Gazeta Sporturilor, aprilie 1936 (nr. 2006-2033)

1936-04-01 / nr. 2006

ANUL XIII. — No. 2006. ABONAMENTE: Fe un an ................................. LEI 1000 Pe șase Ioni.................................... . 500 Instituțiuni, Cluburi și P­roprietari, Un numitr vechiu ........................................ „ 2000 4 COTIDIANUL SPORTULUI Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. Directori-Fondatori: E.EMILIAN și E. MUNTEANU Director­ AL. MUNTEANU ROMANESC — BUCUREȘTI Prim redactor N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF I Direcția 3.26.60. Administrata 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Un debut: d. STĂNOIU sportiv Districtul de football București a Primit aseară o propunere asupra că­reia este cazul să insistăm. Să in­sistăm în mod deosebit chiar. D. Gh. Stănoiu, proprietarul ma­rei colecturi românești care-i poartă numele, a oferit o cupă monumentală pentru a răsplăti cea mai bună e­­chipă de juniori din Capitală. Districtul București — cum era și firesc —­ a primit cu nereținută sa­tisfacție propunerea și va decide în­­tr’o ședință viitoare modalitatea de­­cernărei acestei cupe. Se pare că se va organiza un­ tur­neu Între cele mai bune echipe de juniori din Capitală, turneu pe care-l va găzdui arena Venus în cele trei zile de Paști și care va fi o fru­moasă deschidere a marelui turneu internațional din aceste zi­e. Faptul, după cum spuneam, merită o subliniere specială. Desvoltându-se cu prețul unor e­­forturi imense, având de luptat cu indiferența guvernanților și lipsa de p­osibi­ită­ț a federațiilor, sportul a e­­­voluat greu, penibil. Inițiativa pri­vată și interesul mereu crescând al marei masse, a înlocuit însă indo­lența autorităților de Stat. Totdeauna s’a găsit un om entu­­­ziast, un Mecena care să vină în ajutorul sportului. Un astfel de om se ivește acum în persoana d-lui Gh. Stănoiu. Inițiativa acestui îndrăgostit da spiort trebuie să bucure pe toți acei care se îngrijesc de bunăstarea ma­nifestării sol­ide căreia ne-am dedi­cat noi toți. E frumos, dovedește multă înțele­gere pentru nevoile sportului, că d. Stănoiu și-a ales protejați în rân­dul juniorilor, printre elementele ca i constitue cadrele viitoare ale foot­­ballului. Faptul dovedește înțelegere. Con­firmă însă și sufletul ales al acestui om, care în însăși profesiunea lui este animat de spiritul social, de dra­gostea de aproape, de optimism. Relevăm deci gestul. N­ aplaudăm. Dar ne afirmăm și convingerea că exemplul servit de d. Gh. Stănoiu va găsi imitatori, spre binele spor­tului românesc, MS. Crossul celor 6 națiuni a revenit Angliei BLACKPOOL. 30­­ Intersports.­­ O crossed celor 6 națiuni, care s'a dev­iat în localitate, primul loc a re venit Angliei cu 41 puncte. 2. Franța 66 puncte 3. Scoția 112 puncte 4. Țara Gallilor 158 puncte 5. Belgia 186 puncte 6. Irlanda 191 puncte. Clasamentul individual are urma­toarea înfățișare: 1. Eaton (Anglia) 14 km. în 47 m. 18,2 sec. 2. Holden (Anglia .18’ 08” 3. Dow (Scoția) 48’ 14’ 4. Lonlas (Franța) 5. Burns (Anglia) 6. Rerolle (Franța) La 19 Aprilie argentineanul Zabala va încerca recordul mondial al orei BERLIN, 30. (Intersport).­­ De șase luni se găsește în Germania argentineanul Juan Carlos Zabala, faimosul învingător al marathonului olimpic de la Los Angeles. Argentineanul se găsește în exce­lente condițiuni și la 19 Aprilie Za­bala va încerca recordul mondial al orei, proprietatea în prezent a lui Nurmi. 