Gazeta Sporturilor, decembrie 1937 (nr. 2606-2634)

1937-12-01 / nr. 2606

2 J­OCURI Amintim­ de la Balcaniadă Problema No. 2 a marelui concurs cu premii organizat de­ Gazeta Sporturilor Publicăm astăzi a II-a problemă de cuvinte încrucișate din ciclul de 6 jocuri cari vor apare în fiecare Marti și Joi în ziarul nostru. Fiecare joc deslegat reprezintă u­n­ număr anumit de puncte—indi­cat în subtitlu, la fiecare problemă. Cititorii noștri vor trimite odată toate jocurile deslegate, la sfârși­tul seriei, adică după apariția ulti­mului joc. Vor fi premiați zece dezlegători. IDel care va deslega perfect toate *&1 © 8 probleme, adică va întruni numărul maxim de puncte va că­păta premiul în 1000 lei. Iată, dealtfel, lista tuturor pre­miilor: Premiul I: 1IHIC (una mie lei). Premiul II: 500 (cinci sute lei). Premiul III, IV, V: câte 3 volu­me literare din editura «Eminescu». Premiul VI, VII, VIII, IX și X: câte 2 volume literare din editura «Eminescu». — Orice lămuriri se cere dela d. Mircea Iordache, la redacția noa­stră. «» Amintiri dela Balcaniadă (3­ puncte) : ORIZONTAL: 1) Regele nostru, pa­tron al sportului; Aurul d-lui Chau­­temps; Amicul lui Patachon. 2) Ține de Academie; Râu în Ame­rica de Nord. 3) Fără experiență în sport; Trasă­r de mamelă până să-i curgă laptele. 4) Pentru copii, sau pentru copiii­­bătrânii. Cea atletică s’a sfârșit de cu­rând. 5) Cu virgulă sub coadă, e general al lui Mihai Viteazul, cu căciulă e bo­tul porcului­; Cea de football, n'a a­­­vut, loc (Păcat). 6) Armăsar din două litere!; Cea de tir a fost câștigată tot de Grecia. 7) A avut un succes nebănuit la Bu­curești, organizată fiind de domnul 1 (vertical!; După BAL în Balcaniadă' 8) Ecou ești din uz!; Sărac ca Li­­curg! (Ligament); întins. 9) Calici; Umed; Cu ea bea dela Cana, vin Nea Ghiță Trufanda! 10) Se extrage din coaja de stejar pentru a tăbăci obrazul obraznicului; Făcut «a giorno». 1t) Zi a săptămânii, când te duci neapărat la match; A strânge pentru sine, cu mâini de Zgârie-BrânzăJ VERTICAL: 1) Dânsul, cam ară șes, cu plugul! 2) Stă pe banca acuzării; Interjecția lui Haine! 5) Bolnavul din răcitor!; Gropi în Moldova. 4) Pastă de dinți (Reclama gratuită­; Neg: Insulă engleză (acolo și-a pierdut Ion Man un picior!). 5) Articol francez: Munți în penin­sula Balcanică; 6) Din Batean.­­­­ — 7) Nota lui Mircea; Luna cu ALCA în spate! 8) Pești de mare, de forma rombului; 9) Căldura din toiul verii. 10) Clasată numai a doua in Balca­niada atletică; Păcălesc în limbaj ștren­găresc. 11) Matei Corvin de «Huneidoara». 12) Operă de Homer­ ;La pokeraș auzi expresia asta. 13) Acolo au mâncat bătaie ungurii lui Carol Robert de la Munteni; Păr de oaie. 14) Adu-mi!; Păsăruică din Canare. 15) Jumătatea lui tata; Tata ’n cap c’o salutare! MIRCEA IORDACHE Problema No. 3 apare Joi 2 Decembrie Palmaresul mai vechiu Ion m.» .■«jbspuil m­iJ” .Campionatul National de cross­country este înzestrat, după cum se știe, cu un splendid trofeu, donat de inițiatorul crossului în România, d. Ion Cămărășescu,—trofeu menit sa răsplătească cea mai omogenă și mai bună echipă de cross din țară. Faptul ca s’a dat atâta atenție cla­samentului pe echipe este cât se poate de natural, deoarece cross­­country-ul rămâne prin excelență un sport de echipă și dacă la noi s’a neglijat acest fapt este pentru că or­ganizatorii și cluburile s’au îndepăr­tat de spiritul în care se practică pretutindeni aceste alergări. Crossul Național a rămas poate singura manifestațiune pe teren va­riat unde se accentuează spiritul de echipă și unde într’adevăr a exis­tat totdeauna o luptă pe echipe. Palmaresul cupei Ion Cămărășe­scu, pe care-l prezentăm mai jos, ne va edifica asupra modului cum­ s-a desfășurat lupta pe cluburi în decursul celor douăzeci de ani de când există această competițiune. 