Gazeta Sporturilor, decembrie 1935 (nr. 1889-1917)
1935-12-01 / nr. 1889
ANUL XII. — No. 1889. ABONAMENTE: £e “n an........................................LE* 1000 Pe șase luni..................................... „ 500 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari. „ 2000 Un număr vechiu............................ 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. Fondatori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Director: AL. MUNTEANU. BUCUREȘTI Prim redactor : N. PAPAGHEORGHEPUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON: Administrația 3.26.60. Redacția și provincia 3.26.69. La Continental, a fost sărbătorit Joi seară, colonelul Gabriel Malmescu, prefectul poliției Capitalei. N’a fost ceea ce se numește obicinuit un banchet. N’a fost atmosfera rece și protocolară a unei festivități oficiale cu haine negre, plastron și ținute încorsetate. A lipsit ceremonialul monoton al serbărilor de conveniență. A fost, mai simplu dar mai pregnant, o agapă amicală, dar o agapă amicală care însemna mai mult decât o sărbătorire, incomparabil mai mult. Căci peste sala întreagă a restaurantului sa întins ca o rețea o atmosferă de entuziasm cald, de admirabilă înțelegere și de entuziastă sportivitate, care a aliat întreaga asistență într’o comuniune perfectă, la unanimele strigăte sportive de «hip hip-ura» ale comesenilor. Prietenia caldă și comunicativă a d-lui Col. Marinescu a risipit din primul moment răceala inițială a festivității. Iar oficialitățile sportului românesc au fost pătrunse de o atât de entuziastă gratitudine pentru generozitatea cu care prefectul poliției Capitalei — om de realizări practice dar mai ales rapide — a pus un umăr solid la carul rugbyului românesc, încât ceea ce sa spus deunăzi la Continental, nu a fost nici măcar discursuri. In fața înfăptuirii precise, a rezultatului concret care se materializa în fața noastră prin magnifica cupă câștigată de petetiști, discursurile convenționale erau inutile și nelalocul lor. Toți vorbitorii deci, stegari de frunte ai sportului românesc, s au mulțumit să exprime, în cuvinte puține dar pornite din inimă, mulțumirile calde și unanime ale sportului românesc în general, și ale rugbyului în special pentru tot ceea ce a făcut d. colonel Marinescu pentru urcarea rugbyului pe drumul larg al orizonturilor occidentale. Nu vom repeta aci, ceea ce s’a spus de către d-nii George Plagino, Gr. Caracostea, Ioan, Costacea și Anastasiade. Nu vom recapitula frazele simple, de frumoasă recunoștință, cari au răsplătit, în aplauzele generale, salvatoarea mână de ajutor pe care a întins’o, atât de desinteresat rugbyului, prefectul poliției Capitalei. Nu vom reaminti nici ceea ce a răspuns, tot scurt, dar cu vigurozitatea care-i caracterizează făptura, d. col. Gabriel Marinescu. Menționăm însă, și tocmai aceasta se citea neapărat subliniat de către noi, un lucru, un singur lucru, și anume: Rugbyul nostru național ducea în ultimii ani o existență mediocră. Aproape anonimă. Cantonată departe, ferită de ochii lumii, în bătăliile neprivite ale terenului de la Șosea. Federația de Rugby și admirabilul ei președinte au făcut tot ce au putut, dar ce putea face o federație a unui sport minor, sărac și oropsit de marele public? A intervenit atunci, solicitată de «Gazetă Sporturilor» — mereu îngrijată de destinele sportului românesc — admirabila inițiativă a prefectului poliției»Capitalei. r Și iată tonicul necesar. Doi ani dearândul dt. col. Gabriel Marinescu a inoculat rugbyului românesc globulele roșii ale unei înviorări definitive. S-a înzdrăvenit, dându-i o nouă pulsație