Gazeta Sporturilor, septembrie 1938 (nr. 2872-2901)

1938-09-01 / nr. 2872

Duminecă la A.N.E.F. „Placheta Tineretului“ Duminecă dimineață se va disputa ț pe stadionul ANEF începând de la Ibra , concursul pentru Placheta Ti­neretului. Probele care sunt programate sunt 100 m­., 800 .n., 1500 m., 110 metri garduri, ștafetă 400 - 300 -1­ 200 100, sărituri în lungime și cu prăjina, aruncarea discului și greu. Greutatea va fi de 6 kgr., dis­cul dies 2 kgr. și gardurile de 0,914 t­pi. înălțime. înscrierile pentru acest concurs se primesc până Vineri seara la orele 19 pe adresa Liga de atletism Mun­tenia str. Gogu Can­tacuzino Nr. 33. Peste aceasta dată nu se mi pri­mesc. Pot lua parte numai atletul­ de categoria III-a. «In afară de aceste probe mai sunt fixate următoarele probe pen­tru copiii și anume: 50 m­, 500 metri, ștafeta 4x50 și săritura în înălțime. Copiii trebuesc să aibe vârsta în­tre 14-16 ani și să o doved­ească pe baza unui carnet, altfel nu pot lua parte. Asupra acestui concurs vom re­veni cu amănunte. In preajma Balcaniadei (Continuare din pag. I.a) metri, unde în afară de cei mențio­nați s’a impus Iordache. .Stadistul cu cei 22,6 pe această distanță este­­ un om de năded­e al echipei națio­nale.­­ LA SPRINT PRELUNGIT SITUA­­ȚIA CAM SLABA Iordache deși a câștigat nu mai este în forma de anul trecut când și-a ridiculizat adversarii la Balca­niadă. Totuși credem că pista moale și-a spus un cuvânt la cele 52,3 ob­ținute de Iordache și sperăm ca până la Balcaniadă, antrenat serios, și o­­dihnit Iordache va avea de spus un cuvânt. Cât despre Nemeș pare momentan în declin — nu mai are rezistența și finishul caracteristic care i-a a­­dus atâtea succese și îi recomandăm aceleași sfaturi ca și lui­ Iordache. Lazăr în ciuda atâtori ani de a­­tletism, s’a comportat foarte bine fiind un om destul de bun la șta­fetă iar C. Ladislau este departe de forma avută cu câțiva ani în urmă. Nemetz și Lăpușan deși ab­senți sunt buni pentru Ștafetă. 1 DEMI-FONDUL PLIN DE­­ SPE­RANȚE j Situația actuală la demifondul no­stru este foarte bună. La 800 metri Lăpușan și Kiss apărut anul acesta la această probă sunt doi alergători excelenți. Capabili de a alerga sub 2 minute, au imprimat acestei probe o importanță dintre cele mai însem­nate. începând de anul trecut când s’a scoborît sub 2 minute, progresul­­ este din ce în ce mai vizibil ceea ce le dă multe speranțe. Dacă alăturăm acestor două Ilie Nemeș, Ahmet, Grandpierre, Fischer ,vedem că la 800 momentan situația­­ este cea mai bună față de trecutul a­­tletismului nostru. Cât privește 1500 metri posedăm în Kiss și Radu Ioniță două elemente pe care putem conta­­ în special pe primul care fără a avea posibili­tatea de antrenament obține rezul­tate cari îl instalează la loc de cinste în mișcarea noastră atletică. Dinu Cristea, Ahmet, C. Grand­­piere și Fischer completează i de mi­nune un lot ce ne poate aduce fru­moase rezultate. LA FOND: UN ȘEF. AUTORITAR 1 Cursele de fond ne-a arătat din nou imbatabil pe stadistul Dinu Cri­­s­ta. A câștigat 5000 și 10.000 metri­ide o manieră a­­u suscita comen­tarii. Timpurile obținute sunt exce­lente și dacă ținem seama că nu a avut adversari vedem resursele ine­puizabile ale acestui excelent­ produs al atletismului nostru. In compatria­ uf­or­­ concurenți de altă valoare,­ ce se va petrece cu ocazia Jocurilor Balcanice­ „crackul” fondului nostru Credem că își va arăta adevărata valoare. Forma în care se află îl îndri­­tuește în cea mai mare parte a-și menține titlul de campion și record­,­man balcanic pe care și noi o dorim