Gazeta Sporturilor, decembrie 1935 (nr. 1889-1917)

1935-12-01 / nr. 1889

ANUL XII. — No. 1889. ABONAMENTE: £e “n an........................................LE* 1000 Pe șase luni..................................... „ 500 Instituțiuni, Cluburi și P­roprietari. „ 2000 Un număr vechiu............................ 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. Fondatori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Director: AL. MUNTEANU. BUCUREȘTI Prim redactor : N. PAPAGHEORGHE­PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON:­­ Administrația 3.26.60. Redacția și provincia 3.26.69. La Continental, a fost sărbătorit Joi seară, colonelul Gabriel Malm­es­cu, prefectul poliției Capitalei. N’a fost ceea ce se numește obicinuit un banchet. N’a fost atmosfera rece și protocolară a unei festivități oficiale cu haine negre, plastron și ținute încorsetate. A lipsit ceremonialul mo­noton al serbărilor de conveniență. A fost, mai simplu dar mai pregnant, o agapă amicală, dar o agapă amicală care însemna mai mult decât o sărbă­torire, incomparabil mai mult. Căci peste sala întreagă a restau­rantului sa întins ca o rețea o atmos­feră de entuziasm cald, de admirabilă înțelegere și de entuziastă sportivita­te, care a aliat întreaga asistență în­­tr’o comuniune perfectă, la unanime­le strigăte sportive de «hip hip-ura» ale comesenilor. Prietenia caldă și comunicativă a d-lui Col. Marinescu a risipit din pri­m­­ul moment răceala inițială a festi­vității. Iar oficialitățile sportului românesc au fost pătrunse de o atât de entuzias­tă gratitudine pentru generozitatea cu care prefectul poliției Capitalei — om de realizări practice dar mai ales ra­­pide — a pus un umăr solid la carul rugbyulu­i românesc, încât ceea ce sa spus deunăzi la Continental, nu a fost nici măcar discursuri. In fața înfăptuirii precise, a rezulta­tului concret care se materializa în fața noastră prin magnifica cupă câș­tigată de petetiști, discursurile conven­ționale erau inutile și nelalocul lor. Toți vorbitorii deci, stegari de frun­te ai sportului românesc, s au mulțu­mit să exprime, în cuvinte puține dar pornite din inimă, mulțumirile calde și unanime ale sportului românesc în general, și ale rugbyului în special pentru tot ceea ce a făcut d. colonel Marinescu pentru urcarea rugbyului pe drumul larg al orizonturilor occi­dentale. Nu vom repeta aci, ceea ce s’a spus de către d-nii George Plagino, Gr. Ca­­racostea, Ioan, Costacea și Anasta­­siade. Nu vom recapitula frazele simple, de frumoasă recunoștință, cari au răs­plătit, în aplauzele generale, salvatoa­rea mână de ajutor pe care a întins’o, atât de desinteresat rugbyului, prefec­tul poliției Capitalei. Nu vom reaminti nici ceea ce a răs­puns, tot scurt, dar cu vigurozitatea care-i caracterizează făptura, d. col. Gabriel Marinescu. Menționăm însă, și tocmai aceasta se ci­tea neapărat subliniat de către noi, un lu­cru, un singur lucru, și anume: Rugby­ul nostru național ducea în ultimii ani o existență mediocră. A­­proape anonimă. Cantonată departe, ferită de ochii lumii, în bătăliile ne­­privite ale terenului de la Șosea. Federația de Rugby și admirabilul ei președinte au făcut tot ce au putut, dar ce putea face o federație a unui spor­t minor, sărac și oropsit de mare­le public? A intervenit atunci, solicitată de «Gazetă Sporturilor» — mereu îngri­­jată de destinele sportului românesc — admirabila inițiativă a prefectului poliției»Capitalei. r Și iată tonicul necesar. Doi ani dearândul dt. col. Gabriel Marinescu a inoculat rugbyului româ­nesc globulele roșii ale unei înviorări definitive. S-a înzdrăvenit, dându-i o nouă pulsație și desch­izându-i