1916: Stadiul Român. 1920: Șc. militară de educație fizică. 1921: Stadiul Român. 1922: C. A. M. Petroșani. 1923: Sportul Studențesc. 1924: Colțea Brașov. 1925: Colțea Brașov. 1926: Stadiul Român. 1927: Stadiul Român. 1928: Stadiul Român. 1929: Viforul Dacia. 1930: A. Sp. Grănicerul. 1931: A. Sp. Grănicerul. 1932: Viforul Dacia. 1933: Viforul Dacia. 1934: A Sp. Grănicerul.­­ 1935: Stadiul Român. 1936: Stadiul Român. Cine va câștiga în 1937 vom ve­dea Duminică dimineața. REGULAMENTUL CUPEI Art. /. — Se decerne o cupă Shel­­lange perpetuă, ce urmează a disputa simultan cu campionatul na­țional de alergare în teren variat (Cross-Country), sub denumirea de Cupa I. Cămărășescu”. Art. 2. — Nu sunt admiși a lua parte decât atleții legitimați, repre­zentând grupări afiliate și în cu­rent cu toate obligațiunile F. R. A. Art. 3. — Echipele vor fi alcă­tuite din alergători legitimați pentru aceleași grupări purtând culorile lor distinctive. Numărul de înscriere este de maximum 6 din cari primii 4 clasați vor conta în clasament. O grupare poate înscrie mai multe echipe, fiecare alergându-și șansa­­ complect separat, cu restricțiunea de a întruni numărul minim de parti­cipanți prevăzuți pentru clasament. In cazul când această obligațiune nu este îndeplinită, alergătorii vor participa la alergare numai pentru clasamentul individual. Clasificarea pe echipe se va face prin adiționare de puncte fiecărui participant, contând în clasament, acordându-i-se un număr de puncte corespunzător ordinei de sosire. A­­lergătorii individuali nu contează în plasament. Art. 4. — Alergarea se va lichide jumătate de oră după sosirea pri­mului concurent. Art. 5. —1 Cupa va fi câștigată de gruparea care prin totalizare va în­truni numărul cel mai mic de puncte pentru cei primii patru clasați. In caz de paritate de puncte în­tre două sau mai multe grupări, cupa se va acorda grupării care va avea concurentul cel mai bine plasat la ordinea sosirii. Art. 6. — Cupa va trece în ime­diată posesiune grupării câștigătoare timp de un an (până la disputarea campionatului în anul următor, c­ând va fi obligată a o restitui F. R. A., fără vreo somație specială, cu 5 (cinci) zile înaintea disputării ei. Art. 7. — Taxa de înscriere pre­­­cum și celelalte dispozițiuni în le­gătură cu înscrierile, se vor hotărî anual de către F. R. A. Pentru orice alte chestiuni in afara celor cuprinse în prezentul re­gulament, prevederile codului fede­rației române de atletism rămân în vigoare. t­1 și regulamentul celui trofeu sportiv „Cupa Camarășescu“ YQCBCE. PE ftWATA loul comitet al regionalei a fost format adunarea generală extraordinară. Cu acest prilej s’au complectat cele 4 locuri din comitet, care are următoarea compunere: Președinte: d. F. Cislisky. Mem­brii d-nni: Inginer Berindei, Jean Petrescu, I. Ceaureanu, S. Cincheza, Ștefan Cantacuzino, Aurel Mărășes­­cu, Picky Kroner și I. Nițu. Astă seară noul comitet regionl va ține prima ședință în care va fixa programul regional pe anul in curs. In cadrul ședinței de astă seară se va discuta și alcătuirea unei școale de arbitri de hockey. Duminecă dimineața a avut loc in localul Ligii regionale de hockey % II-a Expoziție Gigi Emilian i începând de Duminică 5 Rece«*« fete, a. o. d-soara Gigi Emilian vai «depune lucrările sale, în Sala