pentru afirmarea atletismului nostru. Dinu se prezintă secondat joie, doui oameni destul de buni și anume: Radu Ioniță la 5000 metri și Lahny la 10.000 metri — după cam­ mai menționăm pe veteranul Manea, Tăr­tăreanu, Mirean, ce ar mai putea fi­gura cu succes în cursele de fond. OAMENI BUNI LA GARDURI Cele două curse de garduri (110 și 400 metri) ne-a arătat forma ex­celentă a 2 atleți, Negru și Lă­pușan. . Primul, alergând 16,1 a câștigat ușor și antrenat serios va putea a­­­lerga sigur sub 1­6 sec., cu cari la Belgrad va putea figura în primii 3 sosiți. Lăpușan a câștigat la fel de ușor 400 garduri. Când va trece gardurile miai bine, cu viteza ce o are, va putea­­ ameliora livra mult timpul său. In urma lor Krupka și Herold la no m, garduril nu sunt încă în cea mai bună formă. Despre Krupka nu ne putem­ pro­nunța căci a fost puțin suferind. COMPARAȚIE CU ANUL TRE­CUT DăM Un tablou comparativ­­ cu re­zultatele de anul trecut și cele de anul acesta în ce privește cursele: 1937 1938 100 m. 11,3 11 200 m. 22,4 22,4 400 m. 50,2 52,3 800 m. 1:59,2 1:58,8 1500 m. 4:11,2 4:10,8 5000 m. 15:37,2 15,51 10.000 m. 33,21 32,43,4 110 m. garduri 16,2 32:43,4 400 m. garduri 57,0 58,0 4x100 m. 47,7 44,0 4x400 m. 3:30,8 3:32,2 In numărul de mâine pe vom o­­cupa despre concursuri. IOAN LAPUȘAN (Metropola) RADU IONIȚĂ (Vif. Dacia) Felinarul este un roman în care se descrie cu multă simțire și delicateță o lume cu totul necunoscută marelui public. Viața din bordeluri în care se găsesc multe victime, su­flete nenorocite este redată cu mult talent de către renumita autoare Else Brusalem despre care se spune că a trăit ea însăși în acest mediu spre a se identifica mai bine cu eroinele ei. De vânzare la toate librăriile din țară și la Editura „EMINESCU“ S. A. - București Str, Ing. Anghel Sallgny No. 2 Jîiri atletice — La Firenze în cadrul unui con­curs atletic cu participarea ameri­canilor s’au obținut următoarele re­zultate: 300 m: Malott (V. S. A) 34,1. 1000 m; Fenske (V. S. A) 2:28,8­ înălțime: Walker (V.S.A) 2 m: Tr. Salt: Rini (Ital) 14 m. 93 re­cord italian. 4x100: Italia 41,3, V. S. A, 41,4. Disc.: Consolini (Ital.) 47-80. O- berweger (Ital.) 47.06. loO garduri: Tobruch (V-S.A) 14.3; Oberweger (Ital.) 14,7, Record italian Lungime: Maffei 7 m. 46. 500; Colombo (Ital.) 1:23,4. 800: Lonzi (Ital.) 1:55,2; Prăjina: Varoff (V.S. A) 4 m. 3o. — Duminecă la Budapesta echipa M.A.C. a încercat recordul mondial la ștafetă 4x­1500 metri. Tentativa a eșuat dar au obținut un nou record național cu 16:01. Vechiul record 16:06. Echipa a fost formată din­­ Szenes 4:01,4 — Csaphar 4:04,8 — Cgl­i 3:58,6 — Szabó 3:56,2; Pagina tuturor sporturilor Cum s’a desfășurat matekul fiermania-Suedia Ám publicat rezultatul matchului atletic dintre reprezentativele celor 2 țări. Dăm astăzi rezultatele zilei a 2-a. Dintre rezultate menționăm perfor­manța germanului Woellke la arun carea greutăței ce cu 16 m. 52 este oea mai bună performantă pe anul în curs din Europa — Victoria lui Scheuring asupra lui Strandberg — revenirea în formă a lui Long — și a lui Hoelliug la 4oo garduri. REZULTATUL 4oo m. Harbig Germ. 48, 4 sec. 2 Linnhof Ger. 48, 8, Wachenfeldt Sue­dia 48,7 s, 4, Gustafssen Sued. 49,6 sec. 4oo m. garduri: 1. Hoelling Germ. 531,1 record german, 2. Areskoug Suedia 53.7 s, 3. Glaw Germ. 54 sec, 4. Lindstroem S. 56,3 Lungime: 1. Long Germ. 7.51 m, 2. Stenquist S. 7.35 m, 3. Leichum G. 7.28 m, 4. Bliessen S. 7.17 m; Sulița: 1. Atterwall S. 71.18 m, 2. Stoeck G. 71.00 m, 3- Gerdas G. 69,46 m, 4. Stroemquist S. 62,11 m; 2oo m, 1. Scheuring G, 21,4 s. 2. Strandberg S. 21­8 s, 3 Neckermann G, 21.9. s. 4. Lindgren S. 21­9 s. Greutate: 1. Woellke G. 16,52 m.