1­1 •1 După modul cum se prezintă, Za­bala va atinge 20 km. p­e oră, încercarea va avea loc la Muen­­chen în p­reze­nța oficialităților ger­mane. > Miercuri 1 Aprilie 1936 D. G. Plagino ne vorbește despre proectul C. E. T. R. in adunarea generală a N­. F. S. R. d-nii CaransEan, vol. Lupanii ți lt. col. Dauia au atacat profitul. Mai mulți deputați vor propune un interesant amendament D. Leucuția afirmă că proectul este anticonstituțional Opinia publică sportivă a luat cunoștință din «Gazeta Sporturilor» de textul procetului de lege, prin care se modifică legea în vigoare a C. E. T. R. și care aduce, între alte multe și frumoase bune inten­­țiuni, o inovațiune —am putea spu­ne — revoluționară. Este vorba de paragraful ultim al articolului 4, prin care se subordonează­­ O. E. T. R-ului sportul de inițiativă privată. Sau mai clar, prin care se dă O. E. T. R-ului dreptul de a numi pe pre­ședintele U. F. S. R. și pe președin­ții tuturor federațiilor de speciali­tate. Cu alte cuvinte, întregul comitet al U. F. S. R. este numit de O. E. T. R., iar imixtiunea Statului pă­trunde și în sânul federațiilor. Se pretinde chiar — o afirmă pre­ședinții de federații — că regula­mentul care va completa legea, va îngădui O. E. T. R. să-și extindă colaborarea cu «federațiile autono­me», mai departe decât o poate face intervenția președintelui, că vor fi numiți și câțiva membri în comi­tetele de conducere ale federațiilor. Rămâne de văzut cât sunt de exacte aceste informațiuni și până la ce punct se vor confirma sau nu spusele de mai sus—repetări — ale unor oameni al căror cuvânt este totdeauna jost cântărit. Convingerea noastră, rezultând din examinarea procesului de lege, este că regulamentul nu poate adu­ce, alte modificări esențiale, că fe­­derațiunile nu pot avea decât un președinte numit. In această pri­vință legea este foarte clară. Și ori­cât de interpretative ar fi regula­mentele, oricât de adevărată cons­tatarea că un regulament poate schimba cu desăvârșire o lege, pen­tru cazul acesta lucrurile se prezin­tă limpede. O. E. T. R. numește doar pe președinte. Regulamentul nu poate impune mai mult decât îi dă dreptul legea. .Nu poate impune decât pe preșe­dinte. D. GR. CARACOSTEA A ATA­CAT VEHEMENT PROECTUL Aceasta fiind situația, chiar în cursul zilei de Duminecă s’a produs reacțiunea unora dintre președinții federațiilor. Faptul s’a produs Duminecă di­mineață în cadrul adunării gene­rale a U. F. S. R. Suntem informați că la această ședință d-nii Gr. Ca­­racostea, col. Lupașcu și lt.-col. Da­vila, au atacat vehement imixtiu­nea ministerului instrucțiunii în autonomia federațiilor sportive. D. Gr. Caracostea, îndeosebi, fost foarte drastic față de unii din­­­tre membrii U­niunei pe cari i-a acu­­zat, pur și simplu, că au colaborat discret dar copios «la această operă de sugrumare a­ sportului de iniția­tivă particulară». Nu mai puțin vehement a fost și d. col. Davila, care a spus că noua lege cară să introducă dictatura în sânul federațiilor. A terminat, glumind: «Am venit ca Marius, să plâng pe minile Car­­tag­inei !» O glumă din acelea care nu descrețește, care impresionează. Și care cuprinde și o notă foarte tristă. E greu, desigur, de presupus re­percusiunile — bune sau proaste— pe cari le va avea ea asupra spor­tului, atâta vreme cât nu cunoaș­tem regulamentul legii. De aceia, în dorința de a da opi­niei publice posibilitatea de a des­prinde cu un minut mai de­vreme perspectivele, am