Gazeta Sporturilor, iulie 1936 (nr. 2095-2125)

1936-07-01 / nr. 2095

ABONAMENTE: Pe un an . . ........................................LEi 1000 Pe șase luni....................................... „ 500 Instituțiuni. Cluburi și P­roprietari. „ 2000 Un număr vechiu . ............................. 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGh­EL SAUGNY No. 2. — BUCUREȘTI - Directori-Fondatori: E. EMILIAN și E. Mu­NTEANU Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON:­­ Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Campionatele naționale de atletism §’ao terminat intre splendidă apoteoză M. S. Regele a urmărit campio­­natele de la prima pana ad­ ultima întrecere Varnahla a stabilit un record la suliță, iar Nemeș a fost extraordinar pe 400 metri Campionatele României de atle­tism s’au terminat ori într’o splen­didă apoteoză. Sub augustul patro­naj și prezența M. S. Regelui—care a dat atleților o însuflețire cum rar se poate întâlni—ziua doua a 'Na­ționalelor» a constituit pentru a­­tleții, care repreentau floarea atle­tismului românesc—și Pentru fede­rația română de atletism atât de greu pusă la încercare în ultima vreme,—un fericit reviriment și o răsplată meritată. M. S. Regele a rămas acelaș pa­sionat pentru atletism și cine a vrut să se convingă cât de mult ține Re­gele nostru la acest sport, trebuia să vină ca dimineață la C. N. E. F. pentru a vedea un exemplu de înaltă concepție sportivă. Să vadă cum de la ora 9 diminea­­ță, când nimeni în afară de atleți și oficiali nu era pe stadion, M. S. Regele, în modul cel ma puțin pro­tocolar, ca un adevărat iubitor de sport, și-a făcut apariția, urmărind probă cu probă, înteresându-se, ce­rând relații și aplaudând din toată inima isprăvile atleților, într'un cu­vânt, identificându-se timp de patru ore cu mișcarea atletică românească. De altă încurajare mai frumoasă ar fi putut primi ori campionii noș­tri, decât atitudinea atât de sporti­vă, atât de regey^L pe care Primul Sportiv al țăr­ v SS^^t^-o eri pe sta­dionul C. N. E. F.? Și ce amintire mai frumoasă ar fi putut duce atleții veniți din toate colțurile țării, decât acea plăcută a­­ducere aminte a celor patru ore pe­trecute pe stadion, având în mijlo­cul lor pe M. S. Regele care i-a cunoscut, i-a apreciat și i-a felici­tat pe toții «Naționalele» de atletism puteau avea un final mai frumos ca cel de er­! D­acă publicul a lipsit, nu trebue să fim mâhniți, căci avem impre­sia că evenimentul de or­ a fost prea intim, iar gestul M. S. Regelui # y C'Oi'C*» "08 Natura a ținut par­că și ea de dată aceasta să-și dea concursul. Cât des­pre public, el nu a existat decât pe gazonul stadionului unde ochiul in­tent al M­ S. Regelui a putut con­stata că atletismul a rămas acelaș sport frumos, dar neînțeles de masse. Dacă au lipsit «Naționalelor» din acest an cadrul impunător și pu­blicul numeros, am avut în schimb în ciuda condițiunilor vitrege, un sport de o pură calitate și un final care a ant­i­­m­>­at, prea frumos, pentru a putea fi în­țeles în toată valoarea lui de publi­cul nostru care nu este încă for­mat pentru atletism. INTERES PENTRU ATLETISM PE TOATA LINIA In tot timpul desfășurării campio­natelor, M. S. Regele însoțit de d-nii I. Cămărășescu, G. Plagino, N. Boe­­rescu, ing. N. Mărășciu, M. Savu s’a deplasat în fiecare colț al stadionu­lui, urmărind cu atenție fiecare pro­bă și discutând cu fiecare în