Gazeta Sporturilor, martie 1934 (nr. 1301-1311)
1934-03-02 / nr. 1301
ANUL XIL NO. 13016 PAGINI 6 LEI ABONAMENTE Pe un an.......................................... LEI 1000 Pe șase luni.1. . ...... 500 Telefon direcție 3.26.60 Apare In fiecare luni și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Așteptăm o Inițiativa!... Noua conducere a rugby-ului românesc și-a alcătuit un vast program de activitate. Cetitorii vor găsi în această direcție informații ample la rubrica respectivă. Noi vom desprinde însă aici o lăture pe care o găsim mai interesantă și care merită un comentariu special. In acest program întâlnim sintetizată năzuința popularizării rugby-ului românesc, printr’un larg proect de întâlniri cu caracter internațional. Sub egida Federației, sau în directă organizare a unui club de largi posibilități cum este Stadiul Român, urmează să avem în sezonul care va începe în curând, o seamă de dispute cu caracter internațional. Vor evolua așadar în cadrul programului căruia urmează să i se facă unele retușuri de circumstanță, câteva echipe valoroase din Franța. Prezența lor pe terenul bucureștean, este după părerea Federației de rugby, un pas sigur spre popularizarea acestui sport. Socoteala pe care și-au fâcut-o îiouii diriguitori ai rugby-ului nostru nu e rea. Este însă incompletă, adică nu rezolvă decât o mică parte a problemei. Și iată de ce. Este incontestabilă o întâlnire rugbystă de mare anvergură stimulează atenția maselor. Iar o reclamă inteligent organizată le aduce pe arenele de sport respective. In momentul însă în care partida a luat sfârșit, s’a terminat și cu atenția acestor mase. Cari nu vor mai veni decât la partide similare, ocolind bineînțeles pe cele indigene. Scopul nu este atins așa dar decât pentru moment. Popularizarea este efemeră și străduințele zădărnicite. Și asta pentru un motiv foarte simplu. Rugby-ul, așa cum se practică încă la noi, nu are calitățile necesare pentru a place profanului care calcă pentru prima oară terenul. Este confuz, fără faze deslușite cari să poată fi urmărite cu înlesnire de un ochi nedeprins. Unui necunoscător nu-i rămâne absolut nimic din încăerarea după balonul oval, din grămezile neînțelese cu cari sunt presărate fazele și — mai ales — din incidentele atât de freqvente. Așa că, dacă din întâmplare s’a abătut pe un teren de rugby, cu siguranță că nu-l mai prinzi vre’odată. Rămân așadar matchurile în care rugby-ul are momente de spectaculozitate. Adică matchurile cu echipe consacrate. I S’a făcut mai de mult o experiență în această direcție. A fost adusă, acum 5-6 ani echipa militară de rugby a Franței. La O. N. E. F.,— unde s’au disputat cele două matchuri — se adunase mai multă lume decât ar fi putut năzui cea mai spectaculoasă manifestație sportivă. Aproape 15.000 de spectatori, printre care 95 la sută profani. Francezii, ași în sportul rugby-ului au făcut atunci o entuziasmantă demonstrație de tehnică. Spectatorii au fost cuceriți de frumusețea șarjelor, de matematicul schimb de pase și de driblingul amețitor, care aducea balonul din Câmpul francezilor până în buturile noastre. Un astfel de joc este într’adevăr o propagandă și constitue fără îndoială un „ateut” în drumul popularizării. Efectul a fost însă efemer. Spectatorii s’au risipit și foarte puțini iau mai venit la rugby. Iar cei cari, din curiozitate, s’au mai abătut pe la Șosea, au avut un motiv în plus să renunțe la plăcerea de a fi spectatori rugbyști. Din fericire însă, rugby-ul se poate populariza. Dar cu alte mijloace, deși — după cum am spus— un program de întâlniri internaționale