Gazeta Sporturilor, decembrie 1937 (nr. 2606-2634)
1937-12-01 / nr. 2606
2 JOCURI Amintim de la Balcaniadă Problema No. 2 a marelui concurs cu premii organizat de Gazeta Sporturilor Publicăm astăzi a II-a problemă de cuvinte încrucișate din ciclul de 6 jocuri cari vor apare în fiecare Marti și Joi în ziarul nostru. Fiecare joc deslegat reprezintă un număr anumit de puncte—indicat în subtitlu, la fiecare problemă. Cititorii noștri vor trimite odată toate jocurile deslegate, la sfârșitul seriei, adică după apariția ultimului joc. Vor fi premiați zece dezlegători. IDel care va deslega perfect toate *&1 © 8 probleme, adică va întruni numărul maxim de puncte va căpăta premiul în 1000 lei. Iată, dealtfel, lista tuturor premiilor: Premiul I: 1IHIC (una mie lei). Premiul II: 500 (cinci sute lei). Premiul III, IV, V: câte 3 volume literare din editura «Eminescu». Premiul VI, VII, VIII, IX și X: câte 2 volume literare din editura «Eminescu». — Orice lămuriri se cere dela d. Mircea Iordache, la redacția noastră. «» Amintiri dela Balcaniadă (3 puncte) : ORIZONTAL: 1) Regele nostru, patron al sportului; Aurul d-lui Chautemps; Amicul lui Patachon. 2) Ține de Academie; Râu în America de Nord. 3) Fără experiență în sport; Trasăr de mamelă până să-i curgă laptele. 4) Pentru copii, sau pentru copiiibătrânii. Cea atletică s’a sfârșit de curând. 5) Cu virgulă sub coadă, e general al lui Mihai Viteazul, cu căciulă e botul porcului; Cea de football, n'a avut, loc (Păcat). 6) Armăsar din două litere!; Cea de tir a fost câștigată tot de Grecia. 7) A avut un succes nebănuit la București, organizată fiind de domnul 1 (vertical!; După BAL în Balcaniadă' 8) Ecou ești din uz!; Sărac ca Licurg! (Ligament); întins. 9) Calici; Umed; Cu ea bea dela Cana, vin Nea Ghiță Trufanda! 10) Se extrage din coaja de stejar pentru a tăbăci obrazul obraznicului; Făcut «a giorno». 1t) Zi a săptămânii, când te duci neapărat la match; A strânge pentru sine, cu mâini de Zgârie-BrânzăJ VERTICAL: 1) Dânsul, cam ară șes, cu plugul! 2) Stă pe banca acuzării; Interjecția lui Haine! 5) Bolnavul din răcitor!; Gropi în Moldova. 4) Pastă de dinți (Reclama gratuită; Neg: Insulă engleză (acolo și-a pierdut Ion Man un picior!). 5) Articol francez: Munți în peninsula Balcanică; 6) Din Batean. — 7) Nota lui Mircea; Luna cu ALCA în spate! 8) Pești de mare, de forma rombului; 9) Căldura din toiul verii. 10) Clasată numai a doua in Balcaniada atletică; Păcălesc în limbaj ștrengăresc. 11) Matei Corvin de «Huneidoara». 12) Operă de Homer ;La pokeraș auzi expresia asta. 13) Acolo au mâncat bătaie ungurii lui Carol Robert de la Munteni; Păr de oaie. 14) Adu-mi!; Păsăruică din Canare. 15) Jumătatea lui tata; Tata ’n cap c’o salutare! MIRCEA IORDACHE Problema No. 3 apare Joi 2 Decembrie Palmaresul mai vechiu Ion m.» .■«jbspuil miJ” .Campionatul National de crosscountry este înzestrat, după cum se știe, cu un splendid trofeu, donat de inițiatorul crossului în România, d. Ion Cămărășescu,—trofeu menit sa răsplătească cea mai omogenă și mai bună echipă de cross din țară. Faptul ca s’a dat atâta atenție clasamentului pe echipe este cât se poate de natural, deoarece crosscountry-ul rămâne prin excelență un sport de echipă și dacă la noi s’a neglijat acest fapt este pentru că organizatorii și cluburile s’au îndepărtat de spiritul în care se practică pretutindeni aceste alergări. Crossul Național a rămas poate singura manifestațiune pe teren variat unde se accentuează spiritul de echipă și unde într’adevăr a existat totdeauna o luptă pe echipe. Palmaresul cupei Ion Cămărășescu, pe care-l prezentăm mai jos, ne va edifica asupra modului cum s-a desfășurat lupta pe cluburi în decursul celor douăzeci de ani de când există această competițiune. 