parte diferite chestiuni în legătură cu sportul atletic. De altă parte, d-nii miniștri încu­ie]­, Jean Seba și general Pârâianu, general V. Bădulescu, Jean Lucescu, col. Lascăr, col. Pavlid, formau un alt grup care cerea mereu relații, inte­­resându-se de fiecare atlet în parte urmărind cu atenție modul cum se desfășurau concursurile. GUVERNUL ACORDA O SUBVENȚIE DE 100.000 LEI Intr’un cuvânt, atletismul a fost ori preocuparea de căpetenie a tutu­ror și se pare că o nouă eră se­ pre­gătește acestui minunat sport. Ca unii care cunoaștem Poate mai mult ca oricine greutățile ce le în­tâmpină atletismul in calea dezvol­tării lui, suntem cei care așteptăm cu cea mai mare nerăbdare o schim­­­bare in soarta acestui sport. Un început s’a și făcut de altfel ori, când entuziasmat de performan­țele realizate dar și de mizeria în care se sbate sportul atletic, d. mi­nistru Inculeț, a oferit ca subvenție din partea guvernului suma de lei 100.000, federației române de atle­tism. Prima probă a zilei a fost arun­carea greutății, disputată pe un te­ren moale, care a influențat asupra rezultatelor. Rezultatul final a în­semnat o dublă surpriză. Prima a fost slaba performanță a lui Hers­­seny de la Cluj, iar a doua splendidul rezultat obținut de tânărul elev de la Brăila Gurău, care ne-a dovedit ori că posedă calități reale. Natura l-a înzestrat. Rămâne acum ca el să profite de frumoasele resurse. Sub atenta supraveghere a unui specia­list, brutâul est capabil de mari per­formanțe. Noi le așteptăm și le do­rim din toată inima. Altă surpriză: Borcoman de la Cluj este un atlet de o statură potrivită care însă posedă o mare vigoare. Herssenny nu a fost într’o zi bună, dar posedă, indiscutabil, mari re­surse. REZULTATUL j Gurău, C. A. Brăila 13 m. 53. Borcoman, C. A. Cluj 12 m. 33 Herssenny, C. A. Cluj 12 m. 04 LAPUȘAN a CÂȘTIGAT NET Cursa de 800 m. din acest an nu a putut egala nici pe departe, pe a­­ceia din anul trecut. Concurenți puțini și de forțe disproporționate și terenul mult prea moale, au con­tribuit ca această alergare să nu poată constitui regatul așteptat. Lăpușan a dominat net, iar Ma­nea a fost singurul atlet care a con­tat, rezultatele slabe și care indică un sensibil regres în hemifondul ro­mânesc. REZULTATUL Lăpușan, V. Dacia 2 m. 6 s. 4 Manea, St. R. 2 m. 12 s. 3 Grandpierre S. A. R. BAKO ÎNVINGĂTOR LA înălțime Starea terenului a influențat de­sigur rezultatul, căci Bako este în formă de 1 m. 80, iar Frantz poate trece cu ușurință peste 1 m. 75. Probă care ne-a convins că at­­letismul românesc se găsește încă pe o scară de inferioritate, făcându­­ne să regretăm dispariția prematu­ră a lui Rusu și Ștefan. Totuși și aci apar câteva elemen­te tinere cu reale posibilități, așa cum este cazul lui­ Stantu, ucenic, în vârstă de 17 ani, Brau, Talski și chiar Solvay. REZULTATUL Bako, C. A. Cluj 1.75 Frantz, Ol. Brasov 1.70 Talski, Talin 1.65 Siantu, Astra Arad 1.60 DINU CRISTEA CEL MAI BUN ALERGĂTOR DE FOND Resursele lui Dinu Cristea par a fi inepuizabile. Căci cine și-ar fi pu­tut închipui ca după cursa de Diimi­­necă la 5000 metri, va câștiga — și cu câtă ușurință! — campionatul pe 10 ktm. D­ong. Măicăscu posedă desigur în el un alergător de mare clasă, și cre­dem că el trebue să treacă hotarele ță­rii. F. R. A. are datoria să-l tri­mită la Varșovia sau Budapesta să concureze cu alergători străni, spre a învăța, spre a se întâlni