găsit că este util să culegem părerile factorilor de conducere ai sportului românesc. Am început — evident — cu d. G. Plagino, președintele U. F. S. R. și desigur omul care a cucerit cele mai multe galoane în evoluția aces­tei instituțiuni. Președintele U. F. S. R. vede sub o lumină foarte frumoasă perspec­tivele ce se deschid sportului. L’au întrebat cum definește d-sa rostul și justificarea procetului. — »Cred că se urmărește realiza­rea unității de acțiune în sport, cu obiectivul clar pentru oricine. Toa­te sporturile să lucreze în acel­aș scop unitar național. Cu toții tre­buie să colaborăm pentru realiza­rea acestui program cu dublu rost social și național». — D-le președinte, poate nu am sesizat rolul exact pe care-l va a­­vea U. F. S. R. după votarea legii. Cum îl vedeți dvs. ?­­ — «Textul legii ne-o spune clar. Vom fi un organ DELEGAT. Toate deciziunile noastre le vom lua în calitate de delegați ai O. E. T. 11.» O pauză. Apoi d. Plagino, prii­­ce asociație de idei nu știu, continuă: — «Noi ne-am făcut datoria... Ne-am făcut-o din plin.­ Am cunos­cut vremuri grele, de dezinteres ge­neral... F. S. S. Tr. a fost purgato­riul de sărăcie și restriște al spor­tului românesc. Purgatoriul care l-a creiat, la format, l’a călit. De câte ori nu ați­ fost apostro­fați . — De ce nu faceți cutare lucru­l — De ce nu ajutați cutare federa­­ți­une ! — Dar Stadionul ! — Dar Olympiada f­i — De ce !... De ce ?... I Nimeni nu ne-a întrebat cu ce bani, cu ce eforturi s’a făcut ceea ce s’a făcut până acum. E ușor să creezi când ai la dispoziție fonduri de milioane, e ușor să faci lucruri mari. Fără falsă modestie, putem­ fi mândri. Organismul creat înain­te de războiu din inițiativa M. S. Regelui, a evoluat, a ajuns ceea ce este astăzi. «O. E. T. R va găsi un organism puternic și bine organizat de oa­meni cari au muncit zeci de ani și cu totul dezinteresat — adesea cu prețul unor Sacrificii enorme». Acestea sunt declarațiile d-lui G. Plagino, omul care a mers pentru sport și odată cu el spre amurgul vieții- Omul căruia îi mai este re­zervat un rol de frunte în desvol­­tarea sportului românesc. „Proectul este și absurd și anticonstituțional !„ ne-a spus d. Aurel Leucuția Dar, cum spuneam, am înțeles să culegem părerile tuturor acelora cari au avut și au încă merite în sport. Am înțeles să dăm amploa­rea unei «anchete gazetărești» cer­cetării acestei probleme, întâlnind pe d. dr. Aurel Leucu­­ția, fost președinte al federației de football și întrebându-l, d-sa ne-a făcut următoarele declara­ți­uni: «Am aflat din ziare că s’a votat la Senat o lege prin care se preci­zează că președinții federațiilor vor fi numiți de C. E. T. R. Dacă în­­tr’adevăr există un astfel de proect, afirm cu hotărâre că dovedește com­­plecta necunoaștere a situației, din partea autorilor. «Intr’adevăr, ce sunt federațiile sportive? Ele unesc în formă de federație, toate asociațiile particu­lare, cari practică sportul. «Or­, funcționarea asociațiunilor particulare este reglementată de le­gea persoanelor juridice din 1924, care lege își are suportul în dispo­­zit­unile Constituției, care garantea­ză libertatea de asociere, în diverse scopuri legale, în speță practicarea sporturilor. «Este absurd deci ca aceste aso­ciații particulare, cari funcționează de bună voe — căci Statul nu im­pune obligativitate sportivă pentru adulți — să fie private de dreptul de a-și alege singure conducătorii pe care îi vor, căci în