Gazeta Sporturilor, mai 1934 (nr. 1323-1344)
1934-05-02 / nr. 1323
ABONAMENTE Pe un an................................ . . . . LEI 1000 Pe șase luni...................................... 500 Telefon direcție 3.26.60 Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANEIIEL SALIGMY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: F. EMILIAN și E. MUNTEANU Prim redactor: N. PAPA GHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Cu d. John Langen^ despre football I .IBr*. ..Min!! JEH I A ÜT5W& fit? STS B« *T% ^ ^T, tf'îo MB«. ■ ■»«« CA joacă footballul în diferite amploarea matchului România— Iugoslavia a fost enormă accentuată de faptul că arbitrajul a fost încredințat unuia din cei mai mari arbitri din Europa: d. John Langenus. Spectatorii s’au convins de acest lucru după primele intervenții ale distinsului referee, iar arbitrii noștri au fost uluiți de siguranța aprecierilor și justețea penalizărilor. Una din atracțiile extraordinare ale matchului de Duminecă, ce a impresionat în mod nemaipomenit, a fost arbitrajul. 20.000 de spectatori au părăsit stadionul O. N. E. F. cu impresiile cele mai variate despre match și jucători. Unanimă a fost însă aprecierea că am asistat la o demonstrație de arbitraj și rar lucru când publicul părăsește stadionul fără să poată reproșa arbitrului cea mai insignifiantă scăpare. Personalitatea d-lui John Langenus a permis anticipări entuziaste cari au fost confirmate în întregime. Venirea belgianului a amplificat importanța întâlnirei cu Iugoslavia, dar nu a însemnat numai un arbitraj desăvârșit într’un match foarte dificil, ci un excelent serviciu adus propagandei noastre în străinătate. D. John Langenus pe lângă ocaziile cari le are de a comunica impresiile de călătorie în toate colțurile lumii unde e chemat să oficieze, va servi propagandei prin rolul care îl are în publicistica belgiană. Redactor la ziarul de mare tiraj, Handelsblad» din Anvers, d-sa va publica o serie de articole asupra României, în care scop a cules date statistice oficiale. Cauza sportivă românească va fi fi ea servită. D. Langenus este primul redactor al ziarului «Sportsevert», oficiosul federației belgiene de football, unde va publica impresiile culese în lumea sportului românesc. In cursul unei vizite pe care ne-a făcut-o la redacție, d. Langenus ne-a întreținut cu amintiri și constatări de un deosebit interes. PRIMUL MATCH «Am arbitrat primul match la vârsta de 17 ani. «îmi reamintesc, cum am făcut numeroase greșeli și mai ales cum am nemulțumit echipa învinsă, în care figurau trei din colegii mei de liceu. Critica a fost foarte severă cu mine. Nu m’am descurajat însă. «Am continuat să joc in echipa Anvers F. C., unde am ocupat postul de fundaș. Concomitent cu activitatea de jucător, am studiat toate problemele de arbitraj și m’am servit în special de documentatele manuale engleze. La vârsta de 20 ani am fost arbitru federal și mult mai târziu am început cariera internațională». PRIMUL MATCH INTERNATIONAL «După ce condusesem întâlnirea Paris—Luxemburg, am fost chemat în capitala Franței, unde am condus ÎAnalia—Franța. «De atunci am fost chemat în diferite colțuri ale globului, încât Duminecă am condus al 52-lea match international. «Am cules în aceste matchuri impresii diferite. «De pildă, cel mai frumos stadion îl are Viena, cel mai mare Montevideo și cred că nu exagerez când afirm că CEL MAI BUN CAMP DE JOC IL AVEȚI LA BUCUREȘTI. «De publicul care l-am cunoscut peste tot n’aș vrea să vorbesc. E de subliniat însă că un public Ca cel din Anglia și Scoția nu am văzut nicăeri. Sportiv, urban, nu judecă niciodată jucătorii sau arbitrii. Aplauze sau strigăte de entuziasm poți auzi în Anglia, huidueli niciodată, MATCHURI GRELE, B MATCHURI UȘOARE «E drept e și atitudinea publicului depinde și de arbitru. Nu este însă mai puțin adevărat că publicul are simpatii și ar vrea să vadă în referee unul oare să-i ajute simpatizații. «Datoria primordială a arbitrului este să considere toate matchurile la fel de grele și să le dea o atențiune egală. Mulți arbitri car î păcat din cauză că la matchurile lipsite de importanță nu-și concentrează atenția. ANTRENAMENTUL ȘI REGIMUL ARBITRULUI «Vă veți mira, dar cred că arbitrii trebue să se antreneze și să păstreze un anumit regim, lucruri necesare unui om care prestează un efort fizic de mare răspundere. «Odată pe săptămână fac o ședință de educația fizică, destul de severă. «In ajunul matchului nu mă culc un minut mai târziu de 11, iar în ziua jocului nu consum nici un fel de alcool. Dejunul se compune dintr’un singur fel de mâncare și mai multe ceaiuri. «Toate acestea îmi dau posibilitatea să fiu sprinten și rezistent. «Lucrul acesta e foarte important pentru mine, deoarece eu arbitrez după ȘCOALA ENGLEZA «O consider cea mai bună și principiul ei esențial este să fi cât ultif Îl JX V**!'*' ---- *. " ~ «V 1W plasament astfel încât să fi da gil* re o vizibilitate ICO %. In felul acesta reduci la minimum rolul arbitrului de linie.» PRINCIPII «Sunt de părere că nu trebue să existe concepții personale de arbitraj. «Litera regulamentului sportiv, interpretată, trebue să ne servească de călăuză. «In general arbitrii să se ferească de exagerări. Să nu facă din eronata aplicare a principiului avantajului, o penalizare dublă. «Mai recomand deprindă, să facă arbitrilor să se distincție între cnatul mondial, etc., etc. greșala voluntară și cea involuntară, care nu trebue penalizată, căci de aci vin enervările publicului și mai ales ale jucătorilor. «Pe cât posibil trebuesc evitate avertismentele zgomotoase, să credeți că și discreția nu micșorează cu nimic eficacitatea unui avertisment. FOOTBAlLUL AȘA CUM SE JOACA «In călătoriile pe cari le-am făcut, am văzut footballul cel mai divers. «Cred că în Anglia se practică jocul cel mai bun. «De pildă în matchul Austria— Anglia care l-am condus la Londra, austriacii au avut momente splendide, nu mi-au lăsat însă impresia că ar avea aceiaș concepție asupra jocului ca britanicii. «Englezii cred în concepția atletică și da*aceia îmi plac mai mult, campionatul mondial .A început cu incidente. Aceasta înseamnă că promite. Dacă Argentina vine cu echipa cea mai bună prevăd o finală: Austria—Argentina. FOOTBALLUL ROMÂNESC «Plec din România cu cele mai frumoase impresii. «Ca sport am fost impresionat de înfățișarea stadionului și de maturitatea footballistă a echipei naționale». REP. LANGENUS piu mai mergem Ce fiori și ce emoții, Am și spus «la revedere», Și mă și vedeam spre Roma Stând în trenul de plăcere. Azi, aud cu stupefacție Că Biuroul Federal, Nici nu vrea ca să mai știe Ce e ara Quirinal. Imposibil să mai mergem, Fiindcă cei dela District, Mai catolici decât Papa, Sunt cu dânsul în conflict. Nu ne mai interesează Marmora de la Carrara. Tot mai fin e caldarâmul Din Pasagiu'Imobiliara, Știm noi apele Veneției, Și ce dulce li-e «aroma»... Ștranduri d’astea sunt și aicea. Ce să mai mergem la Roma ! I Ba mai mult, eu cred că-i bine Să le evităm chiar țara.