1916: Stadiul Român. 1920: Șc. militară de educație fizică. 1921: Stadiul Român. 1922: C. A. M. Petroșani. 1923: Sportul Studențesc. 1924: Colțea Brașov. 1925: Colțea Brașov. 1926: Stadiul Român. 1927: Stadiul Român. 1928: Stadiul Român. 1929: Viforul Dacia. 1930: A. Sp. Grănicerul. 1931: A. Sp. Grănicerul. 1932: Viforul Dacia. 1933: Viforul Dacia. 1934: A Sp. Grănicerul. 1935: Stadiul Român. 1936: Stadiul Român. Cine va câștiga în 1937 vom vedea Duminică dimineața. REGULAMENTUL CUPEI Art. /. — Se decerne o cupă Shellange perpetuă, ce urmează a disputa simultan cu campionatul național de alergare în teren variat (Cross-Country), sub denumirea de Cupa I. Cămărășescu”. Art. 2. — Nu sunt admiși a lua parte decât atleții legitimați, reprezentând grupări afiliate și în curent cu toate obligațiunile F. R. A. Art. 3. — Echipele vor fi alcătuite din alergători legitimați pentru aceleași grupări purtând culorile lor distinctive. Numărul de înscriere este de maximum 6 din cari primii 4 clasați vor conta în clasament. O grupare poate înscrie mai multe echipe, fiecare alergându-și șansa complect separat, cu restricțiunea de a întruni numărul minim de participanți prevăzuți pentru clasament. In cazul când această obligațiune nu este îndeplinită, alergătorii vor participa la alergare numai pentru clasamentul individual. Clasificarea pe echipe se va face prin adiționare de puncte fiecărui participant, contând în clasament, acordându-i-se un număr de puncte corespunzător ordinei de sosire. Alergătorii individuali nu contează în plasament. Art. 4. — Alergarea se va lichide jumătate de oră după sosirea primului concurent. Art. 5. —1 Cupa va fi câștigată de gruparea care prin totalizare va întruni numărul cel mai mic de puncte pentru cei primii patru clasați. In caz de paritate de puncte între două sau mai multe grupări, cupa se va acorda grupării care va avea concurentul cel mai bine plasat la ordinea sosirii. Art. 6. — Cupa va trece în imediată posesiune grupării câștigătoare timp de un an (până la disputarea campionatului în anul următor, când va fi obligată a o restitui F. R. A., fără vreo somație specială, cu 5 (cinci) zile înaintea disputării ei. Art. 7. — Taxa de înscriere precum și celelalte dispozițiuni în legătură cu înscrierile, se vor hotărî anual de către F. R. A. Pentru orice alte chestiuni in afara celor cuprinse în prezentul regulament, prevederile codului federației române de atletism rămân în vigoare. t1 și regulamentul celui trofeu sportiv „Cupa Camarășescu“ YQCBCE. PE ftWATA loul comitet al regionalei a fost format adunarea generală extraordinară. Cu acest prilej s’au complectat cele 4 locuri din comitet, care are următoarea compunere: Președinte: d. F. Cislisky. Membrii d-nni: Inginer Berindei, Jean Petrescu, I. Ceaureanu, S. Cincheza, Ștefan Cantacuzino, Aurel Mărășescu, Picky Kroner și I. Nițu. Astă seară noul comitet regionl va ține prima ședință în care va fixa programul regional pe anul in curs. In cadrul ședinței de astă seară se va discuta și alcătuirea unei școale de arbitri de hockey. Duminecă dimineața a avut loc in localul Ligii regionale de hockey % II-a Expoziție Gigi Emilian i începând de Duminică 5 Rece«*« fete, a. o. d-soara Gigi Emilian vai «depune lucrările