nori, largi și aerisite orizonturi. Anul trecut, primele subsidii acor­date de lt. col. Marinescu au înlesnit turneul de bună propagandă româ­nească, făcut de echipa noastră na­țională, în Franța. Anul acesta, noul subsidii asigură de­plasarea echipei naționale, la Olym­­piad­a de la Berlin. Urmând gestul Suveranului care, din caseta sa particulară a subvențio­nat turneul Studiului Român în străi­nătate, d. col. Gabriel Marinescu se îngrijește mai departe de destinele rugby-ului românesc, și se îndreaptă, scurt și precis, spre obiectivul necesar al popularizării în masse. Iată de ce, sărbătorirea de alaltă seară a prefectului poliției, era meritată. Iată, de ce sărbătorirea aceasta n’a avut aspectele rigide ale unui banchet protocolar, iar cuvântările dregători­lor sportului românesc au fost scurte, dar dublate de asurzitoare cum n’am­ auzit de mult, «hip-hip-uri» ale tine­reții sportive românești. AL. MUNTEANU Sandu Ion și Toma Aurel în Belgia PARIS. 29. — (Dela coresponden­tul nostru particular). — Românul Sandu Ion va boxa în ziua de 9 De­cembrie în Anglia. Din Anglia va pleca în Belgia, unde este programat în aceeași sea­ră cu Tom­a Aurel. Adversarii nu au fost încă de­semnați. O sărbătorire meritată Nici un obstacol in calea realizatii „Cupei Europei“ de hockey Ungurii au răspuns indicând calea unei totale reconcilieri C. r. S. i­. s’a adresat In termeni împăciuitori C. T. s­aiul Ne­am­ ocupat într’un reportaj an­terior de perspectivele Cupei Europei prin prisma situației create de în­cordarea existentă azi între foru­rile sportive maghiare și române. Am arătat astfel că în seria sa din marea competiție internațională, Te­lefon Club trebuie să joace odată la București și a doua oară la Buda­pesta cu echipa ungară B. K. E., am­ arătat apoi că din cauza inexistenții unor raporturi regulate între spor­tul român și cel maghiar nu sunt ex­cluse complicațiile, și am scris, în­­sfârșit, despre eforturile depuse din partea forurilor române pentru nor­malizare. Ultimul stadiu al evenimentelor l-am expus într'un număr recent, Telefon Club a intervenit prin F. R. H. G. la „Uniune” spre a ob­ține autorizarea venirii în țară a echipei ungare B. K. K., precum și autorizarea deplasării la Budapesta. Pe de altă parte s-au făcut interven­­țiuni cu rezultate favorabile pe lân­gă ministerele de externe și interne. „Uniunea” a dat delegație federa­ției de hockey să trateze. Ceea ce F. R. H. G. a făcut fără întârziere,­­ Federația maghiară a fost încu­­noștiințată , că autoritățile noastre sportive și de Stat nu fac nici o restricțiune și că echipa B.K.E. poate veni în București. Se aștepta răspunsul ungurilor, căci atitudinea O. T. T.-ului este cunoscută din alte împrejurări. RĂSPUNSUL UNGURILOR ar iată­ că un prim răs­puns — care nu definiti­vează insă o situație — a fost făcut cunoscut foruri­lor noastre. Federația din Budapesta a rugat federația noastră să intervină pe lângă U. F. 8. N­. pentru ca aceasta să intre DIRECT în tratative cu O. T. T. Chestiunea aceasta a fost adusă la cunoștiința mem­brilor U. F. S. R. în ședința de Joi seara. INTRE U. F. S. R. Și U. T. T. S’a hotărât ca U­. F. S. R. să trimită o adresă O. T. T.