„ După ce îți cară pumnii, Iți mai spune «mia cară». Că suntem urmașii Romei, E notoriu, chiar banal, Un Traian e la «Unirea», Și o stradă-i Decebal. Nu ne mai cărăm la Roma, O să-i învățăm noi minte... Ce-i tot dați cu Vaticanul Și cu alte lucruri sfinte? Dacă-i vorba de evlavie, De relicve nestimate. V’am tăiat, c'avem aicea Muntele de Pietate. Iar în ce privește ginta Cu surorile latine, Bucureștiul te invită: «Porno, vino tu la mine», A. NOD. Mâine se fixează programul definitiv al campionatului mondial . In ce categorie ar intra România - Mâine se întrunește la Roma, Comisia de organizare a Campionatului mondial. Sub președinția d-lui inginer Fischer, d-nii Mauro (Italia) dr. Bauwens (Germania) și Barassy (Italia), vor proceda la realizarea ultimului act de pregătire în vederea campionatului mondial. SOLEMNITATEA Mâine dimineață va avea loc o ședință în care se va fixa sistemul de lucru, iar după masă în palatul Csucji va avea loc solemnitatea tragerii la sorți. Acestei serbări i se va da o strălucire deosebită prin prezența miniștrilor plenipotențiari ai țarilor care participă la campionatul mondial și mai ales prin faptul că de față vor fi Mussolini și ceilalți membrii ai guvernului italian. PARTICIPANȚII VOR FI ÎMPĂRȚIȚI IN DOUA CATEGORII PARIS 1 (Prin telefon de la corespondentul nostru). In legătură cu solemnitatea fixării programului campionatului mondial, m’am adresat d-lui Jules Rimet, președintele Fifei și l-am rugat să-mi dea unele indicații asupra modului cum va lucra comisia care se întrunește joi la Roma. D-sa m’a autorizat să public următoarele: «In principiu am hotărât ca cele 16 țări participante la campionatul mondial să fie împărțite în două categorii. «O serie via cuprinde țările «tari», iar cealaltă țările «slabe». «După ce vom fixa aceste două mari grupe, se va trage la sorți astfel încât în primul tur, — 27 Mai — țările tari să întâlnească pe cele slabe». O. B. Din ce grupă va face parte România ? Informația corespondentului nostru dela Paris e cât se poate de prețioasă, deoarece, ne informează exact asupra modului cum se va ajunge la programul primei etape a campionatului mondial. Numai că acest sistem al țărilor «tari» și «slabe» e prea elastic și nu credem că e cel mai sportiv...Mai mult socotim că este preconizat pentru salvarea anumitor aranjamente și realizarea de rețete importante. Nu acesta era însă scopul campionatului mondial. Dacă ținem cont de țările care s’au calificat, în baza rezultatelor, România trebue să fie în grupa țărilor tari. Intâiu pentru că în grupa ei se afla în fruntea clasamentului și în lotul general are o situație care-i permite o asemenea clasificare. După părerea noastră — deși socotim greșit principiul țărilor «tari» și «slabe» categorisirea ar trebui făcută în felul următori «Tari»: Austria, Italia, Cehoslovacia, Argentina, Ungaria, Spania, Brazilia și România. «Slabe»: Elveția, Franța, Germania, Suedia, Statele Unite (Mexico), Egipt, Olanda și Belgia. Legi cari viza... D. Mihail Savi ne vorbește... ...despre legea Oficiului de educație a tineretului român După legea de pregătire premilitară, votată și parafată, altă lege, pentru uzul viitorului, privit din punct de vedere sportiv, a fost gestată. Legea prin care se înființează — cu o pompoasă titulatură — Oficiul de Educație a Tineretului Român. Și care, după ce a trecut prin Camera, se află, actualmente, la Senat, așteptând doar redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, pentru a căpăta definitivă forță operatorie. Cum doream ceva amănunte asupra Ohi— — ■ viitoarei instituțiuni care va veghea asupra sportului românesc, ne-am adresat d-lui Mihail Savu — una dintre cele mai competente persoane, în această materie — pentru a ne lămuri. Cu amabilitatea-i caracteristică, d. Savu ni s’a pus la dispoziție. — «Despre legea O. E. T. R.