Moh­gart, str. Const. Mille 4, Vernisajul are loc Duminici ș1 Decembrie orele 31—18. Q­a­tutin cucoutil — Asociația Străjere Culturală - Sportivă, «Crinul Roșu» cu sediul în București, Bd. Pache No. 115, convoacă pentru Marti 8o Noem­­brie a. o. orele 8 seara pe toți mem­brii săi, neapărat pentru a se dis­cuta chestiuni importante. Și când se vor mai primi înscrieri de mem­brii în secțiile culturale și sportive. QRUPARRA Victoria CFR din sati a înaintat FRFA actele necesare pentru a-ti schimba numele in «4 D. Xeno­­pol CFR». »*« Stadiul nu va arunca Duminică în luptă cea mai bună echipă Pregătirile in vederea campionatului național de cross-country sunt pe ter­minale la Bragadira. D. Ing. N. Marasen conduce astăzi ultimul antrenament în vederea mar­ei alergări de Duminică, după care în­treaga echipă va fi supusă unui antre­nament de condiție fizică, băi, ma­saj, astfel ca Duminică la național, teamul roș-albastru să fie in pleni­tudinea forțelor. Stadiul Român va prezenta la cros­sul național cea mai bună echipă la frunte cu: 1. Dinu Cristea.­­2. Manea I. 3. Ahmed AIH. 4. Allasz. 5. Topalfi. 6. Gociu. Este probabil ca Stadiul Român să înscrie și a doua echipă cui Stancu, Staicu Cristea, etc. După antrenamentul de astăzi d. i­ng. Mărăscu va da ultimele hotărâri mâine, Miercuri, urmând a trimite în­scrierea la F. R. A. =BB­ U O» m­­ If: Considerațiuni teh­nice asupra finalei Gupei General Gabriel Marinescu Revanșa mult așteptată a Sportului Studențesc Matchal de finală între Sportul Studențesc și Tennis Club Român, a adus o serie de comentarii în pre­sa noastră sportivă. Natural, aceste comentarii sunt diferite și unele din ele chiar ero­nate. Este de ajuns să spunem că majoritatea cronicarilor nu au fost atenți la felul cum s’a marcat sin­­gura încercare a materialui, lucru foarte ușor de altfel, dat fiind faza extrem de clară. Reamintim noi această fază. uJn atac al liniei de trei sferturi a T. C. R-ului. Chrissoveloni intră prin cei doi centri adverși și în loc să urmeze gaura făcută, pasează mult prea înapoi, peste al doilea atacant al verzilor. Grigorescu care se gă­sea lansat pe Colibași, interceptea­Teritorial, universitarii nu au fost superiori, iar în ce privește șarjele se poate spune că «verzii» au încer­cat mai multe. Insă inverstarii au fost animați tot timpul jocului de o voință rar întâlnită. Această voință ajutată de un moral excelent se ba­zau pe dorința lor de a reuși după trei ani de zile o victorie asupra campionilor. Ori am susținut chiar în antant­­cronica matchului că din acest punct de vedere vedem pe studenți mult mai bine pregătiți. Un al doilea element care a dus la victoria de Duminică este antrena­mentul. Tennis Club Român s-a bazat prea mult pe cele 17 victorii anterioare și a neglijat antrenamentul. Astfel Mărculescu, C. Popescu, Ghica, Tanoviceanu și Gh­d Dumi­triu nu au mai urmat antrenamen­tul de trei săptămâni, dat fiindcă lipsa lor din Capitală i-a pus în im­posibilitate, sau serviciul. Ori tăria verzilor era în acest an tocmai antrenamentul. In momentul in care Ghica, Popescu, Mărculescu și Pană au intrat în armată, echipa s-a resimțit și astfel se explică re­zultatele din ce in ce mai slabe în­registrate în ultimele matchuri, ți­ră pasa din spatele lui Chrissove­loni și de aci a venit atacul Spor­tului Studențesc care a adus încer­carea victorioasă prin Damian. Unii pretind că passa defectuoa­să a fost făcută de Dumitriu, alții că încercarea se datora unui atac al Sportului Studențesc, pornit dela grămadă. In fine tot ce vreți