Gazeta Sporturilor, octombrie 1938 (nr. 2902-2932)

1938-10-01 / nr. 2902

ANUL XV. — Hr. 8902 FONDATOR. E. EMÍLIÁN și E. MUNTEANU DIRECTORI MUNTEANU 'N. PAPAOHEOROHE Proprietatea: GAZETA SPORTURILOR S. A Intern* in reg. public. Tribunalul Ilfov ____Secția I com­. sub No. 282/1938 BIUR0URILE. Strada Anghel Saligny No. 2 București N­u este o constatare mi. De ani de zile, rugbyul duce la noi o existență minoră. De griji continue. A trăit, la început, modest și anonim la șosea. Găzduit pe terenurile UFS R­euhn­. N’a încercat niciodată să pătrundă în simpatia zgomotoasă a m­asselor. S’a mulțumit să aibe un program și să convoace in fiecare Duminică cât­eva sute de prieteni neosteniți să bată drumurile spre șosea și să asiste la un fel de matchuri in familie. In prezența acelorași spectatori. O dată, i s’a năzărit să facă ceva­­ [UNK]nai mult, să organizeze un cam­­pionat european de rugby. Și l­a făcut. N’a reușit aici cu organizarea aceasta să iasă din ano­nimat. Echipa Italiei n’a vrut să vină. Iar footballul i a pus bețe în roate, opunăndu-i concurența unui match de football Venus — FC Rapids,­­care i-a carcat toate șansele de a avea spectatori mulți. Și a trecut și campionatul acesta european. Așa cum trece o floare de vară... Rugbyul și-a reluat ocupațiunile sale ©urcate. S’a mutat iar din confortul exemplar al stadionului ANEF in gos­podăria rudimentară a terenului de la șosea. Și-a pus iar jucătorii să se­­ desbrace pe treptele de beton ale tribunei rămasă neterminată. A con­vocat iar familia celor câteva sute de spectatori mereu aceiași, și și-a în­ceput iarăș povara matchurilor sale, aproape anonime. « Nu era — să fim drepți — o exis­tență strălucită. Era însă, o existen­ță... O existență cu­­ care oe obișnuisem, cu care rugbyul se resemnase, și care — de bine de râu — menținea și rugbyul in existența generală a spor­tului românesc. Pestă povara acestei existențe Insă, vremurile au adus rugbyului o nouă povară, l-au lăsat fără teren. Tere­null de la șosea a fost trecut intr'o altă proprietate. Nu importă unde. Nu interesează cum. Fapt este Insă ci rugbyrd a rămas fără terenuri. Un timp — ce putea să facă? — a rămas fără activitate. Apoi, a în­cercat câteva demersuri menite să-l găsească iar un adăpost Bine înțeles însă, că n’a găsit A trebuit deci să se mulțumească cu un teren la Velodrom, să-și restrângă activitatea și să accepte din nou tere­nul de la șosea pe care este obligat să-l ia în primire și să-l dea înapoi — în fiecare Duminică — cu proces - verbal Nu este, orice s’ar spune, o exis­tență strălucită. Dovadă, că era un reprezentant al unei grupări de rugby încerca să ob­țină la unul din... hipodromurile din Capitală, dreptul pentru echipa să de a se antrena pe petecul de iarbă împrejmuit de pistele pentru alergări de cai... Niciodată, rugbyul n’a avut la noi o existență prea roză. Nu știm de ce. Dar niciodată, iarăș­­ nu a traversat criza pe care este o­­bligat să o rezolve actualmente, fără perspective prea certe de reușită. S’a legat, probabil, de existența rugbyului nostru o pacoste care nu vrea să-i dea pace. Deși — ni s’a spus — conducătorii fac eforturi pentru a eși din impas, iar valoarea rugbyului nostru, abia învins la ultimul campionat al Euro­pei, de Franța și Germania, ar merita o situație mai puțin precară. Tânasescu pleacă din nou în Anglia Constantin Tănăses­­cu, excelentul nostru jucător, omul care a făcut o partidă excep­țională în compania lui Ceznat, ne părăsește din nou: îndată ce sezonul in­ternațional va lua sfâr­­șit, Tănăsescu va pleca din țară, spre Anglia, unde e hotărît să ră­mână o perioadă mai lungă. Poate chiar toa­tă