Gazeta Sporturilor, septembrie 1933 (nr. 1237-1249)

1933-09-01 / nr. 1237

ANUL XL No. 1237 Ce minimum ?... -------------------09- Confratele «Cuvântul» cu data de ori, ne aduce, la rubrica sa sporti­vă o stupefiantă noutate care, dacă s’ar adeveri, denotă din partea bi­roului federal o neînchipuită perfor­manță de fantezie și bizară inadver­­tență4 " Arogându-și drepturi de cenzură infailibilă și socotind că poate exer­cita o dictatură de mussoliniană prestantă, B. P. ar fi înserat în pro­­cesul-verbal al ședinței de Luni seara un aliniat în care anunță, nici mai mult, nici mai puțin, că: «Se va cita (­ 1) d. Al. Munteanu, directorul­ «Gazetei Sporturilor» pentru a da lămuriri aupra campa­niilor ce duce împotriva grupări­lor «Dragoș Vodă» și «C. A. O.» și a se fixa un minimum de atitudine al «Gazetei Sporturilor» față de gru­pările afiliate F. B. F. A­». Mărturisim că de toate i-am fi crezut capabili pe năstrușnicii membrii ai biroului federal însă la o asemenea nălbâtie — rod al unei mentalități de satrap de suburbie — nu am­ fi crezut niciodată că ne­­ va fi dat să asistăm. Ce cred oare domnii din biroul fe­­­deral ? Că «Gazeta Sporturilor» or­gan eclectic de înregistrare și libe­ră analiză a tuturor faptelor spor­tive de la noi, ziar a cărui probă și obiectivă atitudine critică a consti­tuit întotdeauna mândria și cheză­șia apariției sale, socot ei oare că ar putea fi această publicație la discreția magnificenței lor fede­rale? Sau poate Rombolul a cum­părat cu definitive drepturi «G- Sy­» încât să pretindă din parte-ne de a fi un simplu oficios, slugarnic și de o egală docilitate ? Să precizăm : «Gazeta Sporturilor» A INCIN­­­EIAT Federației Române de Foot­ball Asociație o pagină în numărul său de Miercuri pentru înserarea, riguros oficială, teh­nic oficială, a buletinului său hebdomadar. Acest buletin poartă titulatura: «EOMBOL» iar ca subtitlu «Buletin oficial al Federației de Futbol Aso­ciație». Osebit se mai spune : A­­NUL II, No... (adică numărul cu­rent al sombolului altul decât cel al gazetei aflată în al XI-lea an de apariție) ceea ce face ca toți ci­titorii noștri să-l considere drept ceea ce este, un buletin cu totul di­ferențiat de cuprinsul redacțional al ziarului. Este mijlocul cel mai avantajos, pentru Rombol, grație marei și per­manentei răspândiri a «Gazetei» de a-și satisface atât obligațiile statu­tare cât și a face cu adevărat pu­blică, prin acest vehicul unic de publicitate activitatea periodică a F. R. F. A. Pe scurt, publicația «Rombolului» este un CONTRACT, precis delimi­tat între administrația «G. Sp » și Federație pentru publicarea buleti­nului său oficial. Atât și nimic mai mult. Curioasă mentalitate la membrii biroului federal, pe cari am vrea, totuși, în pofida oricărei false apa­rențe să-i socotim oameni inteli­genți, dacă ei sunt în stare, după ce cunosc tot atât de bine ca și noi ca­­racterul relațiunilor dintre «Ga­zetă» și Rombol să judece și să 0­ dicteze astfel cum­ au făcut. Voe se poate dumnealor ca, în vir­tutea «sombolului», «Gazeta Spor­turilor» să «facă frumos» în fața sacrosanctului birou ? Sau își în­­chipue că am fi cu toții datori să ne plecăm, cucernici, înaintea fo­toliilor cari adăpostesc chivernisi­­tele fețe ale pontifilor federali!... «Gazeta Sporturilor» este cu mult mai presus decât toată această tâm­pă pretenție. In fața unor astfel de exigențe ea răspunde cu piciorul, neprimind lecții de la nimeni și mai puțin, dar mai ales, de la membrii biroului fe­deral Acesta să facă bine și să-și vadă de