-ului? — «Exact». — «înainte de toate, să-ți dau proectul de lege — aproape textul legii, căci nu cred ca modificările la Senat să fie prea importante — să-l citești». NU am executat. Dar pentru ca cititorii să poată urmări explicațiile d-lui Sava, în cunoștință de cauză, îl dau mai jos: PROECT DE LEGE pentru înființarea Oficiului de Educație a Tineretului Român 1. Dispozițiuni generale Art. 1. — Pentru educația morală, națională și fizică a tineretului de ambele sexe până la 18 ani, în conformitate cu dispozițiunile legii învățământului primar și secundar precum și pentru coordonarea și controlul activităților similare ale Instituțiilor de Stat și particulare, se înființează pe fani,«* *•*’ ’ ‘ —1 T—j«....oi c'nit*», lor și Artelor, Oficiul de Educație a Tineretului Român (O. E. T. R.). Inițiativa particulară cu privire la educația morală, națională și fizică tineretului de ambele sexe, este liberă a a se manifesta mai departe, conform Statutelor respective, aprobate de Consiliul Superior al C. E. T. R., sub cărui îndrumare, supraveghere și control, intră în mod obligator. II. Conducere și organizare Art. 2. — Conducerea C. E. T. R. se face de către: a) Un Consiliu superior de îndrumare, care va lucra sub Președenția Maiestății Sale Regelui, compus din: Primul ministru Ministrul Instrucțiunei, Cultelor și Artelor Ministrul Apărărei Naționale Directorul general al CN. E. F. Reprezentantul Cercetașilor Români Reprezentanta Cercetașelor Române (Continuarea în pagina II-a). M. SAVU Spakow a plecat o seara la Viena_ ...pentru material cu Lazek. Matchul Schwartz a fost anulat. O declarație Aseară, la ora 6 și 35, Moțl Spakow a plecat cu rapidul Dacia la Viena, unde va fi opus Vineri seara austriacului Lazek. In gară, numai câțiva prieteni de aproape, ai lui Moți, d. Coco Safrin, d. Radu Ottulescu, soția lui Spakow, Marcu, Nour... Și bineînțeles, Moți, sosit la ora 6, direct de la hipodromul Floreasca... O DECLARAȚIE Câteva minute înainte de plecarea trenului — între o ultimă recomandație a lui Piri (soția lui Spakow) și un sfint a lui Marcu — l-am putut sechestra pe Moll pentru o fracțiune de interview. — Ce crezi despre matchul de la Viena? — Nu-l cunosc pe Lazek. Nu știu deci cât este de bun. Am neapărată nevoie de victoria aceasta, deschiderii stagiunii pugilistice înaintea dela Arene. — La ce greutate a fost angajat matchul? — La 83 kilograme. — Faci greutatea? O pauză în decursul căreia Moți face eforturi să combine un răspuns nesincer. Apoi îmi răspunde evasiv. — Da!... — Cu o cură indispensabilă de slăbire! îl compleetează de Coco Sufrin. — Dică Schmartz de ce nu pleacă? — Matchul său cu Blaho a fost anunțat. DISCREȚII CONJUGALE Discuția a pilotat apoi în jurul unor detalii neinteresante, terminându-se ca o ultimă informație: — Cât timp rămâi la Viena? — Sâmbătă dimineața plec. — Prin urmare, Duminică la prânz ești în București. — Nu Duminecă! mă informează Moți, împingându-mă strategic după un stâlp al peronului. Duminecă mă opresc la Oradea ca să văd matchul de football Ripensia— C. A. O. Te rog însă să nu anunți acest lucru. Dacă află Piri îmi flace un scandal teribil!»... Flueratul strident al locomotivei țâșnit în momentul în care îi făgănduisem să păstrez secretul acestei întârzieri... De pe scara vagonului, Moțl a mai strâns încă o dată mâinile cari i se întindeau, prietenește, și a rămas pe scară, zâmbind, până în capătul peronului, petrecut de urările cari se comprimaseră final într’un singur cuvânt, rostit în cor. !— Succes!..* GRF lui Dică a lui Moți Pellt Biquet are challenger I. B. U. a admis provocarea lansată de spaniolul Sanghili lui Petit Biquet, campionul Europei la categoria cocoș. Petit Biquet va trebui să-și apere titlul în fața challengerului său, până la 25 August 1934. apai acum, pregătiri pentru Olympiada.