iarna. Acolo, ju­căto­­rul român va juca și va face antrenament pe teren acoperit. federația 1 Belgiană intervine pentru extrădarea a doi­­ jucători români FRFA-ul a primit ori din partea federației belgiene, o adresă prin care roagă să se faciliteze extrădarea ju­cătorilor Covaci II și Schetz cari se află la Liege unde urmează cursurile universitare. Federația nu a răspuns încă la adresa forului belgian, în orice caz el va fi acelaș ca și la cele două­­ scrisori precedente: un refu­z net. ■­ ] Magnificul football englez - un club de 60 ani cu o echipă de 30 milioane roi Lawton, 18 ani, o tânără minune in valoare de 6 milioane lei 8 INTERNAȚIONALI DIN 11 JUCĂTORI Confratele «L’Auto» publică sub semnătura lui Robert Periir­er, următorul interesant reportaj î­n legătură cu Everton, leaderul campionatului englez Iată o enumerare de nume impre­­ donanță: PORTAR: Sager, internațional englez. FUNDAȘ DREAPTA : Cook, in­ternational irlandez. FUNDAȘ STANGA: Greenhalgh MiJ­LOCAȘ DREAPTA: Mercer MIJLOCAȘ CENTRU: Jones, in­ternațional din Țara Galilor. MIJLOCAȘ STANGA: Thompson internațional scoțian. ÎNAINTAȘ EXTREM DREAP­TA: Gollick ,internațional scoțian. INTER DREAPTA: Bentham. CENTRU ÎNAINTAȘ: Tom Law­Pentru alcătuirea acestei echipe­ a fost necesar să se aloce un fond­ de 36.000 lire știți bine, ceea ce echi­valează­ cu cca. 30.000.000 lei. Cel mai scump plătit jucător a fost Tom Lawton, care a costat 7000 li­­re sterline plătite grupării Burn­ley ■ IV . lac*. î.­­C. ■ Tom Lawton abia a împlinit 18 ani. El deține recordul plătite pentru transferarea sumelor unui jucător sub 20 ani. Alegerea a fost cât se poate de fericită, deoarece Lawton s-a impus­­ drept cel mai bun centru înaintaș din Anglia și va fi cu certitudine­­ conducătorul atacului britanic în în material cu echipa continentului.­­ UN CLUB DE 6# ANI Everton a fost înființat în anul 1878. Chiar din primul an de exis­tență această echipă a jucat în prima Divizie în contul ligei Lan­­cash­ire. Numele acestui club este legat de cele mai mari evenimente ale footballului britanic. A câștigat campionatul în anii 1890 — 1915 — 1928 O peroadă critică de formă a fă­cut echipa să conducă în Divizia ton, internațional englez. INTER STANGA: Stevenson, in­ternational irlandez. EXTREM STANGA: Boyes in­ternațional scoțian. Cu alte cuvinte opt internaționali din 11 jucători. Acesta este Ever­ton, leaderul campionatului Angli­ei în prima Divizie. Trebue să re­cunoașteți că nu este puțin lucru. Everton își are situat stadionul în împrejurimile orașului Liver­pool. Localitatea Goodison Parc Gruparea este condusă de domnii E. Green și Theo Keely. B. In 1931 a câștigat campionatul ligei a doua. In anul următor,­­ 1932 a reușit o ispravă nemaipo­menită în analele foot-ballului. Noua promovată a cucerit campio­natul primei Divizii. In 1906, Everton și-a înscris nu­mele în palmaresul glorioasei cupe britanice. PROSPERITATE The Everton Football Club Cam­­pany Limited este o societate ano­nimă, cu un capital de 2500 lire în acțiuni de câte o liră. Bilanțul anual se ridică totdeau­na la cca 60.000 lire. La casele de intrare ale Stadio­nului din Goodison Park s’au în­casat peste 40.000 lire iar din jo­curile din deplasare s’au adus în cas­ă 18.000 lire. Ultimul exercițiu sportiv a lă­sat un sold creditor de 9000 lire. PERSONALUL M. Green este președintele lui Everton iar Theo Kelly este secre­tarul administrativ. Gruparea posedă 34 de jucători profesioniști și 40 amatori. Amatorii au la dispoziția lor un antrenor, două asistenți, un mas­­sur și un­ secretar însărcinat cu al­­­cătuirea programului de distracții, întreținerea stadionului este asi­gurată de