treabă, îngrijind de proprii­le sale interese și neîmpietând prin nimic asupra atitudinei gazetărești și sportive a ziarului nostru, căruia nimeni, afară de spiritul critic al direcției, nu are să-i indice calea. Acolo însă unde pașalele fede­rale ating gradul maxim de comic și grotesc este când, nu «invitațiu­­nea» cu pricina, biroul anunță că «se va fixa un minimum de atitu­dine al «Gazetei» față de grupările afiliate F R. F. A.». Minimum de ce ! Dt considera­­țiune respectuoasă ? De resemnată și servilă supunere ? Credem că, mai curând, e vorba de un mini­mum de inteligență la redactorul procesului-verbal. Să admitem chiar că, în hazlia re­dactare a acestei note, ar fi vrut să fie vorba de un minimum de ati­tudine binevoitoare față de clubu­rile afiliate F. R. F. A. Absurdă pretenție! Cum ? Noi am putea fi siliți vreodată să înre­gistrăm faptele sportive, altfel de­cât prin prisma vederilor noastre . Sau își închipuie oare diriguitorii biroului federal că ne-am putea mlădia șira spinării după dorințele intime ale cine știe cărui club de la periferia sportului balonului ro­tund, numai pentru că acest club ar avea un abonament, prin Fede­rație, la «Rombol» ! Să avem iertare! Intr’un aseme­nea caz ar trebui să credem — ’ cu infinită tristețe — că biroul fede­ral are aceiași mentalitate mărgi­­nită ca și subalternii săi. Ceea ce, până la noi ordine, și cunoscând personal pe cei mai mulți dintre animatorii biroului federal, refu­zăm încă de a socoti verosimil. Iar în ce-l privește pe subsemna­tul, va da întrebuințarea ce i se cuvine acestei «invitațiuni» în ca­zul când, totuși, ea există și i-am­ parveni... Al. Munteanu 6 PAGINI 6 LEI ABONAMENTE Pe un an. . .......................................LEI 1000 Pe șase luni.................................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2.­­ BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. DUPĂ TARIF . Telefon administrație : 325/34 — 325/35. Telefon provincie : 77/65. Reîncepe campania ungureasca? După matchul cu Ripensia și înaintea matchului cu Ungaria. Declara­­țiile unui marcant membru al federației de f­ootball In numărul trecut al ziarului nostru am arătat felul tendențios cu care a relatat cel mai mare organ de sport al Ungariei «Nemzeti Sport»f desfășurarea matchului Ri­­pensia—Ferencváros. Și am insistat mai mult asupra acestei flagrante falsificări a realității­ pentru moti­vul că organul în chestiune formea­ză opinia sportivă în țara vecină și pentru că această opinie dictează a­­colo în materie de relațiuni inter­naționale. Interesant este însă faptul,­ că e­­pilogul înfrângerii puternicei echi­pe maghiare, nu s’a răsfrânt izolat în presa pestană, ci a venit să com­­pleeteze argumentația șovinistă a u­­nei campanii pornită cu toată vi­goarea contra sportului românesc. Cunoaștem de foarte multă vreme mentalitatea vecinilor noștri în ma­terie de raporturi sportive cu noi. Cunoaștem procedeele ei mai ales intențiile. De aceea, nu am găsit ni­mic nou în noua campanie pornită contra noastră... Ceea ce ne-a mirat însă a fost fap­tul că s’a reluat această campanie în momentul când ungurii încheiau un bilanț extrem de fructuos al raporturilor lor cu noi. Intr’adevăr, cine nu știe câte mi­lioane de lei au trecut vecinii noș­tri în Ungaria, de pe urma sutelor de matchuri disputate în toate ora­șele și orășelele Transilvaniei. Nu este o Duminică­­ lăsată de Dumnezeu, în care să nu joace în orașele răspândite dealungul grani­ței — de cele mai centrale nici nu mai vorbim — tot felul de repre­zentanți