cu aler­gători de aceiași clasă cu el sau mai buni. Noi mergem până acolo încât învățăm federația să-i trimită Un mai frumos dar nici nu se pu­tea găsi. El a fost apreciat așa cum se cuvenea de întreaga asistență, iar M. S. Regele a felicitat pe d. minis­tru Inculeț, la Olympiadă. Cristea merită și mai ales axa ce profita de pe urma unei săptămâni petrecute în mijlocul ce­lor mai buni atleți din lume. Aceas­ta cu atât mai mult cu cât el, acolo, nu ar fi singur, ci ar avea în stu­denții de la I. S. F. F. buni sfătui­tori. Cursă pe 10 klm. nu a avut istoric căci Dinu Cristea și-a dominat, ca și la 5 klm., în mod net și indiscu­tabil adversarii. Singur Comănescu a mai ținut piept onorabil. Au fost coji curenți puțini și a­­­ceasta trebue să ne îngrijoreze. Avem un Dinu Cristea,și în urma lui un ma­re gol. REZULTATUL Dinu Cristea (St. R.) 33 m. 42. Comănescu (V. D.) 36 m. 30. Bălăvan (S. A. R.) 38 m. 51. HAVALET, CAMPION PENTRU A ȘAPTEA OARA Frumoasă coincidență. Eri, de ziua numelui, Petre Havalet și-a însușit pentru a șaptea oară în mod consecu­tiv titlul de campion national la arun­carea discului Ca și în ceilalți ani, el și-a dominat net adversarii. Atletul Metropolei pare că își revine în forma din trecut și credem că până la Berlin el va putea atinge 46—47 metri. REZULTATUL Havalei (Metropola) 44 m. 27. Marian (V. D.) 37 m. 98. Dietrich (Iahn) 37 m. 39. Cioci ani (C. F. R.) 36 m. 20. FR. NEMEȘ. UN MARE­­ alergător La 400 metri, din cele trei serii nu se prezintă la start decât patru alergă­tori. Se dispută direct finala. Iordache are pista exterioară și por­nește într-un tempo rapid. P­e primele 200 metri Nemeș atacă puternic în li­nie dreaptă reușind să-și depășească adversarii și să câștige net, în 51 s. 4. Nemeș a făcut o alergare excepționa­lă pentru care merită cu prisosință toate felicitările. Lui Iordache îi lipsește încă expe­riența și mai ales antrenamentul: cursă pe 400 metri ca și una pe 800 me­­­tri nu este chiar atât de simplu de a­­lergat REZULTATUL Nemeș (C. A. Recas) 51 s. 4. Iordache (St. R.) 53 s. 2. Klein (Macabi Cern.) 55 m. Oö (C. A. T.) 55 s. 6. EILHARDT, CAMPION LA PRĂJINĂ In tânărul student Eilhardt, atletis­mul românesc posadă unsărilor cu fizicește, având­­îi fața lui ani buni de acum înainte, Eilhardt este a­­tletul capabil să înalțe recordul națio­nal la 4 metri. Bri, după un început modest la 3 m. 20, Eilhardt a rămas cu Biro. Duelul a avut faze interesante și emoționante. In cele din urmă Eilhardt a trium­fat reușind să treacă 3 m. 60, încer­când 3 m. 75, nu reușește să treacă și astfel recordul lui Dr. L. Biro rămâne încă pe tabelă. Pentru că a venit vorba de Biro, vom menționa gestul sportiv al atletu­lui clujean care eri a împrumutat pră­jina sa lui Eilhardt. REZULTATUL Eilhardt C. A. Recas 3 m. 60. Dr. Biro C. A. Cluj 3 m. 40. Beatu St. R. 3 m. G. Sollozzi C. A. Recas 2 m. 90. VAMANU A STABILIT DOUA RECORDURI NATIONALE LA SULIȚA Concursul se apropie de sfârșit. (Continuare în pag. 11-a) M. S. Regele primul spectator pe stadion T­ O Examenul sportiv Tânărul Gurău a răsturnat toate pronosticurile Suveranul urmărind desfășurarea probelor Concentrarea torțelor «Un sportiv» — cel puțin așa sem­nează — ne adresează o lungă scrisoa­re în care ne mărturisește interesul pentru toate propunerile noastre pre­conizând reforme, dar își exprimă în acelaș timp credința că oficialitatea nu va