­ 2. Stoeck Germ. 15,83 m. 3. Bergh S. 15.75 m.. Pernstroem S. 15 m; 3ooo m. obstacole; 1. Larsson S. 9:10,8 s. record sueder, 2. Kaindl Germ. 9:18, 3. Johansson S. 9:26,8 s. 4. Dömpert G. 9:35,6 s. 5000 m. 1. Jansson S. 14:46,8, 2. Jan­sson S. 14:47 s. 3. Eitel 14:48 s. 4. Ost­arlag G. 14:51 s. înălt­me: 1. I.undqvist S. 1.96 m. 2. Weinkoeta G. 1.93 m., 3. Odmark 5. 193 cm., 4. Martens Germ. 1,93­ m. 4 x 46o m. 1. Germania 3:13,6 s. 2. Suedia 3:16,6 sec; * Antrenamentul selecționaților EKi a avut loc pe stadionul A. N. E. F. sub conducerea antrenorului Siarh, primul antrenament al atle­ților din lotul de selecționabili pen­tru Balcaniadă. Au luat parte V. Borcoman, I. La­zăr, I. Catona, St. Spaniol, Radu Ioniță, care împreună cu atleții Victoriei au luptat sub supraveghe­rea antrenorului Siarhk. Pentru antrenamentul următor , va avea loc Joi vor lua parte și alți atleți ce trebuesc să sosească din provincie. TARIFUL PUBLICITĂȚII COMERCIALE AL ZIARULUI w Gazeta Spo Linia corp S Dela I—1000 linii Lei 9 Dela 1000 linii în sus » 7.50 Anunțurile colectărilor de loterii ». 10 Bilanțuri, convocări, notificări, etc. « 90 Știri artistice, judiciare, școlare ». 15 Informațiuni comerciale minimum 5 linii », 17.50 Informațiuni financiare minimum 5 linii », 17.50 Informațiuni Loterii de Stat ». 25 Informațiuni colectorilor de loterii ». 20 întruniri electorale, anunțări , 15 ’Articole, dări de seamă comerciale, etc., în corpul ziarului , 25 Anunțuri mortuare maximum 1000 (80 linii) și minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNȚ IN TEXT : Anunțuri comerciale și financiare Lei 20 Anunțuri de logodne, căsătorii și botezuri cel mult 15 linii » 150 Anunțuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informați­uni nedepășind 10 linii . .. y 300 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la Informațiuni nedepășind 10 linii­­ k­wv ». 800­ Acte juridice, sentințe, hotărâri, cereri de naturalizare etc. la anunțuri linia­r. * 10 Acte de mulțumire . *. 10. Acte de mulțumire la informațiuni * 10 Cutia cu scrisori, plasat lângă text LI .81 * 20 Schimbare de nume 8 publicațiuni « 600 Anunțuri de la instituțiuni Industriale 1 pagină » 25.000 Anunțuri comerciale 1 pag. » 25.000 Anunțuri financiare asig. offc. etc. » 30.000 La angajarea de linii se va fixa un termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunțuri se vor­ publica Duminica și sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligațiune. Anunțuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează în cate­goria anunțurilor speciale astfle: Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obișnuit indiferent numărul de linii. " 1 Ce trece de patru coloane tarif dublu. Reclamele pentru zia­re, cărți, reviste, broșuri, se taxează cu tarif­ dublu. P. S. — Anunțuri mai mici ca spațiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunțuri și Informațiuni cu fracțiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii etc., nu se­­ admit decât socotit la 10, 15, 20, etc., linii.