ai footballului maghiar. Și mai buni și mai proști. Reprezen­tanți cari nu se mărginesc aproape niciodată numai la simpla disputare a unui match de football, ci găsesc prilej și pentru alte îndeletniciri... UNDE ESTE RECIPROCI­TATEA ? Când s’au reluat — nu știu pen­­tru a câta oară — raporturile cu vecinii noștri, se stabilise, după câ­te ne amintim și un criteriu după care va fi posibilă activitatea echi­pelor ungurești în România. Acest criteriu prevedea și calitatea echi­pelor care vor putea juca pe teri­toriul nostru și un minimum de re­ciprocitate. Că nu s’a realizat nimic din acest punct de vedere, se poate constata acum, când ungurii sunt la bilanț și când completează acest bilanț cu o campanie nedreaptă con­tra noastră... Intr'adevăr, în afară de 2—3 echi­­pe de valoare, Transilvania, a fost împănată cu drojdia footballului unguresc, iar reciprocitatea s’a mărginit la sistemul cunoscut din anecdotă, utilizat la fabricarea sa­lamului de Sibiu: un cal, un iepu­re, un cal, un iepure.. In afară de Universitatea și Crișana, nici o al­tă echipă românească nu a găsit mij­locul să apară pe vreunul din tere­nurile Ungariei. ( ■ ■ [UNK]! Aceste lucruri le prevedeam încă înainte de perfectarea nouilor le­gături cu Ungaria, așa că nu este cazul să insistăm prea mult asu­­pra lor. O CHESTIE DE AMA­TORI... Dar, simultan cu campania des­­lănțuită pe tema matchului cu Ri­­pensia, s’a scris în presa ungureas­că de specialitate în legătură cu matchul pe care urmează să-l sus­ți­­nă la 24 Septembrie echipa de ama­tori a Ungariei contra echipei noas­tre respective, in cadrul competiției Europei centrale a amatorilor. Și aici, ca și în cazurile celelalte, aroganța unora care ar fi trebuit să utilizeze astfel de maniere în rapor­turile cu o țară dovedită primul de­bușeu al tuturor ciurucurilor foot­­balliste, întrece orice margine. Ni­­ se cere anume, să precizăm, de pe acum, cu cine anume ne vom pre­­zenta, pentru că, după câte cunosc domnii de la Budapesta, România nu mai are nici un jucător amator. Nu di­scutăm aci dacă este îndrep­tățită sau nu suspiciunea ungurilor în ceia ce privește amatorismul ju­cătorilor români (sistemul italian este el însuși o precizare), dar ac­centuăm asupra faptului că ni se cere lista jucătorilor cu aproape o lună înaintea matchului. Ceia ce, nu este decât unul din se­ria numeroaselor inelegante cu cari ne-au obișnuit vecinii noștri. DECLARAȚIA unui ofi­cial AL F. R. F. A.­ ­"Am putut sta de vorbă cu unul din membrii de marcă ai F. R. F. A.-ului, care ne-a declarat următoa­rele în legătură cu această inadmi­sibilă cerere: «Atitudinea unor ziare ungurești traduce o mentalitate specifică. Ea însă nu ne închieiează, pentru că suntem la finele unei competiții care nu mai interesează footballul românesc...». Cochet va juca in matchul profe­sionist Franța Statele­ Unite Ce se spu­nei si anturajul viitorului profesionist La 22, 23 și 24 Septembrie se dis­pută la Paris, matchul profesionist Franța—Statele Unite-In lumea temnisului, întâlnirea aceasta a suscitat întotdeauna un mare interes. Așii profesioniștilor rachetei din Statele Unite și Franța, au furnizat spectacole din al căror nivel nu a fost un singur mo­ment sub cel al matchurilor pen­­tru ch­allenge­ round-ul Cupei Da­vis. Anul acesta, întâlnirea este aș­teptată cu o mai mare nerăbdare,­­întrucât după toate probabilitățile va prezenta atracția unei noutăți extrem de interesante. COCHET PROFESIONIST de Se vorbește tot mai mult apropiata trecere la profesionalism a lui Co­chet. Prietenii