rezolvă într’o oarecare măsură problema. Părerea noastră este că una din cauzele pentru care rugby-ul nostru n’a putut să-și facă un număr acceptabil de spectatori, este pe lângă lipsa sa de spectaculozitate, izolarea pe care și-a impus-o de vreme ce-și deapănă firul existenței pe unul și acelaș teren periferic. Parcul U. F. S. fiúial, este inaccesibil masselor. E prea depărtat de centru și nu stă decât la îndemâna pasionaților. Dacă rugby-ul ar putea să-și înfiripe un teren central — lucru pe care nu face impresia să-l fi încercat până acum — chiar așa nespectaculos cum este și încă și-ar fi putut creia susținători. Având în drum un teren de rugby, profanul ar fi fost tentat să-i calce pragul, azi, mâine, poimâine și încetul cu încetul ar fi putut să deslușească ceva din amalgamul celor 50 jucători, încă erați pe un balon. La Șosea însă n’au motiv să facă deplasarea, mai ales că ziarele au grije să-i informeze de minunățiile cari se petrec acolo... Asta este după noi singura soluție. Și ne miră că noua conducere a rugby-ului românesc, grijulie de soarta sportului pe care-l dirijează, nu a avut-o în vedere. Ea are avantajul că e și ușor realizabilă, pentru că rugby-ul poate fi adus la centru și printr-o simplă colaborare cu footballul. Un teren central pe care să se dispute în fiecare Duminică, înaintea matchului pentru Divizia Națională, , un match interesant de rugby, poate fi un început de rezolvare! Așteptăm așadar o inițiațivă fi. ROȘIANU Pe marginea unei scrisori Cunoșteam până azi următoarea explicație a crizei care a devastat un timp boxul românesc: pretențiile excesive ale boxeurilor. Pe resortul acestei explicații am montat chiar câteva articole. Luând atitudine împotriva boxeurilor și aliindu-ne cu organizatorii, cari nu mai puteau să suporte — declarau neîncetat — deficiturile neîntrerupte ale reuniunilor. Deficituri, impuse firește, de bursele prea mari ale boxeurilor. Poșta de eli ne-a adus însă o scrisoare, care ne-a clătinat sensibil, convingerea că numai boxeurii au prilejuit criza (aproape terminată) a boxului nostru. Iat-o . Mai jos semnatul, St. Moldovanu, vă rog să binevoiți a da ospitalitate în generosul dv. ziar, următoarelor : Subt născut în anul 1910. M’am inițiat în box în anul 1924, deci 10 ani de activitate pugilistică. Boxeurii cu care m’am întâlnit răspund la nume consacrate: Gh. Covaci, Hans Ander, Vasile Baciu, Mihail Fulea, Gh. Axioti și alții. M’am comportat, cred, în toate matchurile, mai mult decât onorabil. Cu începere din anul 1931 n’a fost chip să obțin un match cu toate că sunt profesionist și voiam să boxez gratuit numai pentru a-mi mări cunoștințele. In sfârșit, după ani de așteptări în care timp m’am antrenat neîncetat, nevoind să abandonez complet boxul, am obținut — boxând gratuit — un match cu Dinu Mihail chalanger la titlul național mijlociu. Am câștigat prin descalificare. In momentul descalificării aveam însă un apreciabil avans la puncte. Cum credința mea este că în orice match își face față onorabilă, doresc să fiu pus din nou la încercare și dacă nu voiu corespunde, mă voiu retrage din box. Stau în orice caz la dispoziția d-lor organizatori, în mod gratuit. Primiți, etc. Sunt firește în această scrisoare și câteva exagerări. Boxeurii pe cari i-a întâlnit Moldoveanu nu răspund chiar toți la nume consacrate. Iar figura pe care a făcut-o corespondentul nostru în toate matchurile, nu a fost întotdeauna chiar glorioasă. Este adevărat. _? Tot atât de adevărat este însă că Moldoveanu este un boxeur conștiincios. Utilizabil, în orice reuniune, în locul a mulți boxeuri cu pretenții zdruncinate. De ce au fost atunci preferați aceștia, iar Moldoveanu — care s'a oferit întotdeauna gratuit — a fost neîncetat ignorat ? Chiar în reuniunile cu pretenții reduse ? De cartier ? Dar scrisoarea lui Moldoveanu mai are o calitate. Constitue o pildă neașteptată de convingere profesională care — de ce n'am spune-o ?