un green­keeper, un elec­trician, un tâmplar, o spăătoreasă și două oameni de serviciu. Everton cheltuește pentru între­ținerea terenului 8.000 lire pe an. ANTRENORUL LUI EVERTON Tehnicianul echipei Everton este mr. E. H. Cooke, care s-a născut la Liverpool în 1878, adică în anul înființărei grupărei. A fost angajat în 1901 de Everton ca inter stânga. Ca amator a ju­cat în gruparea «Public School» din Liverpool. De când a semnat pentru Ever­ton, mr. Cooke a rămas credincios grupărei. De 35 ani nu a mai părăsit acest club. E. E. Cooke a fost un jucător formidabil. In 1906, a avut onoarea de a marca goalul care a adus vic­toria clubului său în Cupa Angliei. In acelaș an a fost numit antre­nor al echipei de rezerve. Din 1920 a lua conducerea și a primei e­­chipe, MINUNATUL TOM LAWTON Și acum câteva cuvinte despre Tom Lawton. Este un flăcău solid de 1 m, 86 înălțime și 80 kgr greu­tate care are o figură copilărească. El nu și-a cunoscut tatăl. Crescut de bunicul său, grădinar al tere­nului Burnley Park, s-a dedat spor­tului cu balonul rotund deci frage­dă copilărie. La 15 ani, a semnat pentru Burnley. La 16 ani, a fost introdus în pri­ma echipă a lui Burnley și a jucat doi ani. Cumpărat de Everton pen­tru 7000 lire el a debutat de o manieră strălucită care îi asigură un viitor de aur. A fost o singură dată selecționat în echipa națională a Angliei, pen­tru jocul cu Irlanda de la Belfast. A marcat patru goaluri. In cele șa­se jocuri ale echipei sale în c­­pionat a înscris 12 goaluri. O echi­pa care reprezintă o valoare­­ fabuloasă ERI LA RUGBY VENUS­­VICTORIA 28-3 (6-0) Reportajul Ba rubrica Sâmbătă 1 Octomb. 1938 ABONAMENTE» ?e un an .. . . .... . V . LEI 1000 Pe șase luni..............» 900 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari • 2000 Un număr vechiu....................» 4 PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția . ..... 3.26.60 TELEFON I Administrația : . 3.26.0 1 Redacția . . 1» 3.26,69 Campionatele internaționale de te­nis au luat sfârșit D-ra Berescu a câștigat proba doamnelor SCHMIDT-TANASESCU SUNT CAMPIONI LA DUBLU DOMNI Berescu-Schmidt au câștigat campio­natul la dublu mixt ASPECTE Foarte mulți au socotit ziua de ori cea mai interesantă din campio­natele internationale de tennis ale României. (In orice caz nu un domn despre care ați auzit și dumneavoastră). Și aceasta pentru că programul cuprindea multe matchuri cu par­ticipare feminină. Bineînțeles noi n’am lipsit de la apel. O declarăm însă pe­» orice­ ne-a atras numai latura sportivă, fără să putem spune acelaș lucru despre d. Polydor Lychiardopol. Pe d-sa l-a interesat aspectul... moral al matchurilor de la simplu doam­ne și dublu­ mixt. Acelaș soare prietenos — respectă probabil vechiul calendar—a oferit protecția sa tennis womenelor care dacă ar fi frig n’ar putea apare în shorturile atât de pitorești. Și dacă n’ar purta shorturi, ar veni lume mai puțină. In care caz nu s’ar mai face încasări și tennisul... s’ar resimți. l­ Așa­dar, vedeți­ soarele we o con­tribuție decisivă în propagarea sportului care eri a fost din nou nobil (d. Penescu a absentat de da­ta aceasta). D-na Popper și d-ra Berescu inau­gurează programul. D-na Popper, jucătoare mai ve­che (precizăm jucătoare) poartă co­zoroc, are rachetă nouă și shorturi călcate. In plus cultivă jocul «tăiat». D-ra Berescu o tac însă la toate mingile și la toate serviciile. Scorul e la fel de categoric ca în matchul de football Juventus — Ri­­pensia­ 6—1. 