din antura­jul intim al campionului n’au­ desmințit știrea de ca­re presa se ocupă cu un mare lux de amănunte. Intre alte ziare, «Paris Soir» publică un reportaj din care se poate înțelege că echipa profesionistă a Franței îl va cuprinde și pe Cochet. ȘI VINES O notă interesantă pentru întâl­­nirea de la 22- 23 și 24 Septembrie de la Paris constitue de altfel și faptul că în teamul american va figura și Vines. Alături de Tilden, Barness, va a­­pare așa­dar și Vines. In timp ce în echipa Franței, Co­chet îl va dubla pe Martin Plaa Cfiflipionsiere natio­nale de notatie Se vor disputa Duminică, Luni Marți Federația română de natare fixa­­se disputarea s­teepiamatelor națio­nale pentru datele de 1, 2 și 3 Sep­tembrie. Din cauza­ timpului nefa­vorabil însă, conducătorii forurilor respective se pronunțaseră pentru o amânare, fără să fixeez nouă date. Vremea îndreptându-se, Federa­ția a decis ca disputarea titlurilor naționale să aibă loc Duminecă, Luni și Marți dimineața și după a­­miază. . • S’au dat telegrame, în acest sens, tuturor centrelor cari și-au înain­tat adeziunile. "' „-----------­ Un „palat“ al sporturilor în Capitală El a fost construit de căile ferate De foarte multă­­ vreme se agită ideea unui edificiu sportiv menit să satisfacă un deziderat­­ veșnic la ordinea zilei.S’au făcut proecte, schițe, planu­ri, s’au consultat oameni de specia­­litatei și s’au vizitat instalațiunile similare din străinătate. Toate au rămas pe hârtie, datorită crizei fi­nanciare . ȘI TOTUL VOM AVEA UN «PA­LAT AL SPORTURILOR In timp ce proectele cădeau în baltă, unele după altele, direcțiunea C.F.R» studia ideia construirii unui «palat» al sporturilor. Odată luată hotărârea de mai sus, conducătorii au înțeles să por­nească la lucru, fără surse, fără trâmbițe și după îndelungate dis­­cuțiuni asupra alegerii locului, s’a căzut de acord asupra terenului ce formează colțul dintre șoseaua Giu­­lești și Grand. Acest lucru se pe­trecea către sfârșitul anului 1927, când s-au și dat directive pentru schițarea unui plan definitiv. Pro­­ectul a fost elaborat de regretatul arhitect Ion Creangă, și lucrările de ridicare a palatului au început în 1928. Ele au continuat cu inten­sitate în anii următori dar, fondul de 12.000.000 afectat acestei între­prinderi epuizându-se, lucrările au fost întrerupte în momentul când e­­dificiul era în parte terminat de roșu. Acest lucru se petrecea în 1930. . . . LUCRĂRILE AU FOST RE­LUATE Afectându-se un nou fond de 2­ milioane, lucrările au fost reluate în primăvara anului în curs și, până la toamnă urmează ca palatul să fie complectat, rămânând ca la anul viitor să i se adauge clădirii tencuiala interioară și exterioară CUM SE PREZINTĂ EDIFICIUL «Palatul» sporturilor este o clădi­re care ocupă o suprafață de 2676 metri patrați și posedă un teren în întindere totală de aproape două hectare. Intrarea principală în palat­­ va fi prin șoseaua Ciulești, fiind prevă­zută cu porți spațioase, pe unde se pătrunde într’un halț. In subsolul clădirei se găsește o piscină, situată într’o sală de dimensiuni impună­­toare, prevăzută cu dușuri, cabine de desbrăcat, săli de recreație, etc. O sală de restaurant și două piste de popice completează subsolul. In centrul unui măreț portal se găsește sala de spectacole cu o ca­pacitate de 1500 locuri. In fundul sălii este situată o scenă spațioasă. SĂLILE DE BOX ȘI SCRIMA Tu spatele scenei a fost construi­tă sala de gimnastică, de formă pătrată (17 m­ X^ m­), care permi­te adâncirea scenei. In partea dreaptă a scenei se gă­sește sala de antrenament pentru box, măsurând 16 metri lungime și I­ metri lățime, iar în partea dreaptă sala de scrimă de­ 13 me­tri pe 8 metri. Tot la parter se află atenansele sălii de spectacole.