— nu se găsește la mulți din boxeurii noștri, GEF. Reportaj parizian a Contestația Elveției a fost respinsă S*a cerut insă României un supliment de SENSUL EXACT AL HOTARAREI LUATA DE F. I. F. R (DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU) PARIS. Dacă n’ar fi fost Român! Nu mai rămăsese comitetului e. una, mai bine spus Elveția și Eaxecutiv decât o chestiune incomeratky, comitetul executiv al Fifei ar fi ținut o ședință tradițională, în care cea mai încărcată ordine de zi este consumată într-o jumătate de oră, chestiunile mai complicate fiind etern reportate. Repet, Elveția, Baratky și România au făcut ca marii pontifi să lucreze două zile. Dacă n’ar fi decât atât... și încă i - ar cuveni lui Baratky un loc pe răbojul internațional... După ce au fost discutate mai toate punctele ordinei de zi, chestiunea mai grea, reluarea raporturilor cu instituțiile olympice a fost lăsată pentru congresul genearal, care va avea loc în Mai la Roma. (Intr’un articol, publicat acum o săptămână, am prevăzut că se va lăsa congresului chestiunea footballului la Olympiads. N. R.), dă și anume: contestația Elveției împotriva României. La ședință au luat parte d-nii: Jules Rimet — care a prezidat — ing. M. Fischer, G. Mauro, Seldrayers, I. Lotsy, profesor Pelikan, Buero, profesor Sehricker. Interesant este că litigiul dintre elvețieni și România reușise să provoace o agitație marcantă. Devenise subiect de discuții în toate cercurile internaționale. Aproape toată presa s’a ocupat de acest caz, subliniind speța originală. In ziare ca «l’Intransigeant» — unde șeful rubricei este Marcel Rossini, un bun prieten al footballului nostru — s’au Publicat note extrem de favorabile pentru România. Dacă adăugăm ■ cele publicate de «Football» și «L’Auto», atmosfera permanent favorabilă României, nu trebue să surprindă. ȘI O ÎNCERCARE DE AMÂNARE Interesantă esta că, la un moment dat, secretarul Fife! informase pe confrații VENIȚI SPECIAL DIN ELVEȚIA că judecarea litigiului va fi amânata. Se pomenea chiar, că procesul fu se va judeca decât după material . — Jugoslavia—și o mânia. D-nii Biehneris și Gassman, pontifi elvețieni, cari au fost la Paris în timpul desbaterilor, arătau tuturora că o amânare nu i-ar incomoda. Președintele Fifei a cerut însă insistent judecarea litigiului, accentuând că: «o amânare ar provoca un val de neîncredere în F. I. F. A»După ce d. Rimet a făcut o expunere asupra litigiului, au vorbit d-nii Fischer și Lotsy, prezentând punctele lor de vedere. După propunerea președintelui, comitetul executiv a primit ca busolă raportul profesorului Pelikan și în modul acesta s’a ajuns la RESPINGEREA CONTESTAȚIEI Căci nu exista nici o în cOioială. Hotărârea luată de F. I. F. A. mai poarte fi interpretată altfel, indiferent de forma în cere a fost redactată. S’a cerut însă României un supliment de dovezi. Și ansimes e necesar să se stabilească în mod oficial că UNGURII L-AU ÎNCETĂȚENIT ILEGAL PE BARATEI Dealtfel în răspunsul României la contestația Elveției, F.R. F. R. a insistat asupra acestei ilegalități. IN CE PRIVEȘTE FURNIZAREA ACESTUI SUPLIMENT DE DOVEZI, DUPĂ CUM MI-A DECLARAT D RIMET, NU S’A FIXAT ROMÂNIEI NICI UN TERMEN FATAL. ORIGINEA CONTESTAȚIEI După ce am prezentat soluția dată de P.L