și deschizându-i nori, largi și aerisite orizonturi. Anul trecut, primele subsidii acordate de lt. col. Marinescu au înlesnit turneul de bună propagandă românească, făcut de echipa noastră națională, în Franța. Anul acesta, noul subsidii asigură deplasarea echipei naționale, la Olympiada de la Berlin. Urmând gestul Suveranului care, din caseta sa particulară a subvenționat turneul Studiului Român în străinătate, d. col. Gabriel Marinescu se îngrijește mai departe de destinele rugby-ului românesc, și se îndreaptă, scurt și precis, spre obiectivul necesar al popularizării în masse. Iată de ce, sărbătorirea de alaltă seară a prefectului poliției, era meritată. Iată, de ce sărbătorirea aceasta n’a avut aspectele rigide ale unui banchet protocolar, iar cuvântările dregătorilor sportului românesc au fost scurte, dar dublate de asurzitoare cum n’am auzit de mult, «hip-hip-uri» ale tinereții sportive românești. AL. MUNTEANU Sandu Ion și Toma Aurel în Belgia PARIS. 29. — (Dela corespondentul nostru particular). — Românul Sandu Ion va boxa în ziua de 9 Decembrie în Anglia. Din Anglia va pleca în Belgia, unde este programat în aceeași seară cu Toma Aurel. Adversarii nu au fost încă desemnați. O sărbătorire meritată Nici un obstacol in calea realizatii „Cupei Europei“ de hockey Ungurii au răspuns indicând calea unei totale reconcilieri C. r. S. i. s’a adresat In termeni împăciuitori C. T. saiul Neam ocupat într’un reportaj anterior de perspectivele Cupei Europei prin prisma situației create de încordarea existentă azi între forurile sportive maghiare și române. Am arătat astfel că în seria sa din marea competiție internațională, Telefon Club trebuie să joace odată la București și a doua oară la Budapesta cu echipa ungară B. K. E., am arătat apoi că din cauza inexistenții unor raporturi regulate între sportul român și cel maghiar nu sunt excluse complicațiile, și am scris, însfârșit, despre eforturile depuse din partea forurilor române pentru normalizare. Ultimul stadiu al evenimentelor l-am expus într'un număr recent, Telefon Club a intervenit prin F. R. H. G. la „Uniune” spre a obține autorizarea venirii în țară a echipei ungare B. K. K., precum și autorizarea deplasării la Budapesta. Pe de altă parte s-au făcut intervențiuni cu rezultate favorabile pe lângă ministerele de externe și interne. „Uniunea” a dat delegație federației de hockey să trateze. Ceea ce F. R. H. G. a făcut fără întârziere, Federația maghiară a fost încunoștiințată , că autoritățile noastre sportive și de Stat nu fac nici o restricțiune și că echipa B.K.E. poate veni în București. Se aștepta răspunsul ungurilor, căci atitudinea O. T. T.-ului este cunoscută din alte împrejurări. RĂSPUNSUL UNGURILOR ar iată că un prim răspuns — care nu definitivează insă o situație — a fost făcut cunoscut forurilor noastre. Federația din Budapesta a rugat federația noastră să intervină pe lângă U. F. 8. N. pentru ca aceasta să intre DIRECT în tratative cu O. T. T. Chestiunea aceasta a fost adusă la cunoștiința membrilor U. F. S. R. în ședința de Joi seara. INTRE U. F. S. R. Și U. T. T. S’a hotărât ca U. F. S. R. să trimită o adresă O. T. T.