­­ Orice anunț cerut să apară Duminica și sărbătoriile legale 25 la sută în plus. . . "1 I. Orice anunț plasat in pagina de mica publicitate 25 la sută în pius. Í Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif speciaL A. S. Constanța și-a constituit comitetul secții de volley V­OLLEJ. Merituoasa grupare constănțeană A S. Constanța și-a alcătuit noul com­i­­tet de conducere sub preșidenția d-lui Victor Tibacu. Noul pom­itet este astfel format: Președinte: Victor Tibacu. Vice președinte: D. Belloiu. Secretar și delegat federal: St. Po­­pazu. Casier: Faustin Carp. Membrii: Despina Pelin, Eugen Ha­­ralambie, Victor Gabid­ov. Noul comitet a amenajat un frumos teren propriu pe stadionul Victoria, unde se vor antrena jucătorii în vede­rea noului campionat care va începe la 18 Septembrie. L-5& Gruparea Val Vârtej va întrebuin­ța următoarea formație în campiona­tul regional: V. Mavrodin, M. Plomari­­tis, B. Ciprut, Adrian Dime, Gh. Pet­­culescu, Dragomir Vâlcu.­ ­ A. S. Constanța are următorul efec­tiv de luptă pentru campionat: O. Ga­­didov, V. Tibacu, Dumitru Deliciu, Puiu Belloiu, Anghel­­ Vintilă și Spiri­don Manura. GAZETA SPORTURILOR 19­99 roților români, pe cei cinci bravi re­prezentanți ai armatei comandată de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Treizeci de mii de oameni au acla­mat îndelung pe călăreții care le prilejuiseră — fără îndoială — cele mai puternice clipe de emoție spor­tivă din viață. Treizeci de mii acolo — iar din­coace optsprezece milioane. Acolo spectacolul — aici freamăt­tul, bucuria, entuziasmul provocate, fatal, de vestea marii izbânzi. Cine sunt ? Când au plecat ? Cum au reușit excepționala performanță? întrebări pe care, odată cu marele public, dintre care mulți poate au crezut până atunci în existența unei singure Cupe — Cupa României de la football... — ni le-am pus și noi. Pe maiorul Chirculescu îl cunoș­team. Știam că e un călăreț de elită, care a purtat cazaca românească, cu acelaș succes, pretutindeni, dealun­­gul și dealatul continentului. Ceilalți, căpitanul Tropescu, căpi­tanul Zahei, căpitanul Tudoran și locotenentul Epure, ne erau de ase­­menea cunoscuți prin performanțele lor deopotrivă de notorii. N’am­ fi crezut însă — o spunem sincer — că acești falnici călăreți se vor dovedi, într’o bună zi, cei mai buni din lume. Da, da, din lume, fiindcă cine ur­mărește cât de puțin concursurile hippice internationale știe că, în acest domeniu, călăreții germani sunt, în fruntea ierarhiei, pe întreg globul. Echipa română i-a învins totuși, pe pista germană, în fața publicului lor și în fața reprezentantului Fue­hrerului, (rolul lor ridicându-se ast­fel la înălțimea unei adevărate mi­siuni naționale). Cu atât mai strălucită e victoria ofițerilor conduși de maiorul Chir­culescu. Cu atât mai neprecupețite trebue să fie elogiile pentru acești militari adevărați, pentru acești că­­lăreți neînfricați care, cu dfirzenia specifică romanului, s’au ambiționat să aducă acasă cea mai măreață răsplată în materie de întreceri hippice — cel mai important premiu «Cupa Națiunilor» pusă în luptă, de însuși cancelarul Hitler, Fuehrer peste cel de al 3-lea Reich. Am mai încercat, în trecut, în câ­teva rânduri, să facem a vorbi pe maiorul Chirculescu. Atunci, condu­cătorul echipei de la Aachen, recol­tase câteva succese răsunătoare — firește nu de proporțiile ultimului— și, fără îndoială, ar fi avut de măr­turisit lucruri interesante. Am fost însă, cu regularitate și poltrețe, refuzați. Maiorul Chircule­­scu face parte din categoria modeș­tilor. Nu vrea să vorbească de per­sana sa. Nu vedeți ? A plecat la Aachen, așa, pe neștiute, și deplasa­rea dumisale cu echipa respectivă ar fi fost poate și astăzi de domeniul necunoscutului dacă agențiile de presă n’ar fi difuzat cu atâta repe­ziciune marea dumisale Perfor­mantă. Intr'adevăr, mare performanță și de data aceasta n’ar trebui să ne mai scape, ne-am spus. N’am mai recurs deci nici la preambulul firului telefonic, nici la carta de vizită care-ți