­­­­ ■ PISCINA ** Convinși de necesitatea unui ba­­zin de iarnă care să permită con­tinuitatea în antrenament, iniția­torii palatului sporturilor i-au dat toată atenția. Se pare însă că în a­ceastă direcție nu au fost prea bi­­ne inspirați, întrucât dimensiunile piscinei sunt insuficiente. Dar, de­cât nimic, mai bine o piscină nu prea spațioasă. Bazinul preconizat de ceferiști e­­ste de formă dreptunghiulară cu lungimea de 14 metri 20 și lățimea de 11 metri 90, adâncimea variind între 1 și 3 metri. Capacitatea ba­zinului este de aproximativ 400 me­tri cubi și apa urmează să fie fur­nizată de conducta orașului.Printr’un sistem de calorifer bi­ne calculat, temperatura apei­­ va fi menținută la 18 grade Celsius și ea va fi trecută printr’un circuit, pen­­tru purificare. Sala bazinului măsoară 22 metri lungime și 16 m, 14 lățime, cu o înălțime de 4 metri. Ca atenanse are săli de desbrăcare, cabine, săli de dușuri și săli de recreație. O PISTA DE CICLISM . Planul de ansamblu prevede ca pe cele 2 hectare suprafață pe care se en­tinde terenul clădirei, să se construiască o pistă de biciclete și terenuri de te­nis. Asupra acestor chestiuni nu s’a insistat deocamda­tă. Nici nu s’au ridicat planurile lor dar, în niciun caz ele nu vor fi date uitării. PERSPECTIVE Perspectivele acestui edificiu sunt formidabile. Desigur că, la înce­put edificiul sporturilor nu va fi prea vizitat, din cauza depărtării de centru. Mai târziu însă, când binefacerile lui vor eși la iveală, inițiatorii vor putea culege roade­le muncii lor. . ■­­­ JENNY DUMITRESCO , Vineri 1 Septembrie 19­33 Football 100 ° febră «Sl.­i *K­ » — «Zece mii de spectatori la mat­churile cu Ferencvárost a explodat un organizator de box, stupefiat de diferența halucinantă dintre numă­rul spectatorilor de box și de foot­ball. Zece mii­ ( t— «Zece mii­» ■— «Dar la Balcaniadă?», „ «Treizeci de mii­­»­ — «In toate matchurile?» *■* Numai în matchul România — Iugoslavia». Pentru cei mai mulți cifrele a­­cestea sunt curente. Mai sunt totuși — cu toată febra footballistică de aproape 100 ° care bănuie — destui indivizi cari holbează ochi mari și nedumeriți în fața dovezilor popu­larității neîncetat în creștere, a footballului. Nu este vorba de stabilit aici un tablou al acestor—ca să zicem așa— neconvertiți. Fiindcă, uneori, ar trebui să trecem în rândul acestora și pe cei mai convinși și frecvenți admiratori ai footballului. Stupe­fiați și ei de anumite cifre. Nu credem însă că este lipsit de interes să spicuim câteva nouă măr­­turii în favoarea popularității foot­ballului, zi de zi asaltat de nouț și iremediabil contaminați admiratori. Evident, nu ne vom referi la mat­churile mari unde asistențe de zeci de mii de spectatori sunt curente. Și unde — în America mai ales — jocuri de revolver punctează foarte des termometrul febrei footballisti­­ce. Dar chiar la matchuri mici. La Viena O zi searbădă de cam­pionat a totalizat Duminecă 71.000 de spectatori. Cifră de departe între­cută în zilele în care Austria se în­tâlnește cu Ungaria, când peste o sută de mii de spectatori populează tribunele supra­încărcate și când -------- ,­ este necesar ca jandarmii călări să șarjeze mulțimea, pentru a-i impu­ne o disciplină relativă. La noi, firește, cifrele nu au a­juns atât de departe. jj In ziua matchului România — Ju­goslavia totuși, O. N. E. F.