sale, în Sala Mohgart, str. Const. Mille 4, Vernisajul are loc Duminici ș1 Decembrie orele 31—18. Qatutin cucoutil — Asociația Străjere Culturală - Sportivă, «Crinul Roșu» cu sediul în București, Bd. Pache No. 115, convoacă pentru Marti 8o Noembrie a. o. orele 8 seara pe toți membrii săi, neapărat pentru a se discuta chestiuni importante. Și când se vor mai primi înscrieri de membrii în secțiile culturale și sportive. QRUPARRA Victoria CFR din sati a înaintat FRFA actele necesare pentru a-ti schimba numele in «4 D. Xenopol CFR». »*« Stadiul nu va arunca Duminică în luptă cea mai bună echipă Pregătirile in vederea campionatului național de cross-country sunt pe terminale la Bragadira. D. Ing. N. Marasen conduce astăzi ultimul antrenament în vederea marei alergări de Duminică, după care întreaga echipă va fi supusă unui antrenament de condiție fizică, băi, masaj, astfel ca Duminică la național, teamul roș-albastru să fie in plenitudinea forțelor. Stadiul Român va prezenta la crossul național cea mai bună echipă la frunte cu: 1. Dinu Cristea.2. Manea I. 3. Ahmed AIH. 4. Allasz. 5. Topalfi. 6. Gociu. Este probabil ca Stadiul Român să înscrie și a doua echipă cui Stancu, Staicu Cristea, etc. După antrenamentul de astăzi d. ing. Mărăscu va da ultimele hotărâri mâine, Miercuri, urmând a trimite înscrierea la F. R. A. =BB U O» m If: Considerațiuni tehnice asupra finalei Gupei General Gabriel Marinescu Revanșa mult așteptată a Sportului Studențesc Matchal de finală între Sportul Studențesc și Tennis Club Român, a adus o serie de comentarii în presa noastră sportivă. Natural, aceste comentarii sunt diferite și unele din ele chiar eronate. Este de ajuns să spunem că majoritatea cronicarilor nu au fost atenți la felul cum s’a marcat singura încercare a materialui, lucru foarte ușor de altfel, dat fiind faza extrem de clară. Reamintim noi această fază. uJn atac al liniei de trei sferturi a T. C. R-ului. Chrissoveloni intră prin cei doi centri adverși și în loc să urmeze gaura făcută, pasează mult prea înapoi, peste al doilea atacant al verzilor. Grigorescu care se găsea lansat pe Colibași, intercepteaTeritorial, universitarii nu au fost superiori, iar în ce privește șarjele se poate spune că «verzii» au încercat mai multe. Insă inverstarii au fost animați tot timpul jocului de o voință rar întâlnită. Această voință ajutată de un moral excelent se bazau pe dorința lor de a reuși după trei ani de zile o victorie asupra campionilor. Ori am susținut chiar în antantcronica matchului că din acest punct de vedere vedem pe studenți mult mai bine pregătiți. Un al doilea element care a dus la victoria de Duminică este antrenamentul. Tennis Club Român s-a bazat prea mult pe cele 17 victorii anterioare și a neglijat antrenamentul. Astfel Mărculescu, C. Popescu, Ghica, Tanoviceanu și Ghd Dumitriu nu au mai urmat antrenamentul de trei săptămâni, dat fiindcă lipsa lor din Capitală i-a pus în imposibilitate, sau serviciul. Ori tăria verzilor era în acest an tocmai antrenamentul. In momentul in care Ghica, Popescu, Mărculescu și Pană au intrat în armată, echipa s-a resimțit și astfel se explică rezultatele din ce in ce mai slabe înregistrate în ultimele matchuri, țiră pasa din spatele lui Chrissoveloni și de aci a venit atacul Sportului Studențesc care a adus încercarea victorioasă prin Damian. Unii pretind că passa defectuoasă a fost făcută de Dumitriu, alții că încercarea se datora unui atac al Sportului Studențesc, pornit dela grămadă. In fine tot