. Altfel, după cât apre­ciez gravitatea problemei, mi se pare că ea constitue pentru Juventus, o ches­tiune de existență. D. inginer N. Codreanu caută o soluție Conducătorul grupărei C. F. R., d. inginer N. Codreanu, este cunos­cut ca un om de inițiativă. Majoritatea înfăptuirilor ceferis­te pe tărâm sportiv sunt opera d-sale. Fruntașul grupării C. F. R. re­gretă consecințele legei, d-sa le con­sideră inevitabile și de aceia prefe­ră căutarea unei soluții, decât să spere în neaplicarea legei. «Administrația generală C. F­ R. este cea mai păgubită, — ne-a spus d. Codreanu — totuși, nu văd nici o posibilitate de evitare a consecin­țelor expropriere­. Iată de ce, din momentul în care am luat cunoștință de textul deci­ziei ministeriale, am căutat o solu­­ție: împreună cu altă grupare din București — probabil Sportul Stu­dențesc — vom amenaja terenul de lângă cazarma Malmaison. Și dorinia mea este să începem cât mai curând lucrările, ca să nu suferim atunci când va începe con­strucția «Cetății Universitare». D. Apăteanu contează pe sportivitatea edililor Președintele grupării Venus este de părere că municipalitatea nu va rămâne impasibilă în eventualita­tea dispariției arenelor Venus și Romcomit. Crede în sportivitatea e­­dililor și optimismul d-sale este de­terminat de unele discuțiuni anga-PARIS, 28. (De la corespondentul nostru). — Eri seară, la sala Mu­­tualité, a avut loc o reuniune inter­națională de box organizată de pro­motorul Robert Diamant, în cursul căreia a boxat și fostul campion al României la categoria ușoară Gh. Covaci. Adversarul lui Gh. Covaci este un ușor de prima serie. Francezul Des­­noulet, cunoscut publicului româ­nesc din matchurile cu Mielu Cocu­­lescu și Milea, este în Franța, prin­tre primii ușori cari­ numără vic­torii asupra lui J­obert, Tassin și asupra spaniolului Rrambau, învin­gătorul lui Covaci, la Barcelona. Totuși românul a plecat favorit al publicului, în acest match, deoa­rece pentru cunoscătorii boxului, victoria lui asupra Roger Simende, era cea mai bună carte de recoman­­dație. CUM A DECURS LUPTA Speakerul anunță: Covaci 61.750 kgr­; Desnoulet 61.900 kgr. Arbitrea­ză: Henry Bernstein. In colțul lui Covaci: Abel Argotte și Michaud. Programul reuniunii fiind prea în­cărcat, matchul a comportat numai 8 reprize. REPRIZA 1-a: Repriză viu dis­putată chiar de la început. Covaci lovește cu dreapta cu mult succes. Spre sfârșitul reprizei Desnoulet dă o lovitură cu stânga care își găsește ținta în plină față. Ușor avantaj pentru Covaci. REPRIZA 11-a: Lupta este de a­­cum angajată. Covaci reușește câ­teva «un-doi-uri» frumoase. Desnou­let lovește cu capul fără însă vreun efect, decât intervenția arbitrului care-i atrage atenția asupra iregu­larității comise. REPRIZA 111-a: Covaci respinge câteva atacuri dârze ale francezu­lui. O dreaptă bine plasată trimite pe Desnoulet în fringhii. Lupta de­vine înverșunată. Francezul pare dezorientat. Se refugiază în clindh și lovește odată puternic cu colpul. Publicul protestează contra lui Des­noulet. Juriul dă un avertisment. Avantaj Covaci. REPRIZA IV-a: Desnoulet este hotărât să termine, atacă puternic dar dintr-o contră precisă, fața îi este umplută de sânge. Covaci reu­șește mai multe croșete de stânga, dintre care unul extrem de puternic îl înconvoaie pe francez. Mare avan­taj pentru român-REPRIZA V-a: Covaci are arca­da stângă deschisă iar Desnoulet are o mică hemoragie nasală. Lupta este vioaie. Lovituri tari se schimbă din ambele părți. Desnoulet caută să lovească arcada deschisă, dar toate atacurile sunt eschivate. Spre sfârșitul reprizei lupta devine mo­notonă. Repriză egală. REPRIZA VI-I: Desnoulet schim­bă tactica. Lovește larg și de la dis­tanță. Covaci însă îl atrage în lup­tare cu fruntașii sectorului de Verde. D. Apăteanu ne-a făcut următoa­rea declarație: «In ipoteza când se­­ va face ex­­propierea, cred că primăria sectoru­lui de Verde ne va pune la dispozi­ție