-ului prin care să menționeze că forurile sportive române nu au nimic împotrivă pentru ca raporturile sportive între aceste două țări vecine să fie din cele mai bune și mai închegate. Este de la sine înțeles că, față de această asigurare a V. F. S. R., forul suprem maghiar nu va avea nimic împotrivă pentru ca echipa ungară B. N. F. să vină la București și să primească la Budapesta pe Telefon Club. Iată așadar lămurită și chestiunea atât de spinoasă a „Cupei Europei”și, în acelaș timp, un prim pas întru realizarea raporturilor sportive româno - maghiare. Dar asupra acestei din urmă chestiuni mai sunt încă multe de spus. Ceia ce o vom face la timpul cuvenit. Deocamdată se cuvine să ne manifestăm satisfacția că obstacolele din calea realizării fără nici un impf diferit a Cupei Europei, au fost total înlăturate. La 6 Decembrie deci, România va debuta într’o competiție de mare anvergură internațională care va concentra asupră și atenția opiniei publice din întreaga Europă Centrală. Gogea Mitu debutează la Paris la 9 Decembrie... ...într’o exhbiție. Lenglet l-a provocat pe Godfrey PARIS. 29. — Viitoarea reuniune de la „Palais des sports" va avea loc la 9 Decembrie, cu o vedetă care va prilejui debutul, pe ringul parizian al fostului campion mondial semigreu, Tommy Loughran. Loughran va întâlni pe Lenglet, căruia Dickson intenționează să-i înlesnească o bună carieră internațională. Americanul este în Europa de o lună. A boxat la Londra și a dispus la puncte pe sud-africanul Strickland. Dar, palmaresul lui Loughran are și alte titluri. Mult mai decorative. Victorii asupra lui Carpentier, Risko, Paulino, Max Baer, Ray Impeletiore, Jack Sharkey, Steve Hamas și Castanaga. Cam vechi, aceste victorii, dar existente. Semi-vedeta va opune pe Kid Janas lui Christoforidis. DEBUTUL LUI GOGEA Tot reuniunea din 9 Decembrie, va prilejui și debutul lui Gogea Mitu. Elevul lui Lancia va apare într o exhibiție, cu un partener nedesemnat încă. LENGLET L-A PROVOCAT PE GODFREY Managerul lui Lenglet a declarat următoarele ziarului :L'Aulo — „Am depus la „Federația franceză de box”, cauțiunea de 500 franci, pentru provocarea lui Ray Lepage, campionul greu al Franței. . Deasemeni, l-am provocat oficial pe Godfrey, pentru titlul de campion mondial la categoria grea (I. B. U). GOGEA MITU Mai există patinaj oficial in România ? Patinajul este un sport elegant, sănătos și foarte folositor organismului. Mișcarea în aerul liber și ozonat al iernei asigură o normală desvoltare fizică și o supletă pe care nu o oferă niciun alt gen de manifestare sportivă. Cu toate aceste binefaceri, patinajul este cu totul delăsat la noi, aproape ignorat. Căci, mai ales în București, acest sport se practică foarte puțin, și aceasta în ciuda faptului că un alt sport de ghiață, a strâns în ultimii ani, numeroși adepți. Este aci o dovadă că, majoritatea sportivilor aderă la manifestările mai ușor de asumat și nu prea pretențioase. Nu acesta este cazul patinajului. Acest sporit care pune la contribuție întregul sistem muscular al corpului uman, cere o practicare îndelungată, răbdare și supunere către cei cu bunăvoință și câteodată, chemarea de a instrui în acest domeniu. Ori, mai totdeauna, chiar maeștri fără pretenții, s’au lovit de reaua voință a acelora cari au încercat să se inițieze în subtilitățile patinajului spre a părăsi această ideie în momentul când și-au dat seama că lucrul nu este deloc ușor. Situația aceasta dăinuește de mulți ani, de foarte mulți ani. Si poate că, până în 1932, exista motivul care împiedica desvoltarea patinajului. Nu aveam în București un patinoar artificial astfel că, în cele mai bune cazuri nu se putea patina în Capitală, mai mult de două luni pe an. Exact, Timpul necesar punerii unui patinator în perfectă formă. Când era deci să se mai realizeze și progrese. Astăzi situația este simțitor îmbunătățită. S’au găsit oameni cari să învestească sume mari într’o instalație occidentală, care permite practicarea patinajului, dealungul a patru luni. Deci, încă 60 de bune zile, pentru contribuirea la