-ului prin care să men­ționeze că forurile sportive române nu au nimic împo­trivă pentru ca raporturile sportive între aceste două țări vecine să fie din cele mai bune și mai închegate. Este de la sine înțeles că, față d­e această asigurare a V. F. S. R., forul suprem maghiar nu va avea nimic împotrivă pentru ca echipa ungară B. N­. F. să vină la București și să primească la Budapesta pe Telefon­ Club. Iată așa­dar lămurită și chestiu­nea atât de spinoasă a „Cupei Eu­ropei”­și, în acelaș timp, un prim pas întru realizarea raporturilor spor­tive româno - maghiare. Dar asupra acestei din urmă ches­tiuni mai sunt încă multe de spus. Ceia ce o vom face la timpul cu­venit. Deocamdată se cuvine să ne mani­festăm satisfacția că obstacolele din calea realizării fără nici un impf di­­ferit a Cupei Europei, au fost total înlăturate. La 6­­ Decembrie deci, România va­ debuta într’o competiție de mare an­vergură internațională care va con­centra asupră­ și atenția opiniei pu­blice din întreaga Europă Centrală. Gogea Mitu debutează la Paris la 9 Decembrie... ...într’o exhbiție. Lenglet l-a provocat pe Godfrey PARIS. 29. — Viitoarea reuniune de la „Palais des sports" va avea loc la 9 Decembrie, cu o vedetă care va pri­lejui debutul, pe ringul parizian al fo­stului campion mondial semigreu, Tommy Loughran. Loughran va întâlni pe Lenglet, că­ruia Dickson­­ intenționează să-i înles­nească o bună carieră internațională. Americanul este în Europa de o lună. A boxat la Londra și a dispus la puncte pe sud-africanul Strickland. Dar, palmaresul lui Loughran are și alte titluri. Mult mai decorative. Victo­rii asupra lui Carpentier, Risko, Pau­lino, Max Baer, Ray Impeletiore, Jack Sharkey, Steve Hamas și Castanaga. Cam vechi, aceste victorii, dar e­­xistente. Semi-vedeta va opune pe Kid Janas lui Christoforidis. DEBUTUL LUI GOGEA Tot reuniunea din 9 Decembrie, va prilejui și debutul lui Gogea Mitu. Elevul lui Lancia va apare într o exhibiție, cu un partener nedesemnat încă. LENGLET L-A PROVOCAT PE GODFREY Managerul lui Lenglet a declarat ur­mătoarele ziarului :L'Aulo — „Am depus la „Federația fran­ceză de box”, cauțiunea de 500 franci, pentru provocarea lui Ray Lepage, cam­pionul greu al Franței. . Deasem­eni, l-am provocat oficial pe Godfrey, pentru titlul de campion mondial la categoria grea (I. B. U). GOGEA MITU Mai există patinaj oficial in România ? Patinajul este un sport elegant, sănătos și foarte folositor organis­mului. Mișcarea în aerul liber și ozonat al iernei asigură o normală desvoltare fizică și o supletă pe care nu o oferă nic­iun­ alt gen de mani­festare sportivă. Cu toate aceste binefaceri, patina­jul este cu totul delăsat la noi, a­­proape ignorat. Căci, mai ales în București, acest sport se practică foarte puțin, și aceasta în ciuda faptului că­­ un alt sport de ghiață, a strâns în ultimii ani, numeroși adepți. Este aci o dovadă că, majoritatea sportivilor aderă la manifestările mai ușor de asumat și nu prea pretențioase. Nu acesta este cazul patinajului. Acest sporit care pune la contri­buție întregul sistem muscular al corpului uman, cere o practicare în­delungată, răbdare și supunere că­tre cei cu bunăvoință și câteodată, chemarea de a instrui în acest do­meniu. Ori, mai totdeauna, chiar maeștri fără pretenții, s’au lovit de reaua voință a acelora cari au încercat să se inițieze în subtilitățile patinaju­lui spre a părăsi această ideie în momentul când și-au dat seama că lucrul nu este deloc ușor. Situația aceasta dăinuește de mulți ani, de foarte mulți ani. Si­ poate că, până în 1932, exista moti­vul care împiedica desvoltarea pati­najului. Nu aveam în București un patinoar artificial astfel că, în cele mai bune cazuri nu se putea pati­na în Capitală, mai mult de două luni pe an. Exact, Timpul necesar punerii unui patinator în perfectă formă. Când era deci să se mai rea­lizeze și progrese. Astăzi situația este simțitor îm­bunătățită. S’au găsit oameni cari să învestească sume mari într’o ins­talație occidentală, care permite practicarea patinajului, dealungul a patru luni. Deci, încă 60 de bune zile, pentru contribuirea la