F.A., acestui litigiu, e, cazul să aduc o lumînă" istă încă, asupra originei contestației elvețiene. Se știe că F.R.F.A. l-a întrebuințat pe Baratky, cu asentimentul scris al clubului pestan Hungária Or în scrisoarea prin care confirmă acest asentiment, ungurii — ca să aibe conștiința împăcată— au ținut să adauge că Baratki a jucat ultima oară în echipa națională maghiară, împotriva Austriei, indicând și data precisă. Iată ce a determinat, în cea mai mare parte, contestația Elveției. OCT. B. film Divina cu siii Hin M. S. Regele va patrona inaugurarea După stăruințe îndelungate, clubul Viforul Dacia a fost în fine înzestrat cu un teren de sport. Primăria i-a pus la dispoziție un vast loc viran în preajma Arcului de triumf, unde urmează să ia ființă arena Viforului Dacia, bineînțeles cu ajutorul material pe care i-l va pune la dispoziție aceiași generoasă primărie. Pentru sportul bucureștean, faptul că un club de talia Viforului Dacia va avea în fine un loc în care să-și desăvârșească o activitate atât de variată, este un adevărat câștig. Și asta datorită faptului că multe inițiative ale acestui merituos club au fost stânjenite tocmai de faptul că lipsa unui teren propriu l-a făcut să bată zadarnic pe la porțile altora. Un teren pentru toate sporturile Interesant este însă faptul că Viforul Dacia înțelege să transforme terenul care i s-a pus la dispoziție într’un adevărat stadion, în care să se practice toate sporturile cuprinse în programul său de activitate. Se vor construi astfel tribune vaste și terenuri variate; de football, rugby, tennis, piste de atletism, de ciclism, terenuri de antrenament și altele. Lucrările vor începe chiar în cursul primăverii și o parte din ele vor fi gata la toamnă, când clubul Viforul Daciă își va începe activitatea pe teren propriu. " ' ‘ . M. S. Regele va patrona inaugurarea Stadionul Viforul Dacia, care va fi fără îndoială o podoabă a Capitalei va fi inaugurat cu un fast deosebit în prezența M. S. Regelui. Spre înființarea unei federații de turism --------«000 °-------De ce se opune „Touring Clubul României”* ? Comitetul U. F. S. R. se întrunește astă seară la sediu pentru a discuta modalitățile înființării unei federații naționale de turism. Această preocupare a organului nostru superior de îndrumare sportivă este perfect justificată, pentru că în momentul când va porni la lucru în cadrul legii care-i asigură ființa, toate ramurile de sport urmează să fie definitiv organizate din punct de vedere administrativ și juridic. înființarea acestei federații întâmpină însă împotrivirea celei mai de seamă organizațiuni turistice din România, anume Touring Clubul Român, care crede că activitatea sa este atât de bine organizată, încât înființarea unui organ superior n’ar face decât să o stânjenească. Se dă astfel o luptă aprinsă contra înființării Federației de turism, deși realitatea pledează contra acestei opoziții cu nimic justificată. Și iată de ce. Touring Clubul României a ajuns la maximum de expansiune. Mai mult decât a făcut până acum nu va mai putea face, pentru că n are mijloacele necesare și nici chiar perspective îndepărtate. Intrată în cadrul unei federații, această organizație și-ar putea coordona însă de așa manieră activitatea, încât ar putea fi de real folos turismului. Ceia ce nu e cazul astăzi, când Touring Clubul Român și-a creiat interesanta faimă de a avea cele mai scumpe case de adăpost din România. Pentru turiștii cari nu posedă mijloace prea mari, o poposire la cabanele T. C. R.