numai realitatea nu a apărut. Reproducem acest lucru spre a a­­răta dreptatea noastră în a reveni cu câteva considerațiuni asupra fi­­nalei de Duminică. Un singur lucru a recunoscut toată presa sportivă și acest lucru îl subliniem și noi. Așa cum au de­curs ostilitățile pe teren Sportul Studențesc a meritat victoria, care au dus la înfrângerea din fi­nală. Sportul Studențesc a avut din a­­cest punct de vedere o superioritate. Antrenamentele lor au fost făcute cu cea mai mare atențiune de în­treaga echipă. Rezultatul s-a văzut pe teren. Pe un teren moale, oamenii bine antrenați și mai ușori ai uni­versitarilor au reușit să țină în șah singurul compartiment periculos al universitarilor. Și în al treilea rând superioritatea Sportului Studențesc a fost adusă de către talonatul lui Fântâneanu. Acesta este cu mult mai bun în pos­tul său decât Costică Popescu. In adevăr în acest an, verzii au dispus de Sportul Studențesc cu 10, 16,6 și 6:0 și in aceste partide Sportul Studențesc nu a mai beneficiat de baloane la grămadă. Insă situațiu­­nea nu era dictată de talonajul lui Popescu ci de puterea grămezii ver­zilor. In momentul in care grămezile au fost de forțe egale, talonajul lui Fântâneanu a decis partda. Deci: moral, antrenament și talo­­naj. TENNIS OLUB ROMAN SUB VALOAREA SA Verzii se găseau instalați pe primul loc din rugbyul român după perfor­manțe ce nu admiteau nici o replică. Victoriile obținute, tradiția cu Spor­tul Studențesc, toate făceau ca echipa să neglijeze tocmai ceea ce trebuia mai bine păstrat în matchul de Duminică. Noi credem însă că cu toată forma­ție pe teren verzii nu ar fi scăpat vic­toria dacă pe teren nu ar fi existat două tactici deosebite. Intr’un match ca cel de Duminică Înțelegerea între jucători trebue să fie perfectă. Tactica se stabilește dinainte, la antrenament, unde trebue să fie pre­zenți toți. De aceea repetăm, astfel cum au de­curs lucrurile pe teren, universitarii au meritat victoria. Au fost mult mai bine pregătiți pentru o asemenea luptă și au reușit să-și însușească pentru prima oară invidiatul trofeu pus in joc de căter d. ministru Marinescu. MERITELE INV­INGATO­­RILOR Ținem în rândurile de față să remarcăm meritele Sportului Stu­dențesc. Toată lumea a vorbit după finala de Duminică de spargerea ghinio­nului, referindu-se la faptul că uni­versitarii finaliști ai cupei gene­­ral Gabriel Marinescu de trei ori, deabia acum au reușit să-și însu­șească victoria. Credem că cuvântul «ghinion» este deplasat Așa cum au câștigat pe merit cupa, tot pe merit au pierdut-o in celelalte dăți. Iar dacă cuvântul ghinion s’ar referi la bilanțul cu T. C. R. iar nu și-ar avea locul, căci victoriile verzilor au fost obținute la scoruri ce nu mai permit discuții. Noi subliniem că universitarii au meritat victoria mai mult pentru eforturile depuse până acum și pentru pregătirea atentă ce au dat-o acestei finale. Despre jucători am vorbit, se cu­vine însă un cuvânt pentru condu­cere, în special pentru domnii: Ni­cola, Buzoianu și Mărășescu, ale că­ror merite nu pot fi trecute cu ve­derea în pregătirea victoriei de Duminică. Superioritatea Sportului Studențesc GAZETA SPORTURILOR Turism pe Valea Prahovei (Continuare din pagina I) Am vizitat și am făcut sport la Brașov , Sinaia și Predeal, 91 iar­na și vara. Iar pentru cei cari so­cotesc încă sportul separat de inte­lectual, nu ne vom obosi noi să le redăm imaginea acestor stațiuni în cele două anotimpuri de sport. Să-i lăsăm să vorbească pe cei doi­­ nari poeți ai noștri. Imaginea pe care au simțit-o în­drăgiții de sportul ascensiunilor o grăește dumnezeește Eminescu. Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic. Rumenind străvechii codri și cas­telul singuratic, Și ale râurilor ape ce sclipesc fu­gind în ropot. De departe’n văi coboară tânguio­­sul glas de clopot. Priveliștea înghețată a iernii ne-o spune Arghezi. Sania ca o momâie dusă de un cal mărunt. Lunecă pe fulgi d­e unt. In cetate, vântul intră înmulțit pe șapte uliți Ca o oaste biruită cu oștenii fără sul­iți Turismul modern. Astfel se pre­zintă sportul, acestă minunată t­orl­­nare de tărie fizică și subtilitate în­­telectuală. Noi ne-am obișnuit și vedem sportul numai pe teren, să aplaudăm un match de football sau să urmărim o luptă de box. A sosit momentul să cultivăm na­tura. Să ieșim la aer, la soare și in zăpadă. Să călcăm munții și să ne cunoaștem văile. Suntem destul de copți pentru ca sportul românesc să servească economiei naționale și de­săvârșirii intelectuale. De azi, îna­inte, un cuvânt de ordine: In lun­gul și de-a latul țării. Pe munți și pe ape. Să ne cunoaștem țara, fă­când sport. Brașovul turistic Nie-am început ancheta la Brașov, în vechea cetate românească, în ca­re se vorbește însă prea mult ungu­rește și nemțește!... Oraș vechi, cu monumente splen­dide, Brașovul așezat la 600 m. alti­tudine este desigur cea mai pitorea­scă poziție a Carpaților Getici. Sau cum spune d. S. Mehedinți: «Intre valea Buzăului și Piatra Craiului se întinde un ținut muntos, care l-am putea numi al «Carpaților Calcaroși». Dar, din capul locului trebue să observăm, că ei nu sânt clădiți numai din calcar. Numele a­­cesta i se potrivește mai ales dacă îi privim dinspr­e miază­noapte, din câmpia Bârsei.­­ Nicăieri, panorama Carpaților nu e mai semeață ca aci: Cincaș, Tata­­ru, Boiu, Bucegi și Piatra Craiului, ridică crestele lor întocmai ca niște palate albe, deasupra coastelor aco­perite de păduri. Toți la un loc zec un fel de cetăți și turnuri de stra­­jă deasupra șesului Bârsei. In ade­văr drumurile ce se strecoară peste acești munți semeți se adună toate spre BRAȘOV». Hărăzit de natură într o poziție minunată, Brașovul este atât vara cât și iarna o splendidă cetate a sportului. POIANA, la o atitudine de 1020 m., legată prin curse regulate cu centrul orașului: trambulină de sky pârtie de slalom de o frumusețe u­­nică. Hoteluri turistice cu tot con­fortul. CRISTIANUL MARE (Postova­­rul) la o altitudine de 1804 m. ara o pârtie de coborâre, în serpentine largi și comode, spre Poiană și oraș. De aci, ai o priveliște extraordina­ră spre Munții Bucegi și Valea Tro­­tușului. In zare, ca o ceață alburie se vede câmpia Bârsei, un vechi loc, um­plut cu aluviuni. PIATRA MARE are o altitudine de 1844 m. Este locul cel mai nime­rit pentru siciorii experimentați. MASIVUL PIATRA CRAIULUI este un perete de stâncă de o sălba­tecă frumusețe, accesibil numai tu­riștilor rutinați. La poalele masivu­lui se găsește pitoreasca localitate Zânești, cu minunate terenuri de ski. Am înșirat câteva din frumuseți­le sportive ale Brașovului, cu gân­dul să le descriem. Vedem însă că ne este imposibil. Un poet ar putea să le cânte și numai un Sadoveanu să le toarne în proză. Natura a lu­­crat aci cu prea multă măestrie pentru a putea să dai imaginea ex­actă a plasticității peisagiilor bra­șovene. Ele trebuesc văzute și sim­țite. Numai astfel poți avea copia fidelă a ceia ce Creația, într’o zi de bună dispoziție, a făcut la Brașov. Pentru sport, Brașovul rămâne unic și la liberă concurență cu cele mai celebre stațiuni de sport din străinătate. Fotografiile pe care le reprodu­cem poate că vă vor face să simțiți fiorul pe care ți-l producte frumuse­țea sălbatecă a Brașovului iarna, îmbinare de munți semeți care-și clătesc piscurile în nouri, cu văi a­­brupte în cari vara pâraile șopte-to oa zurgălăii. Peste tot vegetație In­variantă de pini. Reclama și rolul O. N. T-ului Oficiul Național de Turism are o filială în orașul de la poalele Tâm­pei. Un local frumos în plin centrul orașului, în chiar clădirea primă­riei. La O. N. T.