programul patinajului. Desigur că, nu ne putem compara, din acest punct de vedere cu străinătatea — la Viena, Paris, Bruxelles, Londra, Berlin, etc. se patinează zilnic— dar, putem fi mulțumiți că, patinajul a câștigat ceva teren, datorită înființărei panoarului Oteteleșeanu. Este în afară de orice îndoială că, îmbogățirea Capitalei cu instalația din strada Matei Milo, a servit enorm hockey-ului pe ghiață și ar fi fost natural să servească, măcar într’o măsură mai mică, patinajul. Din motivele mai sus expuse însă, sportul artistic nu a profitat aproape deloc. Explicația este destul de simplă. Lipsa unor grupări cari să aibă drept deviză încurajarea și susținerea patinajului și-a spus cuvântul. Mulți sunt aceia cari, fără să-l practice cu convingere, cer protejarea patinajului dar, cei ce vor să lucreze efectiv în acastă direcție se pot număra pe degete. Acum câțiva ani a luat ființă în Capitală «Cercul de patinaj București», în ale cărui statute se prevăzuseră o serie de articole destinate exclusiv susținerii patinajului. Bineînțeles că gruparea de specialitate a făcut mult mai puțin decât își propusese dar, totuși a făcut ceva, organizând mai multe serbări demonstrative și aducând chiar un profesor din Viena. Din păcate, componenții grupării nu și-au susținut eforturile și încetul cu încetul bunele intenții au dispărut și ele. Astăzi «Cercul de patinaj București» este o epavă și, niciun fapt nu intervine spre a dovedi dacă mai trăește. Dacă și bruma de grupare cu care Capitala se mândrea, a dispărut, cum să se mai poată realiza un progres în domeniul patinajului. Credem de datoria Federației respective și Uniunei, să intervină spre a salva patinajul românesc, amenințat să dispară din rândul sporturilor. Paris, Amsterdam sau Atena vor organiza campionatele Europei de atletism O hotărîre definitivă se va lua la ședința Comitetului executiv a campionatelor Europene ce va avea loc la 7-8 Decembrie la Varșovia VARȘOVIA, 29 (Intersport). La 7 și 8 Decembrie se va întruni la Varșovia comitetul executiv al campionatului european de atletism. In această ședință se vor studia două importante chestiuni în legătură cu organizarea viitoarelor campionate europene de atletism. In primul rând, comitetul se va pronunța asupra datei când urmează să se dispute aceste campionate. TREI PROPUNERI Sunt trei propuneri: 1) Campionatele Europei de atletism să se dispute în fiecare an ; 2) Campionatele Europei să se dispute din trei în trei ani ; 3) Campionatele Europei să aibă loc în anii când se dispută Jocurile Olimpice, adică din patru în patru ani. Primele campionate au avut loc in 1934, la Torino. Ediția doua a concursurilor europene urmează să se dispute în 1937. Trei orașe și-au pus candidaturile în vederea organizării. Acestea sunt: Paris, Amsterdam și Atena. PARISUL ARE CELE MAI MULTE ȘANSE Din cele trei orașe. Parisul are cele mai multe șanse de a organiza viitoarele campionate, dat fiind că in anul 1937 în capitala Franței va avea loc Expoziția Universală, pare se va incadra ■ 1 ........................■S**"' "'T Duminecă 1 Decembrie 193§ După victoria lui Thil în cabină, după pasionantul match de la Palais des sports, Brouillard, un adevărat sportiv, strânge mâna învingătorului său Thil. Intre ei, mulțumit probabil de rețetă, Jeff Dickson. A UI DUBL a pătimit întotdeauna. Pentru ei «Săptămâna patimilor» ține cât cele 360 de file din calendar. Și vor pătimi în vecii vecilor (fără «AJus» —ca să nu ni se spună că suntem copții, pentru ca așa a fost soarta arbitrilor, patima de-a arbitra să-i facă să pătimească. O viața întreagă au făcut apostolat