-ului este mult mai dificilă decât însăși ascensiunea... Iar în timpul acesta, asociațiile turistice minoritare, printr’o politică administrativă cu totul opusă, fac progrese uimitoare. Casele lor de adăpost sunt întotdeauna pline, iar expansiunea lor evidentă. O federație de turism ar avea așadar ca prim scop concentrarea tuturor forțelor turistice românești pentru organizarea unei campanii cu adevărat folositoare sportului pe care-l dirijează. Lucrând izolat nu numai că nu vor putea eși la liman dar în foarte scurtă vreme vor fi copios depășite de asociațiile turistice minoritare. Or, desigur, nu acesta este interesul Touring-Clubului României, așa că este de sperat că până în cele din urmă Federația va lua ființă spre folosul deplin al turismului românesc. Hugo Meisl și grupele pentru Campionatul mondial ---------.—00—-------- VIENA, 1. — Se știe că pentru «Tari», Austria, Argentina. Eramenținerea interesului campionatului mondial. F. I. F. A. a decis împărțirea țărilor participante în două categorii: «tari» și ««slabe». Hugo Meisl propune următoarea împărțire: zilia, Cehoslovacia, Irlanda, Italia, Spania și Ungaria. «Slabe». Egipt, Franța, Olanda, Germania, ROMANIA, Suedia, Elveția, Statele Unite. ,L Vineri 2 Marne Emnninistră la Budapesta *■—|------00--•----- Un mare sîiimulant pentru echipa României de h ©oc Ecoul, mai mult decât satisfăcător, pe care l-au produs în rândurile sportivilor, știrile privind excursiunea noastră, ne face să credem că echipa României, nu se va simți prea streină la Budapesta... [ Spre deosebire de boxeurul profesional experimentat în ale ringului, amatorul are nevoie de încurajări. Amatorul este sub influența atmosferei ce i se crează, încurajările sunt pentru el un stimulent. Eforturile noastre, pentru o cât mai reușită organizare a excursiunei, vor fi cu siguranță încununate de succes. % Afară de o călătorie agreabilă, pe care o asigurăm sportivilor, le vom da prilejul să sprijine echipa României. Echipa aceasta este pregătită de F. R. B. cu o îngrijire deosebită. Matchurile de selecție suscită un interes deosebit. Reuniunile, în care sunt încadrate, au cunoscut un succes excepțional. Avem toate motivele să ne așteptăm la o echipă națională obiectiv, și competent selecționată. Culorile României vor fi bine apărate, în emulația europeană, care se va desfășura între 11-17 Aprilie. Dacă vor fi bine susținute, suntem siguri că vor aduce patrimoniului sportiv al României titluri mult apreciate în boxul european. > 0 mă opiunilii spontilare — —«0-r——i • " Concursurile școlare și universitare organizate de C. N. E. F. vor incepe din acest sezon. O operă de «nare Însemnătate in pragul realizării Printre marile înfăptuiri, pe cari intenționează să le facă C. N. E. F.-ul în cursul acestui sezon sportiv, este și intensificarea activității sportive a elevilor și studenților din Capitală. , Este un vechiu deziderat al acestei instituții, pe care de altfel legea Educației fizice din 1929 l-a prevăzut în primele ei , articole. Ie cunoaștem motivele pentru cari instituția din Dealul Spirei nu a putut face în totul până acum față obligațiunilor sale. In momentul de față se pare însă, că C. N. E. F.-ul ține cu tot dinadinsul să realizeze și acest deziderat. Până în prezent nu a putut fi vorba de o mișcare sportivă școlară. Este drept însă că federațiile noastre aveau în programul lor concursuri școlare. Mai mult chiar, au existat și mai există încă manifestațiuni cunoscute sub numele de campionate școlare cari au creiat chiar o tradiție în mișcarea noastră sportivă. Modul însă cum de cele mai multe ori se desfășurau aceste competițiuni și faptul că ele se disputau în afară de cadrul școalei, fără nici o răspundere, a dat de gândit în primul rând ministerului, sesizat de numeroase plângeri și apoi C. N. E. F.