progra­mul patinajului. Desigur că, nu ne putem compa­ra, din acest punct de vedere cu străinătatea — la Viena, Paris, Bruxelles, Londra, Berlin, etc. se patinează zilnic­— dar, putem fi mulțumiți că, patinajul a câștigat ceva teren, datorită înființărei pa­­noarului Oteteleșeanu. Este în afară de orice îndoială că, îmbogățirea Capitalei cu insta­lația din strada Matei Milo, a ser­vit enorm hockey-ului pe ghiață și ar fi fost natural să servească, mă­car într’o măsură­ mai mică, patina­jul. Din motivele mai sus expuse însă, sportul artistic nu a profitat aproa­pe deloc. Explicația este destul de simplă. Lipsa unor grupări cari să aibă drept deviză încurajarea și susți­nerea patinajului și-a spus cuvân­tul. Mulți sunt aceia cari, fără să-l practice cu convingere, cer prote­jarea patinajului dar, cei ce vor să lucreze efectiv în acastă direcție se pot număra pe degete. Acum câțiva ani a luat ființă în Capitală «Cercul de patinaj Bucu­rești», în ale cărui statute se pre­­văzuseră o serie de articole desti­nate exclusiv susținerii patinajului. Bineînțeles că gruparea de spe­cialitate a făcut mult mai puțin decât își propusese dar, totuși a făcut ceva, organizând mai multe serbări demonstrative și aducând chiar un profesor din Viena. Din păcate, componenții grupării nu și-au susținut eforturile și înce­tul cu încetul bunele intenții au dispărut și ele. Astăzi «Cercul de patinaj Bucu­rești» este o epavă și, niciun fapt nu intervine spre a dovedi dacă mai trăește. Dacă și bruma de grupare cu care Capitala se mândrea, a dispă­rut, cum să se mai poată realiza un progres în domeniul patinajului. Credem de datoria Federației res­pective și Uniunei, să intervină spre a salva patinajul românesc, a­­menințat să dispară din rândul sporturilor. Paris, Amsterdam sau Atena vor organiza campionatele Europei de atletism O hotărîre definitivă se va lua la ședința Comitetului executiv a campionatelor Europene ce va avea loc la 7-8 Decembrie la Varșovia VARȘOVIA, 29 (Intersport). La 7 și 8 Decembrie se va întruni la Varșovia comitetul executiv al campionatului european de atletism. In această ședință se vor studia două importante chestiuni în legă­tură cu organizarea viitoarelor campionate europene de atletism. In primul rând, comitetul se va pronunța asupra datei când urmea­ză să se dispute aceste campionate. TREI PROPUNERI Sunt trei propuneri: 1) Campionatele Europei de atletism să se dispute în fiecare an ; 2) Campionatele Europei să se dispute din trei în trei ani ; 3) Campionatele Europei să aibă loc în anii când se dispută Jocurile Olimpice, adică din patru în patru ani. Primele campionate au avut loc in 1934, la Torino. Ediția doua a concursurilor europene urmează să se dispute în 1937. Trei orașe și-au pus candidaturile în vederea organizării. Acestea sunt: Paris, Amsterdam și Atena. PARISUL ARE CELE MAI MULTE ȘANSE Din cele trei orașe. Parisul are cele mai multe șanse de a organiza viitoarele campionate, dat fiind că in anul 1937 în capitala Franței va avea loc Expoziția Universală, pare se va incadra ■ 1 ........................■S**"' "'T Duminecă 1 Decembrie 193§ După­­ victoria lui Th­il în cabină, după pasionantul match de la Palais des sports, Bro­­uillard, un adevărat sportiv, strânge mâna învingătorului său Thil. Intre ei, mulțumit probabil de rețetă, Jeff Dickson. A UI DUBL a pătimit în­totdeauna. Pentru ei «Săptămâna patimilor» ține cât cele 360 de file din calendar. Și vor pătimi în vecii vecilor (fără «A­­Ju­­­s» —ca să nu ni se spună că sun­tem copții, pentru ca așa a fost soarta arbitrilor, patima de-a arbitra să-i facă să pătimească. O viața întreagă au făcut apostolat și au