Gazeta Sporturilor, aprilie 1936 (nr. 2006-2033)
1936-04-01 / nr. 2006
ANUL XIII. — No. 2006. ABONAMENTE: Fe un an ................................. LEI 1000 Pe șase Ioni.................................... . 500 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari, Un numitr vechiu ........................................ „ 2000 4 COTIDIANUL SPORTULUI Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. Directori-Fondatori: E.EMILIAN și E. MUNTEANU Director AL. MUNTEANU ROMANESC — BUCUREȘTI Prim redactor N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF I Direcția 3.26.60. Administrata 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Un debut: d. STĂNOIU sportiv Districtul de football București a Primit aseară o propunere asupra căreia este cazul să insistăm. Să insistăm în mod deosebit chiar. D. Gh. Stănoiu, proprietarul marei colecturi românești care-i poartă numele, a oferit o cupă monumentală pentru a răsplăti cea mai bună echipă de juniori din Capitală. Districtul București — cum era și firesc — a primit cu nereținută satisfacție propunerea și va decide într’o ședință viitoare modalitatea decernărei acestei cupe. Se pare că se va organiza un turneu Între cele mai bune echipe de juniori din Capitală, turneu pe care-l va găzdui arena Venus în cele trei zile de Paști și care va fi o frumoasă deschidere a marelui turneu internațional din aceste zie. Faptul, după cum spuneam, merită o subliniere specială. Desvoltându-se cu prețul unor eforturi imense, având de luptat cu indiferența guvernanților și lipsa de posibiităț a federațiilor, sportul a evoluat greu, penibil. Inițiativa privată și interesul mereu crescând al marei masse, a înlocuit însă indolența autorităților de Stat. Totdeauna s’a găsit un om entuziast, un Mecena care să vină în ajutorul sportului. Un astfel de om se ivește acum în persoana d-lui Gh. Stănoiu. Inițiativa acestui îndrăgostit da spiort trebuie să bucure pe toți acei care se îngrijesc de bunăstarea manifestării solide căreia ne-am dedicat noi toți. E frumos, dovedește multă înțelegere pentru nevoile sportului, că d. Stănoiu și-a ales protejați în rândul juniorilor, printre elementele ca i constitue cadrele viitoare ale footballului. Faptul dovedește înțelegere. Confirmă însă și sufletul ales al acestui om, care în însăși profesiunea lui este animat de spiritul social, de dragostea de aproape, de optimism. Relevăm deci gestul. N aplaudăm. Dar ne afirmăm și convingerea că exemplul servit de d. Gh. Stănoiu va găsi imitatori, spre binele sportului românesc, MS. Crossul celor 6 națiuni a revenit Angliei BLACKPOOL. 30 Intersports. O crossed celor 6 națiuni, care s'a deviat în localitate, primul loc a re venit Angliei cu 41 puncte. 2. Franța 66 puncte 3. Scoția 112 puncte 4. Țara Gallilor 158 puncte 5. Belgia 186 puncte 6. Irlanda 191 puncte. Clasamentul individual are urmatoarea înfățișare: 1. Eaton (Anglia) 14 km. în 47 m. 18,2 sec. 2. Holden (Anglia .18’ 08” 3. Dow (Scoția) 48’ 14’ 4. Lonlas (Franța) 5. Burns (Anglia) 6. Rerolle (Franța) La 19 Aprilie argentineanul Zabala va încerca recordul mondial al orei BERLIN, 30. (Intersport). De șase luni se găsește în Germania argentineanul Juan Carlos Zabala, faimosul învingător al marathonului olimpic de la Los Angeles. Argentineanul se găsește în excelente condițiuni și la 19 Aprilie Zabala va încerca recordul mondial al orei, proprietatea în prezent a lui Nurmi. 11 •1 După modul cum se prezintă, Zabala va atinge 20 km. pe oră, încercarea va avea loc la Muenchen în prezența oficialităților germane. > Miercuri 1 Aprilie 1936 D. G. Plagino ne vorbește despre proectul C. E. T. R. in adunarea generală a N. F. S. R. d-nii CaransEan, vol. Lupanii ți lt. col. Dauia au atacat profitul. Mai mulți deputați vor propune un interesant amendament D. Leucuția afirmă că proectul este anticonstituțional Opinia publică sportivă a luat cunoștință din «Gazeta Sporturilor» de textul procetului de lege, prin care se modifică legea în vigoare a C. E. T. R. și care aduce, între alte multe și frumoase bune intențiuni, o inovațiune —am putea spune — revoluționară. Este vorba de paragraful ultim al articolului 4, prin care se subordonează O. E. T. R-ului sportul de inițiativă privată. Sau mai clar, prin