și au suferit ca niște adevărați mucenici. Când însă erau pe punctul de a fi mâncăți ca niște «mucenici» bine preparații iată că răsare unul dintre ei — bineînțeles ceva mai răsărit — care ia asupră și nobila misiune de a răzbuna obijduita categorie din care face parte, «Răzbunătorul No. 1» din orășelul X —, d. Gică Apostol ,— a ținut să întrerupă norosul coșmar. Tot strigându-i lumea «la oase», i-a ajuns cuțitul la os și s'a răsculat împotriva tiranilor. Trebue însă să recunoaștem că revolta eroului nostru nu a fost chiar din proprie inițiativă. A avut o etapă pregătitoare (de fapt atunci îi sărise muștarul). In Duminica precedentă marelui eveniment, d. Gică a fost molestat. Și numai faptul că agresorii s’au gândit la dictonul «Bate și tu se vor deschide... porțile Văcăreștilor», a făcut ca d. Gică să nu fie transformat în măr. Deci, în interiorul lui, d. Gică era revoltat, iar această revoltă s'a exteriorizat în Duminica de pomină-Cazul e pe cât de tragic pe atât de simplu. D. Gică a arbitrat sub forma sa obișnuită- Galeria, mai în formă ca totdeauna, i-a aplicat tratamentul cuvenit. Printre sutele de calomniatori, d. Gică a reperat și o mutră cunoscută. Ea a auzit chiar foarte bine ce spunea, pe domnul acela carn. A doua zi, domnul cel cârn care totuși își luase nasul la purtare, a primit martori. _ Bună ziua domnule ! Noi suntem martorii d-lui Gică... — Alin ! Și dvs- sunteți martori c’a arbitrat mizerabil ! _ Pardon ! Suntem martori în duelul la care v’a provocat... Purul adevăr. D. Gică i-a trimis domnului cel câin martori pentru că în timp ce era în exercițiul funcțiunei, l-a calomniat : «l-a făcut de bou !». D. Gică, profund ofensat de acest epitet, cu atât mai mult cu cât nici însurat nu era, și-a constituit imediat martori. Pentru ca în duelul ce avea să se petreacă — și pe care-l dorea cât mai sângeros — d. Gică vroia să demonstreze că nu e dor. Reabilitarea d-lui Gică s’ar fi produs în ambele alternative ; învins și Invingyniv Dacă ar fi fost învins, dacă ar fi lut» U# tuși reabilitat , a făcut duel, deci nu ști ou, fiindcă boii nu știu sä umble cai pistolul. Iar ca învingător, nu numai că ar fi fost reabilitat, dar ar fi demonstrat contrariul , că adversarul e atât de bou, încât l-a bătut și un arbitru... Deci, din duelul acesta, d. Gică nu avea decât să profite. Dar, ce păcat, duelul n’a avut loc... Martorii și-au făcut pe deplin datoria. S’au dus foarte gravi la domnul cel cânt și i-au explicat că trebuie să dea satisfacție pe calea armelor. Nu știm ce s’a întâmplat acolo. Știm numai că,după ce au parlamentat o oră și mai bine, martorii i-au trimis a doua zi d-lui Gică o scrisoare lungă și documentată. Printre altele îi explicau d-lui arbitru calomniat că nu e cazul unei vărsări de sânge și că un arbitru nu trebuie să fie morțiș să iasă pe teren, ci să se mulțumească dacă poate să iasă... de pe teren... Duelul n’a mai avut loc, dar d. Gică tot s’a reabilitat, pentru ca boii cari nu fac duel, n’au nici martori... A. NOL Axioti pleacă astăzi la Atena Asta seară, la ora 7, Axioti pleacă la Atena, unde la 14 Decembrie va întâlni pe Costa Vasis. Axioti pleacă singur. GH. AXIOTI Judecarea apelului U.F.S.R-ului a fost amânata ori urma să se judece în fața tribunalului civilo-corecțional secția I, apelul făcut de U. F. S. R. împotriva ordonanței prezidențiale prin care s-a reintegrat în drepturi. Biroul Federal. Deoarece procedura a fost incomplectă, judecarea apelului a fost amânată pentru 11 Decembrie 1935. D. Gr. Iunian, apărătorul F. R. F. A.ului a fost reprezentat prin secretarul d-sale d. av. Aristică Schileru,