-ul din Brașov se lucrează desigur pentru propăși­rea sportului. N’am avut plăcerea să-l cunoaș­tem pe conducătorul Oficiului din Brașov. Trebue să mărturisim însă că n’am putut găsi o fotografie ca­re să reprezinte quientesența spor­tului și frumuseților brașovene. Funcționarul care ne-a primit s’a scuzat că n’are cheia de la birou­.. Dacă astfel se petrec lucrurile tot­deauna, cu atât mai rău. O. N. T.-ul din Brașov are o sar­cină grea și trebue să fie la înălți­mea situației. In afară de hall-ul hotelului Coroana n'am văzut ni­­căeri un afiș de propagandă. Pe străzi sunt însă numeroase afișe de altă natură în ungurește sau nemțește. Călătorul român sau străin este pretențios. El se vrea atras, și tre­bue captivat prin toate mijloacele posibile. Reclamă, cât mai multă re­clamă. Fotografii frumoase, afișe multi-colore care să încânte ochiul și să ațâțe curiozitatea. Mijloace de transport civilizate, personal sti­lat și bine intenționat. Ele plac și atrag. Turistul când vine la Brașov tre­bue să știe că are ceva de văzut. El trebue să știe cum să-și împartă timpul pentru a se distra. Toate aceste lucruri cad in sarci­na O. N. T.-ului. Trebue să înțelea­­gă Oficiul de Turism că rolul lui nu este bi­rocratic. Oficiul de Tu­rism trebue să activeze intens afară. Socotim că mai sunt multe de fă­cut la Brașov. In primul rând, afi­­șajul este insuficient. In gări, la hoteluri, pe străzi, turistul trebue să vadă în imagini tot ceea ce îi o­­feră minunata stațiune sportivă. O. N. T.-ul din Brașov are nevoie de un suflu de viață nou, de acțiu­ne intensă și de propagandă susți­nută și rațională, pentru a capta pe străini și chiar pe români. Începe peste câteva zile sezonul de iarnă la Brașov.Oficiul de turism ar face bine dacă ar întocmi un film de propagandă în care să ara­te toată frumusețea peisagiilor. Să înfățișeze diversitatea minunată a împrejurimilor, locurile de sport, pârtiile de ski, munții semeți, cari se vor admirați. S’ar face astfel cea mai excelentă propagandă Bra­șovului, căci cel care ar vedea aces­te frumuseți, atunci când va avea câteva zile libere s’ar deplasa la poalele Tâmpei pentru a face sport sau a se odihni. In străinătate, sportivul care vi­ne întro astfel de stațiune nu are de făcut nici un efort pentru a lua cunoștință de tot ceea ce rezervă stațiunea. In camera de hotel gă­sește prospecte, hărți, ghiduri pre­țioase și toate cele necesare. In ho­telurile brașovene nimic, O. N. T.-ul ar trebui să se gân­dească la o reclamă bine închegată, care cu siguranță că îi va aduce mari foloase. Și cât mai repede. S Ki­­bki pentru străjere Comandamentul Falangei Străje­relor organizează un curs de ski 1 Poiana Brașovului între 27 Decem­­brie 1937—0 Ianuarie 1938, pentr comandante și străjere. Taxa de înscriere este de 1250 t In care se cuprind: drumul dus 3 întors, găzduirea și hrana. înscrierile se vor adresa Falangi Străjerelor str. Boteanu 3, până ] data de 15 Decembrie curent. Cursul va fi condus de d-r. Ioan­­ Cernătescu ajutată de specialiste c educație fizic».

Next