care se dă O. E. T. R-ului dreptul de a numi pe președintele U. F. S. R. și pe președinții tuturor federațiilor de specialitate. Cu alte cuvinte, întregul comitet al U. F. S. R. este numit de O. E. T. R., iar imixtiunea Statului pătrunde și în sânul federațiilor. Se pretinde chiar — o afirmă președinții de federații — că regulamentul care va completa legea, va îngădui O. E. T. R. să-și extindă colaborarea cu «federațiile autonome», mai departe decât o poate face intervenția președintelui, că vor fi numiți și câțiva membri în comitetele de conducere ale federațiilor. Rămâne de văzut cât sunt de exacte aceste informațiuni și până la ce punct se vor confirma sau nu spusele de mai sus—repetări — ale unor oameni al căror cuvânt este totdeauna jost cântărit. Convingerea noastră, rezultând din examinarea procesului de lege, este că regulamentul nu poate aduce, alte modificări esențiale, că federațiunile nu pot avea decât un președinte numit. In această privință legea este foarte clară. Și oricât de interpretative ar fi regulamentele, oricât de adevărată constatarea că un regulament poate schimba cu desăvârșire o lege, pentru cazul acesta lucrurile se prezintă limpede. O. E. T. R. numește doar pe președinte. Regulamentul nu poate impune mai mult decât îi dă dreptul legea. .Nu poate impune decât pe președinte. D. GR. CARACOSTEA A ATACAT VEHEMENT PROECTUL Aceasta fiind situația, chiar în cursul zilei de Duminecă s’a produs reacțiunea unora dintre președinții federațiilor. Faptul s’a produs Duminecă dimineață în cadrul adunării generale a U. F. S. R. Suntem informați că la această ședință d-nii Gr. Caracostea, col. Lupașcu și lt.-col. Davila, au atacat vehement imixtiunea ministerului instrucțiunii în autonomia federațiilor sportive. D. Gr. Caracostea, îndeosebi, fost foarte drastic față de unii dintre membrii Uniunei pe cari i-a acuzat, pur și simplu, că au colaborat discret dar copios «la această operă de sugrumare a sportului de inițiativă particulară». Nu mai puțin vehement a fost și d. col. Davila, care a spus că noua lege cară să introducă dictatura în sânul federațiilor. A terminat, glumind: «Am venit ca Marius, să plâng pe minile Cartaginei !» O glumă din acelea care nu descrețește, care impresionează. Și care cuprinde și o notă foarte tristă. E greu, desigur, de presupus repercusiunile — bune sau proaste— pe cari le va avea ea asupra sportului, atâta vreme cât nu cunoaștem regulamentul legii. De aceia, în dorința de a da opiniei publice posibilitatea de a desprinde cu un minut mai devreme perspectivele, am găsit că este util să culegem părerile factorilor de conducere ai sportului românesc. Am început — evident — cu d. G. Plagino, președintele U. F. S. R. și desigur omul care a cucerit cele mai multe galoane în evoluția acestei instituțiuni. Președintele U. F. S. R. vede sub o lumină foarte frumoasă perspectivele ce se deschid sportului. L’au întrebat cum definește d-sa rostul și justificarea procetului. — »Cred că se urmărește realizarea unității de acțiune în sport, cu obiectivul clar pentru oricine. Toate sporturile să lucreze în acelaș scop unitar național. Cu toții trebuie să colaborăm pentru realizarea acestui program cu dublu rost social și național». — D-le președinte, poate nu am sesizat rolul exact pe care-l va avea U. F. S. R. după votarea legii. Cum îl vedeți dvs. ? — «Textul legii ne-o spune clar. Vom fi un organ DELEGAT. Toate deciziunile noastre le vom lua în calitate de delegați ai O. E. T. 11.» O pauză. Apoi d. Plagino, priice asociație de idei nu știu, continuă: — «Noi ne-am făcut datoria... Ne-am făcut-o din plin. Am cunoscut vremuri grele, de dezinteres general... F. S. S. Tr. a fost purgatoriul de sărăcie și restriște al sportului românesc. Purgatoriul care l-a creiat, la format, l’a călit. De câte ori nu ați fost apostrofați . — De ce nu faceți cutare lucrul — De ce nu ajutați cutare federațiune ! — Dar Stadionul ! — Dar Olympiada fi — De ce !... De ce ?... I Nimeni nu ne-a întrebat cu ce bani, cu ce eforturi s’a făcut ceea ce s’a făcut până acum. E ușor să creezi când ai la dispoziție fonduri de milioane, e ușor să faci lucruri mari. Fără falsă modestie, putem fi mândri. Organismul creat înainte de războiu din inițiativa M. S. Regelui, a evoluat, a ajuns ceea ce este astăzi. «O. E. T. R va găsi un organism puternic și bine organizat de oameni cari au muncit zeci de ani și cu totul dezinteresat — adesea cu prețul unor Sacrificii enorme». Acestea sunt declarațiile d-lui G. Plagino, omul care a mers pentru sport și odată cu el spre amurgul vieții- Omul căruia îi mai este rezervat un rol de frunte în desvoltarea sportului românesc. „Proectul este și absurd și anticonstituțional !