■ [UNK] Campionatul mondial de football definitiv pregătit, toate tarile fac preparațiuni pentru Olympiada de la Berlin Deși se dispută deabea in 1936, pregătirile pentru Olympiada de la Berlin au început în majoritatea țărilor (exclusiv bineînțeles România și alte câteva țări la fel de ...calme încă de foarte multă vreme. Unele și-au concentrat întreaga activitate în jurul pregătirii elementelor care să le reprezinte la marea competiție mondială. Altele s’au mărginit să rezolve problema financiară de care se leagă o participare realizată în bune condițiuni. Toate însă au domolit alura pregătirilor în perioada rezervată punerii la punct a participării la campionatul de foot-ball de la Roma. Așa că astăzi, când pretutindeni se poate considera desăvârșit capitolul acesta, firul pregătirilor pentru Olympiadă a fost reluat. Iată stadiul acestor pregătiri în câteva țări mai importante. IN ANGLIA Englezii dau prioritate atletismului, pe care-l consideră și pe drept cuvânt, drept sportul de căpetenie al jocurilor olympice. In toate «Public Schools» au fost organizate conferințe și demonstrațiuni cu scopul de a se desvolta în rândul tineretului școlar gustul pentru aruncarea landei și pentru sărituri. Iar pe de altă parte «Amateur Athletic Union» a organizat la «Loughbourough College» cursuri speciale de antrenament pentru timpul verei. Cei mai mulți din elevii concentrați aici n’au împlinit nici 19 ani. Printre aceștia se remarcă în primul rând H. A. Mac Killop, un copil de 16 ani, care a aruncat sulița la 58 m. 86. Apoi F. R. Webster de 18 ani, care a sărit cu prăjina 3 m 66 și a aruncat discul luniar la 50 m. In curse pedestre R. C. Spaldeng, de 17 ani, a parcurs 10 yarzi în 10 secunde 2/5 și 10 yarzi în 51 secunde. Toate aceste noul talente, vor asigura Angliei o reprezentare olympică excelentă. In ceea ce privește posibilitățile financiare, lordul Burghley a declarat de curând că fondurile de participare vor depăși chiar pe cele strănse în vederea deplasării la Los Angeles. Dat fiind faptul că deplasarea la Berlin este infinit mai puțin costisitoare, este de la sine înțeles că forul englez are la dispoziție o sumă care întrece cu mult nevoile unei organizări excelente, IN ITALIA Comitetul Olympic italian a făcut pregătiri intense pe toate tărâmurile și a anunțat la Berlin cifrele exacte ale concurenților pe cari îi deplasează. Italia va fi astfel reprezentată: 40 de concurenți la atletism, tot 40 la scrimă, 30 la natație, 24 la vâsle, 16 la box, 14 la ciclism și câte 10 pentru fiecare din celelalte sporturi: ski, gimnastică, etc. In total, un număr de 267 concurenți. Dacă la aceștia se adaugă antrenorii, masseurii și oficialii cari vor însoți expediția, se ajunge la concluzia că Italia va deplasa la Berlin nu mai puțin de 329 participanți. . IN JAPONIA Preparativele au început în Japonia printr-un curs rezervat la 76 din cei mai buni atleți ai Japoniei, sub direcția lui Nambu- Cursul acesta are loc simultan cu serbările «Meiji-Shrine» și va continua și la anul. Realizările de până acum vor fi concretizate în «jocurile din Extremul Orient», la Manilla și, în sfârșit, așa zisa repetiție generală va avea loc în 1935. IN BALCANI Grecia și Bulgaria sunt printre primele cari au anunțat participarea la Berlin. Bulgaria a precizat chiar că va fi reprezentată la Olympiadă prin 80 persoane. Comitetul Olympic Iugoslav a decis în cursul unei recente ședințe să organizeze, în afara zilei de propagandă obișnuită care are loc în toate țările la 10 iulie, o zi «Olympică» specială care se va desfășura la toamnă în toate școlile de băeți. Se speră astfel realizarea unui mare fond Olympic. Pe de altă parte, comitetul Olympic a cerut guvernului să pună în circulație în fiecare an, timp de o săptămână, un timbru special olympic. După cum se vede din scurta trecere în revistă pe care am făcut-o mai sus, pregătirile pentru olympiadă devin din ce în ce mai intense. Numai la noi se așteaptă ultima zi de înscrieri pentru a se trimite adeziunea și a se începe strângerea fondurilor cu pantabuza.» I