desvălue în­totdeauna intențiile. Iub concurs hippie un colorit spe­cial, care i-a mărit enorm popula­ritatea. Nu exagerez — 30.000 de specta­tori au urmărit probele­ concursu­lui. Spectatori proveniți nu numai din localitate, ci aduși de trenuri speciale din toată Germania, din Belgia (Aadienul e la frontieră) și chiar din toată lumea. Un public pe cât de numeros pe atât de sportiv, care aclamă cu en­tuziasm egal pe învingător, fie că e german, fie că aparține oricărei al­te națiuni. Stadionul oferă o­ priveliște mi­nunată iar construcția pistei și a obstacolelor — specialitatea maes­trului Von Morgen­­— e desăvârșită. Concursul pentru Cupa Națiuni­lor a început la ora 4 d. a. Cu toate acestea, tribunele s-au populat încă de dimineață cu spectatori grijulii să­ ocupe loc și aprovizionați așa cum se petrec la noi la marile matchali de football, cu sandwich­­uri și răcoritoare-In tribuna oficială, au fost pre­zenți în afară de d. Langers, repre­zentând pe Fuehrer, donatorul Cu­pei, Excelența sa d. Juvara, minis­trul României la Berlin, d. lt. col. Bârlea, atașat militar și d- Ion Ma­­tae, președintele S. N. I. C­-ului din București. Proba a fost extrem de disputată, iar echipa română era considerată ca una din favoritele competiției, alături de germani­­— mari favoriți — irlandezi și belgieni. încă din manșa I, românii își ma­nifestă superioritatea, totalizând 4 puncte față de cele 12 ale Germa­niei. In manșa H-a, ne însușim defini­tiv victoria, în timp ce belgienii re­cuperează serios. Iată de altfel rezultatele tehnice: 1. ROMANIA: Manșa I 4 p.; man­șa II, 16; total 20. 2. GERMANIA: manșa I, 12 p.; manșa II, 16; total 28. 8. BELGIA: manșa I, 26K p.; man șa II 15 p.; total 41 'A p. 4. IRLANDA: manșa I 28; manșa II, 20 p. 6. OLANDA: manșa I 59; manșa II 12; total 71 p. 6. Italia 134 p. 7. Ungaria 150 p. 8. Canada neclasată. Momentul în care reprezentantul Fuehrer­ului mi-a înmânat «Cupa Națiunilor» a fost frenetic aclamat de zecile de mii de spectatori pre­zenți. Forma impecabilă a cailor și că­lăreților români au făcut o impre­sie excepțională. Seara, în cadrul unui banchet de 000 tacâmuri, echipa română a fost din nou ovaționată. A doua zi, ziarele germane de toate genurile, consacrau pagini în­tregi performanței noastre». Maiorul Kirculescu s’a oprit. Pri­lej să mai punem și noi o între­bare:­­ . . • . . — Acuma, domnule maior, ați a­­dus Cupa cu d-voastră. Ce aveți de gând anul viitor ? ‘ Câștigătorul trofeului de­ aur dela Aachen ne răspunde: „ Am câștigat-o — dar e o dato­rie morală ca, la con­cursul viitor, să fim din nou prezenți la start. Și am speranța că în fruntea acelo­rași bravi echiperi care m’au se­condat cu atâta dârzenie, voi reuși și, mă înapoez din nou în țară pur­tând în valiză trofeul care răsplă­tește pe cei mai abili călăreți din lume. ‘ Acum, după ce l-am cunoscut Per­sonal, nu ne mai miră performanța maiorului Chirculescu. In ochi poartă fermitatea adevă­ratului militar, în geluri hotărârea omului care știe să ducă la bun sfâr­șit orice misiune, în vorbă calmul marilor campioni. E timpuriu desigur, dar sincer, pronosticul nostru; la anul «Cupa Națiunilor» va intra din nou, prin maiorul Chirculescu, în patrimoniul României. Suntem siguri. M. Silvian După marea victorie de la Aachen AM AVUT UN SINGUR IDEAL: ACELA DE A CASTIGA CUPA NAȚIUNILOR“’ Un interview cu d. maior Chirculescu, conducătorul echipei hipice militare a României Continuarea reportajului din pagina I-a Cum se câștigă doi ic aur Am sunat și am pătruns aproape neinvitați în apartamentul pe care d. maior