ce vreți numai realitatea nu a apărut. Reproducem acest lucru spre a arăta dreptatea noastră în a reveni cu câteva considerațiuni asupra finalei de Duminică. Un singur lucru a recunoscut toată presa sportivă și acest lucru îl subliniem și noi. Așa cum au decurs ostilitățile pe teren Sportul Studențesc a meritat victoria, care au dus la înfrângerea din finală. Sportul Studențesc a avut din acest punct de vedere o superioritate. Antrenamentele lor au fost făcute cu cea mai mare atențiune de întreaga echipă. Rezultatul s-a văzut pe teren. Pe un teren moale, oamenii bine antrenați și mai ușori ai universitarilor au reușit să țină în șah singurul compartiment periculos al universitarilor. Și în al treilea rând superioritatea Sportului Studențesc a fost adusă de către talonatul lui Fântâneanu. Acesta este cu mult mai bun în postul său decât Costică Popescu. In adevăr în acest an, verzii au dispus de Sportul Studențesc cu 10, 16,6 și 6:0 și in aceste partide Sportul Studențesc nu a mai beneficiat de baloane la grămadă. Insă situațiunea nu era dictată de talonajul lui Popescu ci de puterea grămezii verzilor. In momentul in care grămezile au fost de forțe egale, talonajul lui Fântâneanu a decis partda. Deci: moral, antrenament și talonaj. TENNIS OLUB ROMAN SUB VALOAREA SA Verzii se găseau instalați pe primul loc din rugbyul român după performanțe ce nu admiteau nici o replică. Victoriile obținute, tradiția cu Sportul Studențesc, toate făceau ca echipa să neglijeze tocmai ceea ce trebuia mai bine păstrat în matchul de Duminică. Noi credem însă că cu toată formație pe teren verzii nu ar fi scăpat victoria dacă pe teren nu ar fi existat două tactici deosebite. Intr’un match ca cel de Duminică Înțelegerea între jucători trebue să fie perfectă. Tactica se stabilește dinainte, la antrenament, unde trebue să fie prezenți toți. De aceea repetăm, astfel cum au decurs lucrurile pe teren, universitarii au meritat victoria. Au fost mult mai bine pregătiți pentru o asemenea luptă și au reușit să-și însușească pentru prima oară invidiatul trofeu pus in joc de căter d. ministru Marinescu. MERITELE INVINGATORILOR Ținem în rândurile de față să remarcăm meritele Sportului Studențesc. Toată lumea a vorbit după finala de Duminică de spargerea ghinionului, referindu-se la faptul că universitarii finaliști ai cupei general Gabriel Marinescu de trei ori, deabia acum au reușit să-și însușească victoria. Credem că cuvântul «ghinion» este deplasat Așa cum au câștigat pe merit cupa, tot pe merit au pierdut-o in celelalte dăți. Iar dacă cuvântul ghinion s’ar referi la bilanțul cu T. C. R. iar nu și-ar avea locul, căci victoriile verzilor au fost obținute la scoruri ce nu mai permit discuții. Noi subliniem că universitarii au meritat victoria mai mult pentru eforturile depuse până acum și pentru pregătirea atentă ce au dat-o acestei finale. Despre jucători am vorbit, se cuvine însă un cuvânt pentru conducere, în special pentru domnii: Nicola, Buzoianu și Mărășescu, ale căror merite nu pot fi trecute cu vederea în pregătirea victoriei de Duminică. Superioritatea Sportului Studențesc GAZETA SPORTURILOR Turism pe Valea Prahovei (Continuare din pagina I) Am vizitat și am făcut sport la Brașov , Sinaia și Predeal, 91 iarna și vara. Iar pentru cei cari socotesc încă sportul separat de intelectual, nu ne vom obosi noi să le redăm imaginea acestor stațiuni în cele două anotimpuri de sport. Să-i lăsăm să vorbească pe cei doi nari poeți ai noștri. Imaginea pe care au simțit-o îndrăgiții de sportul ascensiunilor o grăește dumnezeește Eminescu. Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic. Rumenind străvechii codri și castelul singuratic, Și ale râurilor ape ce sclipesc fugind în ropot. De departe’n văi coboară tânguiosul glas de clopot. Priveliștea înghețată a iernii ne-o spune Arghezi. Sania ca o momâie dusă de un cal mărunt. Lunecă pe fulgi de unt. In cetate, vântul intră înmulțit pe șapte uliți Ca o oaste biruită cu oștenii fără suliți Turismul modern. Astfel se prezintă sportul, acestă minunată torlnare de tărie fizică și subtilitate întelectuală. Noi ne-am obișnuit și vedem sportul numai pe teren, să aplaudăm un match de football sau să urmărim o luptă de box. A sosit momentul să cultivăm natura. Să ieșim la aer, la soare și in zăpadă. Să călcăm munții și să ne cunoaștem văile. Suntem destul de copți pentru ca sportul românesc să servească economiei naționale și desăvârșirii intelectuale. De azi, înainte, un cuvânt de ordine: In lungul și de-a latul țării. Pe munți și pe ape. Să ne cunoaștem țara, făcând sport. Brașovul turistic Nie-am început ancheta la Brașov, în vechea cetate românească, în care se vorbește însă prea mult ungurește și nemțește!... Oraș vechi, cu monumente splendide, Brașovul așezat la 600 m. altitudine este desigur cea mai pitorească poziție a Carpaților Getici. Sau cum spune d. S. Mehedinți: «Intre valea Buzăului și Piatra Craiului se întinde un ținut muntos, care l-am putea numi al «Carpaților Calcaroși». Dar, din capul locului trebue să observăm, că ei nu sânt clădiți numai din calcar. Numele acesta i se potrivește mai ales dacă îi privim dinspre miazănoapte, din câmpia Bârsei. Nicăieri, panorama Carpaților nu e mai semeață ca aci: Cincaș, Tataru, Boiu, Bucegi și Piatra Craiului, ridică crestele lor întocmai ca niște palate albe, deasupra coastelor acoperite de păduri. Toți la un loc zec un fel de cetăți și turnuri de strajă deasupra șesului Bârsei. In adevăr drumurile ce se strecoară peste acești munți semeți se adună toate spre BRAȘOV». Hărăzit de natură într o poziție minunată, Brașovul este atât vara cât și iarna o splendidă cetate a sportului. POIANA, la o atitudine de 1020 m., legată prin curse regulate cu centrul orașului: trambulină de sky pârtie de slalom de o frumusețe unică. Hoteluri turistice cu tot confortul. CRISTIANUL MARE (Postovarul) la o altitudine de 1804 m. ara o pârtie de coborâre, în serpentine largi și comode, spre Poiană și oraș. De aci, ai o priveliște extraordinară spre Munții Bucegi și Valea Trotușului. In zare, ca o ceață alburie se vede câmpia Bârsei, un vechi loc, umplut cu aluviuni. PIATRA MARE are o altitudine de 1844 m. Este locul cel mai nimerit pentru siciorii experimentați. MASIVUL PIATRA CRAIULUI este un perete de stâncă de o sălbatecă frumusețe, accesibil numai turiștilor rutinați. La poalele masivului se găsește pitoreasca localitate Zânești, cu minunate terenuri de ski. Am înșirat câteva din frumusețile sportive ale Brașovului, cu gândul să le descriem. Vedem însă că ne este imposibil. Un poet ar putea să le cânte și numai un Sadoveanu să le toarne în proză. Natura a lucrat aci cu prea multă măestrie pentru a putea să dai imaginea exactă a plasticității peisagiilor brașovene. Ele trebuesc văzute și simțite. Numai astfel poți avea copia fidelă a ceia ce Creația, într’o zi de bună dispoziție, a făcut la Brașov. Pentru sport, Brașovul rămâne unic și la liberă concurență cu cele mai celebre stațiuni de sport din străinătate. Fotografiile pe care le reproducem poate că vă vor face să simțiți fiorul pe care ți-l producte frumusețea sălbatecă a Brașovului iarna, îmbinare de munți semeți care-și clătesc piscurile în nouri, cu văi abrupte în cari vara pâraile șopte-to oa zurgălăii. Peste tot vegetație Invariantă de pini. Reclama și rolul O. N. T-ului Oficiul Național de Turism are o filială în orașul de la poalele Tâmpei. Un local frumos în plin centrul orașului, în chiar clădirea primăriei. La O. N. T.