„ ne-a spus d. Aurel Leucuția Dar, cum spuneam, am înțeles să culegem părerile tuturor acelora cari au avut și au încă merite în sport. Am înțeles să dăm amploarea unei «anchete gazetărești» cercetării acestei probleme, întâlnind pe d. dr. Aurel Leucuția, fost președinte al federației de football și întrebându-l, d-sa ne-a făcut următoarele declarațiuni: «Am aflat din ziare că s’a votat la Senat o lege prin care se precizează că președinții federațiilor vor fi numiți de C. E. T. R. Dacă într’adevăr există un astfel de proect, afirm cu hotărâre că dovedește complecta necunoaștere a situației, din partea autorilor. «Intr’adevăr, ce sunt federațiile sportive? Ele unesc în formă de federație, toate asociațiile particulare, cari practică sportul. «Or, funcționarea asociațiunilor particulare este reglementată de legea persoanelor juridice din 1924, care lege își are suportul în dispozitunile Constituției, care garantează libertatea de asociere, în diverse scopuri legale, în speță practicarea sporturilor. «Este absurd deci ca aceste asociații particulare, cari funcționează de bună voe — căci Statul nu impune obligativitate sportivă pentru adulți — să fie private de dreptul de a-și alege singure conducătorii pe care îi vor, căci în asemenea caz acești particulari, neavând nici o obligativitate de a practica sportul, ar putea să refuze de a mai face sport și de a se asocia în societăți sportive. «Statul are cel mult dreptul de control, care dealtfel este deja reglementat și care se referă numai la chestiunile privitoare la ordinea publică, fără să se amestece în activitatea internă și gospodăria propriu zisă a acestor asociațiuni. «Dacă se crede că felul cum este reglementat acest control, nu este satisfăcător, Statul are dreptul să schimbe reglementarea acestui control cu dispozițiuni cari îi convin mai mult. Sub nici un motiv nu poate actrola în fruntea unor asociații particulare o conducere, pe care acestea nu o vor. «De altfel, chiar dacă s’ar vota aceasta lege, ea nu se va putea menține în mod practic, fiindcă s’ar crea un permanent conflict între președintele actrolat și organele alese de membrii societăților, ceia ce ar face imposibilă funcționarea societăților. DAR NU S’AR PUTEA MENȚINE NICI DIN PUNCT DE VEDERE CONSTITUȚIONAL, DEOARECE CURTEA DE CASAȚIE TREBUE SA SCOATA DIN VIGOARE O DISPOZIȚIUNE, CARE RESTRÂNGE DREPTUL DE LIBERA ASOCIAȚIE A CETĂȚENILOR, GARANTAT DE CONSTITUȚIE. «Nu mAI tReBUe Să adaug Că sportul roMânesc ar fi Complect paralizat și s’ar distruge tot ceea ce cu muncă grea, cu multe sacrificii, s’a creat prin devotamentul atâtor înaintași și prin sacrificiul larg al publicului iubitor de sport». Ion Vornic D deputat LEUCUȚIA D. G. PLAGINO „Legea este bine intenționată!“ ne-a declarat d. G. Plagino Dar, avem totuși impresia că s’a mers mult prea departe cu aceste sumbre previziuni. Legea O. E. T. R., izvorâtă — după cum spuneam — din înalte rațiuni, este menită să aducă o înviorare educației sportive, în special ei sportului în general. Matchul Aurel Toma-Angelmann a fost perfectat Am anunțat acum câteva zile că Jeff Dickson a început serioase tratative, în vederea angajării matchului Aurel Toma — Valentin Angelmann. Când i s’a făcut propunerea, Aurel Toma a acceptat-o imediat, văzând însă că nu va putea face lmita categoriei muscă, el fiind «cocoș». Jeff Dickson cunoștea chestie și a comunicat lui această Tema că matchul urmează să Aurel se dispute la greutatea de 53 kg. Compatriotul nostru, putând să facă greutatea aceasta, a semnat imediat contractul, începând chiar a doua zi, antrenamentul în vederea viitorului său match. ANGELMANN FACE DIFICULTAȚI Nu tot atât de ușor au mers lucrurile cu Valentin Angelmann. Campionul mondial la categoria muscă, nu a acceptat, fără rezerve, propunerea