Chirculescu îl ocupă în strada Doctor Lister. A fost inutil să ne mărturisim scopul vizitei. D. maior ne-a tăiat vorba: — Vă rog foarte mult, nu mai scriu­ nimic. S’au publicat rezulta­tele —1 e suficient. Nu ne-a fost ușor să învingem modestia conducătorului echipei de la Aachen. Am invocat însă atâtea argumente, încât, poate și din poli­teță, gazda noastră a sfârșit prin a ceda. — încep, domnule maior, printr’o întrebare de ordin generic, cum se poate ajunge, sau cel puțin spera, la o performanță ca cea de la Aa­chen ? Maiorul Chirculescu vorbește așa cum șade frumos unui militar: lim­pede și apăsat. — In primul rând, trebue să-ți spun că în toată cariera mea, aș putea spune toată viața mea, n’am avut decât un singur ideal: acela de a câștiga Cupa Națiunilor. Iată că, în sfâșit, după mulți ani de muncă și perseverență am reu­șit, însemnează deci, că în materia aceasta e nevoe de multă experien­ță, de o siguranță desăvârșită in șea, de curaj, de ochi. Apoi, e necesar să cunoști la per­fecție cai și călăreți — colegi și adversari. Această calitate ți-o dă tot experiența, contactul prelungit cu unii și alții. Când ești, așa cum am fost eu, și conducător de echipă, ți se cere o însușire în plus: acela de a ști să asociezi, în formația pe care o di­rijezi, călăreți și cal în așa fel ca să poți obține maximum de randa­­­ment. Nu-ți mai vorbesc de dotarea e­­­­fortului și angajarea călăreților nu­mai în probele unde ai convinge­rea că se vor acomoda. Iată, călă­reții români s’au clasat în absolut toate probele în care au luat parte. Cupe, medalii și trofee ne-au co­pleșit deopotrivă la Muenchen, la Düsseldorf și la Aachen... LA AACHEN FLOAREA CALA­­REȚILOR DIN LUME — Aachen-ul însă, domnule maior, v’a răsplătit cel mai strălucit. Aa­­chen-ul a însemnat încununarea de­plină a eforturilor și priceperii dv. —­ Așa o fi cum spui matale. Nu­mi place să mă laud. La Aachen a fost prezentă floarea călăreților din întreaga lume — 17 națiuni în frun­te cu Germania, imbatabilă în a­­cest domeniu. Noi am concurat în 16 probe câștigând 4 premii I și co­lectând aproximativ vreo 40 premii- Firește trofeul cel mai mare a fost «Cupa Națiunilor» oferit de însuși Fuehrerul. — Spuneți-mi ceva despre atmo­sfera, despre organizarea concursu­lui. — Probele hippice de la Aachen sunt, negreșit, cele mai mari și mai disputate din întreaga lume: parti­cipă un număr de țări neegalat de nici o altă competiție similară. Concursul are o vechime de 15 ani în care timp nu s’a schimbat nici unul din cei care îi girează buna desfășurare. Președintele con­cursului, d. Wiem­en, supranumit Leul din Aachen, este de o amabi­litate impresionantă față de toată lumea și mai ales de oaspeți — în­cât învingători și învinși nu lip­sesc niciodată anul următor- a se­condat admirabil de d-nii Prinz, Piedmond și prof. dr. Von Zunker, care toți se întrec în gentilețe și sportivitate față de concurenți. Localitatea Aachen, care e o sta­țiune climaterică,vizitată de turiști din toată lumea, capătă prin anua­ D. maior Chirculescu primește Cupa Fuehrerului de la ministrul de război — A. S. BANEASA convoacă pentru Miercuri la ora 16 d. a. pe terenul din comună, la antrenament pe următorii jucători: Florescu, Zgâmbor, Ștefănescu, Manolel Dică, Dorobanțiu­ Părcălă­­bescu, Gogan Romulus, Lică Ionel, Mucenic, Cristescu, Antonescu III, Titi, Sandut Wrca, Marghiloman, Oancea Otopeni, Sterică, Rădules­­cu, M. Georgescu, Zwolfer, Dondu, Calmachin, Tomiță Stoian, Săraru I și 11, Mitică. Se atrage atenția că acei jucă­tori cari vor lipsi vor fi aspru coziționati.

Next