asemenea caz acești particulari, neavând nici o obligativitate de a practica sportul, ar putea să refuze de a mai face sport și de a se asocia în societăți sportive. «Statul are cel mult dreptul de control, care dealtfel este deja re­glementat și care se referă numai la chestiunile privitoare la ordinea publică, fără să se amestece în ac­tivitatea internă și gospodăria pro­priu zisă a acestor asociațiuni. «Dacă se crede că felul cum este reglementat acest control, nu este satisfăcător, Statul are dreptul să schimbe reglementarea acestui con­trol cu dispozițiuni cari îi convin mai mult. Sub nici un motiv nu poate actrola în fruntea unor aso­ciații particulare o conducere, pe care acestea nu o vor. «De altfel, chiar dacă s’ar vota a­­ceasta lege, ea nu se va putea men­ține în mod practic, fiindcă s’ar crea un permanent conflict între președintele actrolat și organele a­­lese de membrii societăților, ceia ce ar­ face imposibilă funcționarea so­cietăților. DAR NU S’AR PUTEA MENȚINE NICI DIN PUNCT DE VEDERE CONSTITUȚIONAL, DE­OARECE CURTEA DE CASAȚIE TREBUE SA SCOATA DIN VI­GOARE O DISPOZIȚIUNE, CARE RESTRÂNGE DREPTUL DE LI­­BERA ASOCIAȚIE A CETĂȚE­NILOR, GARANTAT DE CONSTI­TUȚIE. «Nu mAI tReBUe Să adaug Că spor­tul roMânesc ar fi Complect para­lizat și s’ar distruge tot ceea ce cu muncă grea, cu multe sacrificii, s’a creat prin devotamentul atâtor îna­intași și prin sacrificiul larg al pu­blicului iubitor de sport». Ion Vornic D deputat LEUCUȚIA D. G. PLAGINO „Legea este bine intențio­nată!“ ne-a declarat d. G. Plagino Dar, avem totuși impresia că s’a mers mult prea departe cu aceste sumbre previziuni. Legea O. E. T. R., izvorâtă — după cum spuneam — din înalte rațiuni, este menită să aducă o înviorare educației sporti­ve, în special ei sportului în gene­ral. Matchul Aurel Toma-Angelmann a fost perfectat Am anunțat acum câteva zile că Jeff Dickson a început serioase tratative, în vederea angajării mat­­chului Aurel Tom­a — Valentin An­gelmann. Când i s’a făcut propunerea, Au­rel Toma a acceptat-o imediat, văzând însă că nu va putea face l­­­­­mita categoriei muscă, el fiind «co­coș». Jeff Dickson cunoștea chestie și a comunicat lui această Tema că matchul urmează să Aurel se dispute la greutatea de 53 kg. Com­patriotul nostru, putând să facă greutatea aceasta, a semnat imediat contractul, începând chiar a doua zi, antrenamentul în vederea viito­rului său match. ANGELMANN FACE DIFI­­CULT­AȚI Nu tot atât de ușor au mers lu­crurile cu Valentin Angelmann. Campionul mondial la categoria muscă, nu a acceptat, fără rezerve, propunerea lui Jeff Dickson. A fă­cut numeroase dificultăți și sco­țând în evidență seria de șase vic­­torii consecutive a lui Aurel Toma, a dat lui Dickson să înțeleagă că, românul fiind foarte periculos, în calitatea sa de campion mondial, Angelmann nu poate accepta mat­tur decât dacă i se oferă o bursă interesanta. In fine, după îndelungate trata­tive s-a ajuns la un acord. CON­DIȚIUNILE Matchul Aurel Toma—Angelman a fost angajat pentru 10 reprize a 3 minute, cu condiția pentru Aurel Tom­a de a nu depăși greutatea de 53 kg. A fost stabilit un forfait de 5.000 franci, în cazul când boxeurul român nu va respecta această con­diție. DATA ȘI LOCUL MATCHULU­I Partida dintre Aurel Toma Valentin Angelmann va forma ve­și­deta reuniunei ce se va desfășura Joi 9 Aprilie în sala Wagram din Paris. Matchul va fi încadrat într-un select program. PERSPECTIVE In cazul când