un teren. Noi am investit mai bine de 500.000 lei, în arena noastră și e normal să fim despăgubiți prin amenajarea unui teren în altă par­­te a sectorului. «Dealtfel am luat contact cu edilii cartierului nostru și am primit a­­sigurări în acest sens». REP. la corp la corp unde excelează. A­­vantaj Covaci. REPRIZA Vil­a. Covaci trece la un atac furibund și urmărește pe francez. Desnoulet în defensivă a­­tacă rar, dar slab. Covaci beagă două drepte la stomac pe care Des­noulet le acuză. Mare avantaj pen­tru Covaci. ULTIMA REPRIZA: Desnoulet caută lovitura decisivă dar atacuri­le lui sunt extrem de slabe. Covaci încearcă uppercut-uri dar francezul este destul de rezistent. Refugiat in ultimul minut mai mult în fringhii, Desnoulet nu mai schițează nici un atac. Gongul sună sfârșitul matchu­­lui, învingător la puncte. Gh. Covaci. CE DECLARA COVACI Credeam că matchul acesta este ultimul pe care-l voi­ mai face îna­intea plecării mele spre casă. Am căutat să fac tot ce-mi va fi cu pu­tință ca să satisfac un public care m’a apreciat cu prisosință. Cred însă că n’am reușit deoarece, după părerea mea, matchul nu a fost spectaculos. Am avut în Desnoulet, un adversar care a excelat în lovi­turi cu capul și m’a stânjenit în luptă. Dintr’o lovitură cu capul mi-a deschis arcada, dar foarte puțin, așa că în 2—3 zile voi fi re­stabilit complect. Organizatorul, d. Robert Diamant, mi-a oferit un nou angajament pen­tru Joi 11 Mai. Cred că voi face re­vanșa cu Heintz, bineînțeles dacă francezul va accepta oferta pe care însă până în prezent a refuzat-o de două ori. Mulțumesc colegilor mei de sală: Abel Argotte, Negri și Carlo Or­­landi cari mi-au servit pentru acest match de sparring-partners. Dease­­menea profesorului Camilli care s’a ocupat de mine în tot timpul antre­nării și pentru sfârșit mulțumesc și managerului meu d. Michaud, care are o deosebită atenție pentru anga­jamentele mele. Cred că voiu reveni în țară pe la 20 Mai bineînțeles dacă nu vor sur­veni noul— angajamente! CE NE DECLARA D, MICHAUD Cea mai mare satisfacție pentru mine a fost această victorie a lui Covaci. In provincie Covaci a tre­buit să lupte și contra unor adver­sari și contra unui juriu cu o neîn­țeleasă tendință de șovinism. CE SCRIE PRESA FRANCEZA «L’Auto din 28 Aprilie scrie de­spre matchul lui Covaci următoa­rele : O luptă foarte însuflețită. Din nenorocire, câteva neregularități sunt înfăptuite și Desnoulet, pri­mește un avertisment în repriza 3-a pentru lovituri cu capul. Cei doi ad­versari iau unul după altul la rân­dul lor avantaj și judecătorii decid în sfârșit de a acorda decizia lui Co­vaci. Covaci a învins pe Desnoulet ---------00-----— Cum a decurs lupta. Ce ne declară Covaci și Michaud. Ce scrie presa f­ranceză Marți 2 Maiu 1933 MI Pil I III SI HON ---------00—-----­ Campionatul districtual este ter­minat. A avut, acest cu mult cel mai zgomotos campionat, și campion de toamnă (Macabi), și campion pro­babil (Sportul Studențesc) și cam­pion pe care manevrele de culise țineau morțiș să-l fabrice. S-a depus treptat însă malul tu­turor pretențiilor, și peste învolbu­rarea generală s’a așternut o sin­gură etichetă. Nu campionul de toamnă. Nici campionul probabil. Și nici acela pe care scalpelurile moașelor sportive voiau să-l fete cu orice preț. Ci Juventus, care, epilogând cu un formidabil 9—1 seria ultimelor sale victorii, și-a consolidat defini­tiv situația apropiindu-și pentru a treia oară titlul de campion. Să o recunoaștem nei. Titlul re­gional se găsește în cele mai bune mâini. Mai mult chiar. In singure­le mâini cari puteau să-l păstreze. Tradiția de sobră activitate a Juventusului ca și diagrama valo­rii sale actuale justifică deplin proprietatea — pentru a treia oară — a titlului de campion regional. In 1926, roș-albaștrii au câștigat primul galon de campioni, cedând Chinezului în finala campionatului national, cu 3—0. In 1930, Juventus este pentru a doua oară campion