6—6... Rezultatul nu e însă, ca acolo, un simplu accident. Victoria d-rei Berescu e categorică, impresionantă și obținută de o ma­nieră aproape bărbătească. Când arbitrul anunță pe câștigă­toare, cineva spune: — D-ra Berescu a făcut încă o victimă. Iar d. Nidoy Dumitrescu roșește semnificativ. D-na Popper e consolată, iar d-ra Berescu emoționază, de atâtea feli­citări. D. Georgian, care și-a întrerupt studiile corporatiste, pentru a asi­sta la această partidă (și nu regre­tă) și-a luat inima în dinții — D-ră, ați jucat excepțional: îmi dați voe să vă strâng mâna. Campioana internațională a Ro­­mâniei are însă o mână viguroasă: d. Georgian se alege cu degetele strivite. Începe dublul mixt: Caralulis și d-na Wertheim joacă împotriva cu­plului Berescu—Schmidt. La intrarea pe teren, d-ra Beres­cu cedează în favoarea d-nei Wert­­heim (chestie de politeță). * Pe teren însă d-na Wertheim e cea care, împreună cu «Luli», ce­dează perechei din față. D. Schimetlau remarcă: — Schmidt n’are serviciu. — Ea are, și încă foarte bun, pro­testează sincer d. Neagu Rădulescu. — Ba n’are deloc. — Ea are. — Ei, cum a stat Jucătorii cei mai în formă: Dublu mixt: Berescu—Schmidt (România). Dublu domni: Schmidt—Tănă­sescu (România). D-ra Berescu Schmidt, Banarovsky, E. Eros, II. Benedek, Cei mai slabi: Ambros. — Are dom’le. la CFR cu opt mii de lei pe lună... Maximus Filmul matchalilor CUM S’AU DESFĂȘURAT ULTI­MELE FINALE Ultima zi a campionatelor inter­naționale s’a disputat în prezența a­­celuiaș public din ultimele zile. Ex­cepție au făcut numai diplomații, de­veniți obișnuiții TCR-ului în ultimele săptămâni, deoarece ele n’au jucat de­­cât românii... In continuarea matchului întrerupt eri, d-ra Berescu cu Schmidt au câș­tigat ultimul set ușor, după un match frumos, în care s’a relevat forma lui Schmidt și Caralulis, taletul d-rei Be­rescu și bunăvoința d-nei Wertheim. Campionii naționali au câștigat și anul acesta titlul. La dublu domni Schmidt-Tănăses­­cu au învins încă odată pe adversarii lor Retti-Caralulis. Primul set a fost foarte disputat, toții jucătorii căutând să realizeze ma­ximum. Setul doi este la discreția te­­coriștilor care cu multă ușurință l-au câștigat cu 6-1. Ultimul­ set a fost din nou disputat Retti-Caralulis apărându-și șansele cu ultimele eforturi, fără a reuși însă să câștige. Victoria lui Tănăsescu-Schmidt o pronosticasem, însă ne așteptam la o luptă continuă. Victoria în trei se­turi a campionilor ne-a surprins plă­cut. Ambii au făcut dovada unui joc frumos în care Schmidt a fost bun. In finala probei de simplu doamne d-ra Berescu și-a ridiculizat adver­sara de eli, ca și pe celelalte. Cam­pioana națională d-ra Popper Zisso­­vitz n’a putut rezista jocului exce­lent al d-rei Berescu, una dintre cele mai de seamă elemente autoh­tone. D-ra Berescu a jucat de o manie­ră ireproșabilă. Shoturile, serviciile și în general comportarea de eli au atras aplauzele întregii asistente. REZULTATELE TECHNICE Simplu doamne Finala. D-ra Berescu b. Popper 6-1, 6-0. Dublu demni Finala. Schmidt-Tănăsescu b. Retti-Caralj»­lis 7-5, 6-1, 6-4. Dublu mixt I Berescu-Schmidt b. Wertheim-Ci­ralulis 5-7, 6-3, 6-2. ^ Un aspect la material de dublu­ mixt Berdlova, Ambros — Schmidt, Be­rescu De sus în jos: Banarovskî și Cej­nat, după finală, o atitudine a lui Cejnar. Contele Adam von Bana­­rowski surâde obiectivului, după victoria sa, d-ra Bertlona Ambros, d-ra Berescu și Schmidt. Ultimii doi sunt campioni internaționali al Românei la dublu mixt. Campionii i­n­ter­națio­­nali din anul 1937 și campionii anului 1938 Simplu domni: Drobny (Oeho­­slovaeia). Simplu doamne: D-ra Sander (Germania). Dublu mixt: D-ra Berescu- Schmidt (România). Dublu domni: Schmidt—Caralu­­lis (România). 1938. Simplu domni: Adam von Ba­warovsky (Polonia) Simplu doamne: D-ra Berescu (România).

Next