ține seamă de nici una din sugestiile semnatarului acestor rânduri. Se poate, dar asta nu înseamnă nici că propunerile noastre nu sunt bune, nici că perseverând nu s’ar putea ca într’o zi să găsim altă atmosferă, alți oameni sau chiar pe aceștia de acum, dispuși să inoveze. Noi susținem că nu putem lăsa pro­gresul să fie o chestiune de întâmplare. Trebue să-l pregătim și atunci avem datoria să adoptăm sisteme, instituții și masuri cari în alte țări au fost verifi­cate sub raportul rezultatelor. In această privință Franța constitue o pildă admirabilă. Nu dați prea mare însemnătate celor văzute cu prilejul vi­zitei făcută de Olympique Marseille, nu este nici cea mai bună echipă a Fran­ței și nu după jocul unei echipe poți judeca footballul unei țări. După părerea noastră în Franța s’au făcut enorme progrese din toate punc­tele de vedere. Sub raportul difuzării s’a ajuns la cifre extraordinare, iar în privința cla­sei situația se prezintă la fel de strălu­cită. Urmăriți în această privință rezulta­tele din toiul sezonului și realizările e­­chipelor mai mici și veți fi de părerea noastră. Toate acestea s’au realizat numai în­i.­— "lit. «­ ’OH t-v-x*» wi —w ' f • ”*?****"*­*­*­••• W 'j/ U • *■ -francezii n’au ezitat să adopte tot ce a fost interesant în toate legislațiile spor­tive, tot ce a fost mijloc de progres. La crearea Diviziei Naționale france­ze s’a adoptat textul integral al regu­lamentului ligei engleze și din primul moment s’a stigmatizat barajul, hotă­­rându-se ca ascensiunea să fie auto­mată. Când au oficializat profesionalismul și-au însușit o măsură care în urmă cu 10 ani a fost rețeta de progres în Italia, anume au introdus posibilitatea utiliză­rii a patru străini în echipă. Coeficien­tul acesta l’au redus anul trecut la trei și îl vor reduce până va dispare com­plect, după ce străinii au făcut lucru de pioneri. Putem continua cu exemplele Franței deși foarte puțină lume este convinsă că Franța a progresat. Acum două trei zile am semnat un articol în care arătam că Anglia stu­diază pentru anul viitor sistemul retro­gradării și ascensiunei automate a ulti­milor patru din liga primă și a primi­lor patru din liga secundă. Țara care s-a grăbit să studieze a­­ceastă propunere este Franța. Se duce în prezent o mare campanie se studiază în cercurile oficiale posi­bilitatea adoptării acestei măsuri, care ar însemna o anuală transfuzie de sân­ge ce s’ar face campionatului național. Vedeți clar, că atunci când este de imi­tat un exemplu bun se găsesc țări cari să nu ezite un singur moment. La noi orice propunere privită prin sticla in­tereselor de club este diformată și în acest caz cum vreți să găsească înțele­gere. Noi de pildă verificând anumite date statistice și reținând anumite simptome caracteristice în manifestările din ca­drul campionatului național, susținem că este cazul să ne gândim la o con­centrare a forțelor divizionare. Problema s’a mai pus și în Italia în urmă cu zece ani și a fost rezolvata, pentru că a existat convingerea că este singurul mijloc de îndreptare, convin­gere de altfel justificată de rezultatele cari se văd acum. Concentrarea forțelor divizionare în­seamnă după noi: Crișana să fuzioneze cu C. A. C., A. M. E. F. A. cu Gloria, Universitatea cu Victoria, Ripensia cu Chinezul și în fe­lul acesta să se creeze cluburi cari să angajeze întreaga suflare sportivă a unui anumit centru. Publicul