-ul a fost neîncăpător. Iar Duminecă, Romeo­, mitul a gemut de lume. Cea mai uluitoare dovadă însă a­­ răsunetului de care se bucură foot-­ ballul a fost servită cu ocazia mat­­chului Cehoslovacia — Jugoslavia, de la Zagreb. . Jugoslavii au câștigat acest match. Succesul lor a fost însă cu mult­ mai mic decât acela al unui tânăr­ spectator care — după cum relatea­ză ziarele iugosla­ve — a fost obiec­tul unei furtunoase manifestații de simpatie, când s’a aflat că venise, pe jos de la Prag­a până la Zagreb, ca să vadă matchul. . Plecase de la Praga la 27 Iulie, ora 10 dimineața și ajunsese la Zagreb la 5 August, la 9 seara. Zece zile de drum cu o raniță de 20 de kilograme în spinare, în de­cursul cărora — numai pentru a putea asista la un match de foot­ball — suportând lipsuri de tot fe­lul, își câștigase dreptul de a vedea, matchul Cehoslovacia — Iugosla­via, dar pierduse... aproximativ 9 k­ilograme­ i . .­­ Nu știm cât timp va rămâne neîn­trecută această performanță.1 Este cert însă că pentru dovedirea fe­brei de 100o care încoronează foot­ballul cu titlul de cea mai gene­­rală epidemie, recordul tânărului cehoslovac va rămâne întotdeauna un exemplu tipic. ’ - 1 - GEORGE FULGA Nu se mai pleacă la Torino Dificultăți bugetare și inconveniente externe Aseară urma să părăsească Bu­­­cureștii expediția studențească de­­­­semnată să ne reprezinte la Torino.­ De ce nu s’a plecat e greu de pre­cizat. Urmează să se facă cercetări. Fapt cert este că cei cari se îm­barcaseră în tren, au trebuit să co­boare. Persoana care trebuia să facă formalitățile pașaportului nu le-a făcut și apoi o parte din fondul destinat expediției se «epuizase». NU SE MAI PLEACA Concomitent cu fonduri­le epuizate și pașaportul­­ nefăcut au survenit difi­ i­cultăți externe.­­ S’au primit comunicări din Italia, în sensul că îns­­crierile la football și bas­ketball sunt tardive. Ast­fel n’ar mai rămâne să con­curăm decât la atletism, natație și scrimă. S’au făcut demersuri te­legrafice la Torino și se aș­teaptă răspunsul. Credem însă că actual­mente este tardivă o de­plasare la o competiție ca­re începe Sâmbătă. USS Hull » Mai su­lt de rugby . ——--OO—---— Sportul balonului oval la Olympiada* Federa­­ția română va fii reprezentată la Torino Luna Septembrie va aduce un e­­veniment important pentru lumea rugbyului internațional. Reprezentanții țărilor în cari se practică rugbyul, se vor întruni și vor pune bazele unei federații in­ternationale. Se știe că până acum sportul ba­­lonului oval a fost singurul care nu a profitat de binefacerile unei federații internaționale. CONFERINȚA DE LA TORINO In timpul 1ocurilor universitare­­între 3 și 8 Septembrie, va avea loc la Torino o conferință la care vor participa reprezentanții țărilor unde se joacă rugby. Vor fi repre­zentate: Franța, Statele­­ Unite- An­glia, Irlanda, Germania, Noua Zee­­landă, România, Belgia, Cehoslova­cia, Spania, Italia și Austria DELEGATUL ROMÂNIEI După cum am arătat mai sus, fe­­derația noastră de specialitate ,va fi și ea reprezentată. In ultima sa ședință, comitetul F. R R.-ului a delegat pe d. Tano­­viceanu care va reprezenta România la conferința internațională. RUGBY LA OLYMPIADA Afară de constituirea fe­derației internațion­ale de rugby, care fără îndoială va stimula raporturile în­tre țările practicante ale sportului cu balonul oval, se va lua o hotărâre foarte însemnată. Ziarul «Sporting» din Pa­ris, anuță că la Torino se va hotăra facerea unei in­tervenții pentru reintro­ducerea rugbyului în pro­­gramul Olympiade?.

Next