suferit ca niște adevărați muce­nici. Când însă erau pe punctul de a fi mâncăți ca niște «mucenici» bine preparații iată că răsare unul dintre ei — bineînțeles ceva mai răsărit — care ia asupră­ și nobila misiune de a răzbuna obijd­uita categorie din care face parte, «Răzbunătorul No. 1» din orășelul X­ —, d. Gică Apostol ,— a ținut să în­trerupă n­orosul coșmar. Tot strigân­­du-i lumea «la oase», i-a ajuns cuțitul la os și s'a răsculat împotriva tirani­lor. Trebue însă să recunoaștem că re­volta eroului nostru nu a fost chiar din proprie inițiativă. A avut o etapă pre­gătitoare (de fapt atunci îi sărise muș­­tarul). In Duminica precedentă mare­lui eveniment, d. Gică a fost molestat. Și numai faptul că agresorii s’au gân­dit la dictonul «Bate și tu se vor des­chide... porțile Văcăreștilor», a făcut ca d. Gică să nu fie transformat în măr. Deci, în interiorul lui, d. Gică era revoltat, iar această revoltă s'a exte­riorizat în Duminica de pomină-Cazul e pe cât de tragic pe atât de simplu. D. Gică a arbitrat sub forma sa obișnuită- Galeria, mai în formă ca totdeauna, i-a aplicat tratamentul cu­venit. Printre sutele de calomniatori, d. Gică a reperat și o mutră cunoscută. Ea a auzit chiar foarte bine ce spu­nea, pe domnul acela carn. A doua zi, domnul cel cârn care to­tuși își luase nasul la purtare, a primit martori. _ Bună ziua domnule ! Noi suntem martorii d-lui Gică... — Alin ! Și dvs- sunteți martori c’a arbitrat mizerabil ! _ Pardon ! Suntem martori în due­lul la care v’a provocat... Purul adevăr. D. Gică i-a trimis domnului cel câin martori pentru că în timp ce era în exercițiul funcțiunei, l-a calomniat : «l-a făcut de bou !». D. Gică, profund ofensat de acest e­­pitet, cu atât mai mult cu cât nici în­surat nu era, și-a constituit imediat martori. Pentru ca în duelul ce avea să se petreacă — și pe care-l dorea cât mai sângeros — d. Gică vroia să de­monstreze că nu e dor. Reabilitarea d-lui Gică s’ar fi produs în ambele al­ternative ; învins și Invingyniv Dacă ar fi fost învins, d­­a­că ar fi lut» U# tuși reabilitat , a făcut duel, deci nu ș­ti ou, fiindcă boii nu știu sä umble cai pistolul. Iar ca învingător, nu numai că ar fi fost reabilitat, dar ar fi de­­­monstrat contrariul , că adversarul e atât de bou, încât l-a bătut și un ar­­­bitru...­­­ Deci, din duelul acesta, d. Gică nu avea decât să profite. Dar, ce păcat, duelul n’a avut loc... Martorii și-au făcut pe deplin dato­ria. S’au dus foarte gravi la domnul cel cânt și i-au explicat că trebuie să dea satisfacție pe calea armelor. Nu știm ce s’a întâmplat acolo. Știm numai că,după ce au parlamentat o oră și mai bine, martorii i-au trimis a doua zi d-lui Gică o scrisoare lungă și documentată. Printre altele îi explicau d-lui arbitru calomniat că nu e cazul unei vărsări de sânge și că un arbitru nu trebuie să fie morțiș să iasă pe te­ren, ci să se mulțumească dacă poate să iasă... de pe teren... Duelul n’a mai avut loc, dar d. Gică tot s’a reabilitat, pentru ca boii cari nu fac duel, n’au nici martori... A. NOL Axioti pleacă astăzi la Atena Asta seară, la ora 7, Axioti pleacă la Atena, unde la 14 Decembrie va întâlni pe Costa Vasis. Axioti­ pleacă singur. GH. AXIOTI Judecarea apelului U.F.S.R-u­lui a fost amânata ori urma să se judece în fața tri­bunalului civilo-corecțional secția I, apelul făcut de U. F. S. R. împotriva ordonanței prezidențiale prin care s-a reintegrat în drepturi. Biroul Federal. Deoarece procedura a fost incom­plectă, judecarea apelului a fost amâ­nată pentru 11 Decembrie 1935. D. Gr. Iunian, apărătorul F. R. F. A.­­ului a fost reprezentat prin secretarul d-sale d. av. Aristică Schileru,

Next