-ul din Brașov se lucrează desigur pentru propășirea sportului. N’am avut plăcerea să-l cunoaștem pe conducătorul Oficiului din Brașov. Trebue să mărturisim însă că n’am putut găsi o fotografie care să reprezinte quientesența sportului și frumuseților brașovene. Funcționarul care ne-a primit s’a scuzat că n’are cheia de la birou.. Dacă astfel se petrec lucrurile totdeauna, cu atât mai rău. O. N. T.-ul din Brașov are o sarcină grea și trebue să fie la înălțimea situației. In afară de hall-ul hotelului Coroana n'am văzut nicăeri un afiș de propagandă. Pe străzi sunt însă numeroase afișe de altă natură în ungurește sau nemțește. Călătorul român sau străin este pretențios. El se vrea atras, și trebue captivat prin toate mijloacele posibile. Reclamă, cât mai multă reclamă. Fotografii frumoase, afișe multi-colore care să încânte ochiul și să ațâțe curiozitatea. Mijloace de transport civilizate, personal stilat și bine intenționat. Ele plac și atrag. Turistul când vine la Brașov trebue să știe că are ceva de văzut. El trebue să știe cum să-și împartă timpul pentru a se distra. Toate aceste lucruri cad in sarcina O. N. T.-ului. Trebue să înțeleagă Oficiul de Turism că rolul lui nu este birocratic. Oficiul de Turism trebue să activeze intens afară. Socotim că mai sunt multe de făcut la Brașov. In primul rând, afișajul este insuficient. In gări, la hoteluri, pe străzi, turistul trebue să vadă în imagini tot ceea ce îi oferă minunata stațiune sportivă. O. N. T.-ul din Brașov are nevoie de un suflu de viață nou, de acțiune intensă și de propagandă susținută și rațională, pentru a capta pe străini și chiar pe români. Începe peste câteva zile sezonul de iarnă la Brașov.Oficiul de turism ar face bine dacă ar întocmi un film de propagandă în care să arate toată frumusețea peisagiilor. Să înfățișeze diversitatea minunată a împrejurimilor, locurile de sport, pârtiile de ski, munții semeți, cari se vor admirați. S’ar face astfel cea mai excelentă propagandă Brașovului, căci cel care ar vedea aceste frumuseți, atunci când va avea câteva zile libere s’ar deplasa la poalele Tâmpei pentru a face sport sau a se odihni. In străinătate, sportivul care vine întro astfel de stațiune nu are de făcut nici un efort pentru a lua cunoștință de tot ceea ce rezervă stațiunea. In camera de hotel găsește prospecte, hărți, ghiduri prețioase și toate cele necesare. In hotelurile brașovene nimic, O. N. T.-ul ar trebui să se gândească la o reclamă bine închegată, care cu siguranță că îi va aduce mari foloase. Și cât mai repede. S Kibki pentru străjere Comandamentul Falangei Străjerelor organizează un curs de ski 1 Poiana Brașovului între 27 Decembrie 1937—0 Ianuarie 1938, pentr comandante și străjere. Taxa de înscriere este de 1250 t In care se cuprind: drumul dus 3 întors, găzduirea și hrana. înscrierile se vor adresa Falangi Străjerelor str. Boteanu 3, până ] data de 15 Decembrie curent. Cursul va fi condus de d-r. Ioan Cernătescu ajutată de specialiste c educație fizic».