Aurel Toma va în­vinge și pe Valentin Angelmann, Jeff Dickson urmează să decidă dacă va mai fi cazul să o pună pe învingător lui Maurice Huguenin, ori să-l angajeze pentru Poppi De­­cico, pentru titlul european al ca­tegoriei cocoș. TOMA AUREL Hans Stuck la volanul nouei mașini cu care a bătut ultimele recorduri mondiale (Continuare în pagina II-a) ii Echilibrul dintre SPORT și CULTURĂ Cu i prilejul apariției unei cărț" Mă va ierta colegul Raul Vizante dacă astăzi îndrăznesc să-i încalc un domeniu la care știu că ține mult. De N. Tanoviceanu, excelentul înaintaș al T C. R.-ului care as­tăzi, după strălucite studii la Pa­ris, scoate împreună cu doi nenți oameni de drept, Codul emi­ge­nal adnotat mă leagă însă o veche prietenie și frumoase amintiri. Acum doisprezece ani, când ne­am cunoscut, eram amândoi pasio­nați jucători de football. Ucenicia ne-o făceam pe imensul maidan al primăriei, din Piața Brătianu, iar consacrarea, el la bă­trâna și glorioasa Colțea iar eu la fostul Tricolor, devenit mai târziu Unirea Tricolor. Drumurile apoi s’au despărțit. El a plecat la Paris, unde a făcut stu­diile juridice și a devenit în acelaș timp un bun jucător de rugby. Eh am rămas în țară, consacrându-mă profesoratului și pasionându-mă du­pă atletism. Astăzi, când apare codul penal Carol II, adnotat de către d-nii. I Viforeanu procurorul­­ general al Gurței de Casație, E. Petit, consi­lier la Casație și N. Tanoviceanu găsesc că este cel mai nimerit moment să notăm câteva observa­­țiuni, în legătură cu sportul. S’a pretins că rugbyul ar fi un sport brutal, chiar prea brutal pen­tru un intelectual și pentru acest motiv nu i se dă importanță și a rămas de atâția ani copilul oropsit­ al sportului românesc, iar detracto­rii cari sunt emeriți necunoscători ai acestui sport, se înmulțesc. Cum se explică însă că oameni de intelectualitatea unui : Caraco­stea, Mărăscu, Valvoreanu, Nedel­­covici, Octav Ionescu, Sfetescu, ca să nu enumărăm decât foarte fini dintre numele cunoscute pr­in practicat cu atâta entuziasm acest sport? De ce elita jucătorilor se recru­tează și astăzi din elementele de valoare ale universității noastre? Răspunsul e însuși în întrebare- Legătura dintre intelectualitate și sport se face mai ușor, atunci când intelectualul găsește un sprijin în vreuna din ramurile sportului. Acest sprijin este de natură înviora­t fizicește trupul intelectua­a­lului, de a-l întări, făcându-l mai rezistent sforțărilor și de a moto­riza funcțiunile psih­o-fizice detașarea de cotidiana muncă prin in­telectuală. Echilibrul activităței intelectuale se poate și trebui menținut prntr’o activitate de destindere nervoasă, de îndemn fizic și recreație. Toate a­­cestea se găsim în practica inteli­gentă a rugbyului, cu ponderatța,și avântul cu care fanaticii intelectu­ali de la Cambridge și Oxford îi sus­țin, practicându-i cu atâta entuzi­asm de aproape un secol. A nu exagera sportul în orice ra­mură a lui, este a păstra exercițiu­lui fizic rolul formărei unui corp sănătos, unei minți muncitoare. De aceia rodul unei activități in­telectuale ca acesta al prietenului meu Tanoviceanu, dacă are la bază o intelectualitate emerită, vine to­­tuș totodată să ne lumineze în pro­blema echilibrului între sport intelectualism în general și în spe­ci­cial, asupra calităților pe cari rug­byul le are, cum și posibilităților pe care acest sport le pune la înde­mână, ca recreație integrală inte­­lectualului. C. MORȚUN

Next