regional și pen­tru întâia oară — prin victoria cu 3—0 asupra Gloriei C. F. R. — cam­pion national. In anul acesta, al treilea titlu re­gional lustruește blazonul roș-al­baștrilor, imprimându-i strălucirea pe care altă dată a cunoscut-o mai larg. Alte adjective: In­erarhia footballului bucureș­­tean Juventus este un nume sufi­cient de consolidat, pentru a mai avea nevoie de tălmăciri. Un sportiv «hip-hip-hura» însă, se impune astăzi la praznicul vic­toriei Juventus-ului, unul din cti­torii footballului românesc, — im ceia ce reprezintă el mai stilizat — și una din cele mai oneste grupări de football românesc. G. F. Stadiul Român la franța Compunerea echipei care se deplasează isfes ”*! ---------00---------­ Mâine dimineață cu trenul «Sim­plon», echipierii Stadiului Român pleacă în Franța, unde vor susține mai multe matchuri. Iată și jucătorii cari se vor depla­sa sub conducerea d-lor N. Mărăscu și Ion Ionescu, Popescu Colibași, Vespremeanu, Camil Ioan, Grecea­­nu, Virgil Ioan, Andronache, Fa­­nella, Eugen Stoian, Beju, Gică Du­­mitriu, Burlescu, Tarabega, Cana­­rache, Fântăneanu, Florea, Gabay, H. Ionescu, N. Constantinescu și Le Foulon. După cum se vede, Studiul Ro­mân a înțeles misiunea ce o are în­ Franța. In acest scop și-a întărit echipa cu mai multi jucători de valoare de la P. T. T., Sportul Studențesc, R. C. B. și Viforul Dacia. Echipa care se deplasează va face astăzi la ora 17 un ultim antrena­ment. Pregatirile României pentru Cupa Davis Réti a dispus de Mișu și Puliét de Réti. — Mat chist de baraj de astăzi - ] — ■" ----0000 — Duminică și eli au continuat la Tennis Club, matchurile de selecțio­nare, în vederea constituirea echipei României care va juca în Cupa Da­vis. Cu excepția unui match de baraj, care se va disputa astăzi, competiția organizată de federația de speciali­tate poate fi considerată lichidată. Ori, dacă ar fi cazul să întocmim un bilanț, n’am putea spune că si­tuația a fost clarificată. Credem că selecționeurii nu sunt mai orientați în prezent, decât ar fi fost dacă nu se disputa competiția de calificare. In semifinală Reti l-a bătut pe Mi­­­­șu cu 4—6, 6—3, 6—1, 8—6. In finală învingătorul lui Mișu a­­ cedat lui Pub­er cu 3—6, 6—4, 6—3, 6-2.­­ Reti va juca astăzi un match de baraj cu Botez. CUM VA FI FORMATA ECHIPA ROMÂNIEI Pentru moment, selecționearii nu­­ s’au oprit încă asupra unei formule­­ de­ echipă. Propunerea noastră ar fi: Pulief și Mișu pentru matchialele de sim­plu și echipa Pulief—Reti pentru dublu. * I I ZIUA MUNCII Ziua ’ntâi din Mai e sfântă, Babalâcii, adulții, pruncii, Toată lumea s odihnește Fiindcă este... ziua muncii. Insă sportul, ce cuprinde Football, tennis, trânta, boxul, Prea se simte el dinamic Să respecte paradoxul, fici în ziua de odihnă Sportul nu s’a odihnit. Neținând seamă de lege Sportivienii au robotit Federația de football. Cu întreaga ei pleiadă, A muncit ca să premieze Un afiș de Balcaniadă- Cluburile dela rugby Cu elan și cu ardoare S”au muncit ca să plaseze Cinci bilete de favoare, iar un tennisist de vară Cam vreo treizeci de minute, Cu drăguța-i adversară S'a­ luptat să o sărute, Negrii sau bătut cu blonzii, Și au activat în gloată, Iar Liberias, ce să facă S’au muncit și ei să bată. Galeria nu șomase, S’a ținut de ’njurături, zână și Titel lucrase, S’a ținut de lucrături, Roșianu ’n Buda­ Pesta, Dus cu Pullman-ul firește, S’a căznit și el să spună «Dă-mi un țap» pe ungurește. Ce să spun că la Băneasa A fost d­acă țărănească Pariorii toți grămadă Au muncit ca să ghicească Cristodulo la tribună Se sbătuse permanent, Răsfoind mereu programul Să pleznească un event. La Capitol, domnul Gusti, Eloquent cu frenezie. Se muncea cu Greta Garbo l­a Olympia s'o înscrie. Deci sportivii ’n ziua muncii își făceau cu toții treaba și, îmi pare rău de asta. Numai eu am stat degeaba Fiindcă vezi, știam că munca E brățară de­ aur! Poate o fi ea de aur, însă Nu știam câte carate. A. NOL

Next