lui Jeff Dickson. A făcut numeroase dificultăți și scoțând în evidență seria de șase victorii consecutive a lui Aurel Toma, a dat lui Dickson să înțeleagă că, românul fiind foarte periculos, în calitatea sa de campion mondial, Angelmann nu poate accepta mattur decât dacă i se oferă o bursă interesanta. In fine, după îndelungate tratative s-a ajuns la un acord. CONDIȚIUNILE Matchul Aurel Toma—Angelman a fost angajat pentru 10 reprize a 3 minute, cu condiția pentru Aurel Toma de a nu depăși greutatea de 53 kg. A fost stabilit un forfait de 5.000 franci, în cazul când boxeurul român nu va respecta această condiție. DATA ȘI LOCUL MATCHULUI Partida dintre Aurel Toma Valentin Angelmann va forma veșideta reuniunei ce se va desfășura Joi 9 Aprilie în sala Wagram din Paris. Matchul va fi încadrat într-un select program. PERSPECTIVE In cazul când Aurel Toma va învinge și pe Valentin Angelmann, Jeff Dickson urmează să decidă dacă va mai fi cazul să o pună pe învingător lui Maurice Huguenin, ori să-l angajeze pentru Poppi Decico, pentru titlul european al categoriei cocoș. TOMA AUREL Hans Stuck la volanul nouei mașini cu care a bătut ultimele recorduri mondiale (Continuare în pagina II-a) ii Echilibrul dintre SPORT și CULTURĂ Cu i prilejul apariției unei cărț" Mă va ierta colegul Raul Vizante dacă astăzi îndrăznesc să-i încalc un domeniu la care știu că ține mult. De N. Tanoviceanu, excelentul înaintaș al T C. R.-ului care astăzi, după strălucite studii la Paris, scoate împreună cu doi nenți oameni de drept, Codul emigenal adnotat mă leagă însă o veche prietenie și frumoase amintiri. Acum doisprezece ani, când neam cunoscut, eram amândoi pasionați jucători de football. Ucenicia ne-o făceam pe imensul maidan al primăriei, din Piața Brătianu, iar consacrarea, el la bătrâna și glorioasa Colțea iar eu la fostul Tricolor, devenit mai târziu Unirea Tricolor. Drumurile apoi s’au despărțit. El a plecat la Paris, unde a făcut studiile juridice și a devenit în acelaș timp un bun jucător de rugby. Eh am rămas în țară, consacrându-mă profesoratului și pasionându-mă după atletism. Astăzi, când apare codul penal Carol II, adnotat de către d-nii. I Viforeanu procurorul general al Gurței de Casație, E. Petit, consilier la Casație și N. Tanoviceanu găsesc că este cel mai nimerit moment să notăm câteva observațiuni, în legătură cu sportul. S’a pretins că rugbyul ar fi un sport brutal, chiar prea brutal pentru un intelectual și pentru acest motiv nu i se dă importanță și a rămas de atâția ani copilul oropsit al sportului românesc, iar detractorii cari sunt emeriți necunoscători ai acestui sport, se înmulțesc. Cum se explică însă că oameni de intelectualitatea unui : Caracostea, Mărăscu, Valvoreanu, Nedelcovici, Octav Ionescu, Sfetescu, ca să nu enumărăm decât foarte fini dintre numele cunoscute prin practicat cu atâta entuziasm acest sport? De ce elita jucătorilor se recrutează și astăzi din elementele de valoare ale universității noastre? Răspunsul e însuși în întrebare- Legătura dintre intelectualitate și sport se face mai ușor, atunci când intelectualul găsește un sprijin în vreuna din ramurile sportului. Acest sprijin este de natură înviorat fizicește trupul intelectuaalului, de a-l întări, făcându-l mai rezistent sforțărilor și de a motoriza funcțiunile psiho-fizice detașarea de cotidiana muncă prin intelectuală. Echilibrul activităței intelectuale se poate și trebui menținut prntr’o activitate de destindere nervoasă, de îndemn fizic și recreație. Toate acestea se găsim în practica inteligentă a rugbyului, cu ponderatța,și avântul cu care fanaticii intelectuali de la Cambridge și Oxford îi susțin, practicându-i cu atâta entuziasm de aproape un secol. A nu exagera sportul în orice ramură a lui, este a păstra exercițiului fizic rolul formărei unui corp sănătos, unei minți muncitoare. De aceia rodul unei activități intelectuale ca acesta al prietenului meu Tanoviceanu, dacă are la bază o intelectualitate emerită, vine totuș totodată să ne lumineze în problema echilibrului între sport intelectualism în general și în specicial, asupra calităților pe cari rugbyul le are, cum și posibilităților pe care acest sport le pune la îndemână, ca recreație integrală intelectualului. C. MORȚUN