-ului, care legal era răspunzător de acest tineret și mai ales de activitatea lui pe tărâmul sportiv. INTENȚIUNILE O. N. E. F.-uLUI De comun acord cu ministerul instrucțiunii publice și cu profesorii de educație fizică din București, C. N. E. F.-ul va creia pe lângă el o comisiune menită să se ocupe cu tot ceeace privește activitatea sportivă a tineretului școlar. Se vor creia astfel concursuri școlare rezervate elevilor pentru toate genurile de sporturi care vor avea loc în fiecare Sâmbătă după amiază. Aceste concursuri fie ele pe echipe: football, rugby, basket, volley, fie individuale: tennis, atletism, batălie, ping pong, etc., vor fi conduse și arbitrate de către profesorii de educație fizică și studenții de la'ir S. E. F., constituind unicele manifestațiuni școlare sportive. In majoritatea cazurilor, concursurile vor avea loc pe stadionul C. N. E. F. și se vor desfășura totdeauna într-un cadru festiv, fiind invitat corpul profesoral și elevii tuturor școalelor. In scop de difuzare a sportului în rândurile școlarilor, prețurile de intrare la aceste concursuri finale vor fi cât se poate de reduse. Fiecare competițiune sportivă va fi înzestrată cu o cupă, iar probele individuale vor poseda numeroase premii individuale. SPORTUL UNIVERSITAR Paralel cu activitatea ce-o va depune pe tărâmul învățământului secundar, comercial și profesional, C. N. E. F.-ul, cu sprijinul grupărilor studențești și cu concursul U. N. S. C. R., va căuta să organizeze , și mișcarea sportivă universitară. In acest sens se vor creia competitiuni interfacultăți, cu scopul de a creia o cât mai mare emulație. Asemenea concursuri se vor disputa în toate genurile de sport. , Ziua rezervată jocurilor, universi. ■_ CAMOR(Continuarea în pagina II-a) O importantă ședință a U. F. S. R. U. F. S. R. convoacă Comitetul Central pentru astă seară la ora ?i la sediu, având la ordinea de zi: Regulamentul Premiului Național, Reprezentarea președinților de federații în adunarea generală a U. F. S. R., înființarea Federației de turism. Diverse. Gheorghe Nadu pleacă în Franța ----------00-------- Asul automobilist român va concura în probe internaționale In toamna anului trecut, cunoscutul automobilist Gheorghe Nadu, învingător în 1931 al cursei internaționale de la Lemberg, a plecat ln Franța spre a achiziționa mai multe mașini de curse. Expediția lui a dat rezultate admirabile și Nadu a revenit în țară odată cu trei trăsuri Bugatti, rămânând ca în primăvara aceasta să mai primească încă una de ultimul tip. Aducerea în țară a acestei mașini a fost, însă, contramandată, zilele acestea, Nadu dând dispoziții ca ea să rămână la Paris. Hotărârea lui Radu este justificată de faptul că, în București și în țară nu se proectează organizarea vreunei curse ,de viteză. Se vorbește insistent de disputarea întrecerii pe coasta Feleacului dar aceasta urmează să se întâmple abia în luna Septembrie. Și, cine garantează că această cursă se va ține, când atâtea și atâtea alergări proectate, au rămas pe hârtie? . ” In fața evidențelor, Gheorghe Naciu a luat hotărârea de a părăsi țara spre a activa în străinătate. El se va îndrepta, probabil întovărășit de nedespărțitul său colaborator inginerul Jean Calciano, către Paris, unde își va stabili cartierul general.. . De aci va face mai multe deplasări spre a participa la trei sau patru dintre cele mai importante întreceri internaționale. In plus va face câteva încercări de record pe autodromul Montlhery.