să nu mai fie împărțit, cluburile acestea fuzio­nate să fie adevărate forțe și să dispară lucrătura dintre cluburile locale, mai gravă în consecințe decât orice. Evident dacă într’o zi o asemen «4 _C­O­<*/ ii/i jo­­ux în mod serios, o seamă de oameni club amenințați să devină șomeri s’a împotrivi, realitatea este însă că o mă­sură ca aceasta ar fi de cel mai mare interes. Gândiți-vă ce cluburi provin­ciale puternice am avea, ce mase de su­porteri ar avea în spatele lor și ce mij­loace locale ar angrena. Intr’un an doi de sudură cluburile acestea ar deveni cum sunt în Italia elemente de mani­festare locală, pe cari autoritățile s’ar grăbi să le susțină cu cele mai variate și insistente mijloace. Prin această con­centrare s’ar crea vacanțe în Divizia Națională, dar le-am complecta ușor chemând la viață centre ca Brașov, Craiova, etc., cari trebuesc emancipate fiind în plină evoluție. După atâtea propuneri o formulăm și pe aceasta. Federația noastră ar tre­bui să reflecteze dacă nu e cea mai po­trivită petru a da o nouă animație footballului din România, care orice s-ar spune are nevoie de tonifiante se­rioase. LIS. Olympique Marseiile și-a încheiat turneul cu o victorie Combinata C. F. «.-Unirea Irinilor a fost învinsă n 3-112-21 Deși zi de lucru, ultimul match al lui Olympique Marseille, jucat eri pe Venus, în compania unei com­binate Unirea Tricolor — C. F. R-, a fost urmărit de o asistență surprin­zător de numeroasă. Firește, nici de data aceasta imensele tribune ale stadionului din Splaiul Independen­ței n’au fost pline, dar, în orice caz, s’a înregistrat un număr aproape dublu de spectatori decât la prece­dentele matchale ale francezilor. Probabil că asistența ar fi fost și mai numeroasă dacă în locul combi­natei, Olympique Marseille ar fi primit replica Ri­pensiei, echipă cu galoane definitiv câștigate în prefe­rințele publicului și capabilă să a­­ducă sume în orice împrejurări. Eri, publicul a venit mai puțin pentru combinată și mai mult pen­tru francezi, cecea ce nu s’ar mai fi întâmplat în cazul când adversarii francezilor ar fi fost campionii Ro­­mâniei. Nu e vorbă că și organizator^i 1 să nu fie cu supărare __au fost foarte puțini deferit! față de public, — le cochon de payant, — căruia i s’a anunțat o formație prin gazetă și s’a dat pe teren o improvizație cu alde Gavăd și Vasioi. Dar să abandonăm considerațiu­­nile acestea asupra publicului și a­­ organizării și să trecem la cronica partidei. Incontestabil, oaspeții au furnizat ori cel mai bun joc al lor în cadrul turneului din România. In repriza a doua, mai cu seamă, Olympique Marseille a avut momente nu nu­mai de certă superioritate, dar și de football de bună calitate. Jocul lor iute, agresiv, cu deschideri lungi pe aripi și cu schimburi rapide între compartimente, a fost ori mult mai șlefuit decât în partidele preceden­te și, deși, multe lucruri frumoase au fost urmate de stângăcii supără­toare, publicul și-a exprimat satis­­­facția prin aplauze semnificative. Fără îndoială, francezii sunt și mai buni decât au arătat ole. In­for­mație complectă, oaspeții constitue un unsprezece redutabil, care, chiar dacă nu posedă teh­nica și rafina­mentul echipelor austriace, maghia­re și cehoslovace, poate realiza per­formanțe excelente, grație tocmai simplicității cu care lucrează balo­nul. (Continuare în pag. III-a) O intervenție fără succes a lui Di­berto

Next