Gazeta Sporturilor, aprilie 1946 (nr. 78-97)

1946-04-04 / nr. 78

«Ut XXVI Nr. 78 BIROURILE­­I Str. fing. A. Satigny, 2 r t­­ C­U­R­E­ȘT­I­I *++*>*■**** ■>«•$*9 Campionatele de scrimă ale Statelor­ Unite NEW YORK 2 (Serviciul nostru special) — Concursul d­e spadă din cadrul campionatelor americane de scrimă a fost câștigat de Harry Rut­­ziganis care a dispus, în finală, de maiorul Paul Kirschner cu 5 vic­torii și o tușă. Invigătorului i-a revenit cupa Fe­derației americane de scrimă și me­dalia „Missouri”. TELEFOR Direcția Secretariat Administrația ...... Tipografia.......................... 4 pagini 200 lei 6.13.65 5.V1.SO 5.91.80 3.26.601 Apare sub conducerea unui comitet de direcțieI ‘•'am poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gen. P. T. T. No. S3 146 9471-* * Aprilie 1946 I ABONAMENTE 3 Luni 6 Luni I Particulari................ 12.000 24 000 I Auíuriíayi' iuaíiiüjÁí • Cluburi....... 25.003 50.000 ■ PROPRIETAR S. A. GAZETA „SPORTURILOR "f însori? Trib. Ilfnv snh Nr. 282/938 Administrator Delegat, Al. Iliescu DACA VA FI O SINGURA SERIE Se cunosc opt portanți al Diviziei Nationale . Păreri împărțite asupra manierei de alegere a­ echi­pelor bucureștene — D. Al. Reuss nu va mai fi președintele F.R.F.A. S Arad, Timișoara, Cluj si Oradea vor avea câte o echipă în campionatul pe țară S’a făcut o scurtă pauză în jurul viitoarei diviziei naționale A, deși su­­bit­ clul și-a păstrat actualitatea n­­­auicială, începerea r­oturului „Cupei Victo­ria”, cu întreg coriegiu de oamen­­i a­ fi obișnuite jocurilor de campio­nat, a provocat însă acest „respira”, care a cretat impresia unei delăsări generale in jurul competițiunii pen­tru parc s’a făcut atâta zarvă în trecut. Adevărul adevărat e că grupările, până mai cri agitate pe tema ac­ceptării în divizia națională A, s’au mai potosi­t preocupate, pentru moment, de jocurile oficiale în care sunt angajate. Oficialitatea insă nu cunoaște ceeaș pauză, căci problema are on­­ecadență care bil de amânat bate în ușă, imposi- O formulă în prin­cipiu aprobată Precis nu s’a decis încă nimic în legătură cu viitoarea formulă a diviziei. Insă e cert că va fi necesară o lămurire imediată, să ia și grupă­rile cunoștință de ea. De altfel, discuțiunile particu­lare n’au lipsit și pot servi de în­dreptar pentru subiectul prezen­tului reportagiu. Vocile chemate să se pronunțe au fost una­nim pentru o singură serie cu 12 portanți, în care bucureștenii să figureze cu patru formațiuni. Numai gere­ celor asupra ale­patru bu­­cureșteni părerile au fost împărțite și, pa­rele, nu s’a ajuns în­că nici la un acord de principiu. Problema aceasta, cum veți ve­dea, nu este lipsită de interes și are aspecte asupra cărora e bine că insistăm câteva rânduri în plus. O alegere sui-generis în momentul în care forul de specialitate a fost încunoștiințat că trebue să studieze și să se pro­nunțe asupra formulei de dispu­tare a viitoarei competițiuni pe țară pe care oarecum oficială i s'a sugerat că alegerea celor patru bucureșteni să se facă pe baza u­­nui clasament în care ar conta nu­mai matchurile din primăvară ale categoriei „onoare“. Adică, pur și simplu, să se treacă cu buretele pes­te munca și roadele de un­ sezon ale echipelor din fruntea clasamentului, nu­mai ca să se poată intro­duce o măsură arbitrară­­— neuzitată, bine­înțeles, nicăeri — care să folosea­scă, dacă ar fi cazul, va­nele formațiuni în gra­țiile «zeilor», dar cu u­n clasament mai slab. Nu e greu de bănuit că forul de specialitate, prin d. AL. REUS, președintele comisiei interimare, nu a acceptat această sugestie, o­­punându-i un „veto“ categoric, cu argumente logice de necombătut, menținând principiul că o alegere viabilă nu se poate face decât pe baza unui clasament cu tur și re­tur. Schimbări la FRFA ? Dacă ar fi să dăm crezare „cu­liselor“ bine informate — nu cele care pălăvrăgesc de plăcere — ar trebui să spunem că această tran­șantă și sănătoasă politică a d-lui Al. Reus va avea urmări neaștep­tate pentru d-sa. «Culisele» pretind că actualul președinte al forului de specialitate va fi înlocuit, fără să se țină seama de tot ceea­­ce hun a realizat până acum — și, slavă Dom­nului, d. Al. Reus și-a cinstit locul, — numai pentru a face loc unui alt numit, scrupulos și mai puțin mai mult maleabil. Faptul nu e chiar atât de sim­plu cum apare la prima vedere și vrem să credem că actualul pre­ședinte al O. S. P., d. I. Orbán ,ca­re nu se poate să nu fi apreciat activitatea d-lui Al. Reus, se va opune la o „decapitare“ care a­­ produce senzație. Opt partanți au fost desemnați Vom reveni la subiectul formu­lei, pentru că cel de mai sus com­portă unele noui verificări. Intr’o formulă cu 12 par­­tanți, forul de speialita­te are gata aleși opti pa­tru din București și câte unul din Arad, Timișoara, Cluj și Oradea, adică din centrele care »n formula proectată — și ab­andon­­tă — figurau cu câte doua echipe. Bucur Berceanu (Continuare în pag. ff­­a) VORONKOVSKY (Ciocanul) Activitatea atletică merge progre­siv. E și normal de altfel ca întrece­rile ce se organizează să aibă din ce în ce o firmă mai atrăgătoare, o miză mai mare și să stârnească un mai viu Interes. Programul atletic de Duminică 7 Aprilie prevede: „Crossul Primăverii’’ deschis înde­pătorilor, juniorilor, seniorilor și fete­lor. Cursa de marș București — Oto­­peni —București, deschisă tuturor ca­tegoriilor de concurenți. Vom reveni cu amănunte. I tlttlftltltétlttttéttHttüttttttttAtlttt«* Duminica „CU­SSUL PRIMĂVERII" Ș­I CURSA DE MARȘ BUCUREȘTI-OTOPENI-BUCU­REȘTI Pe Valea Jiului, centrul muncitori­lor imiinieri din țără, vor avea loc de sărbătorile paștilor, mari mani­fes­ta­­țiuni sportive, cu participarea echi­pelor de foot-ball și rugby din Capi­tală.. Astfel echipa sindicală de foot-ball a Capitalei va susține un match cu­re­­a Capitalei va susține 2 Snetchuri cu re­prezentantele Lupeni și Petroșani In Capitală se fac mari pregătiri în vede­rea selecționării acestei formațiunii­, S’a dat mandat antrenorului Ștefan Cârjan să se ocupe de selecționarea și pregătirea echipei care va juca pa Valea Jiului. In acest scop, vor fi ur­mărite toate jocurile sin­dic­e din u­mătoarele două săptămâni. Observa­tor­i speciali vor nota nu numai forma­ jucătorilor, ci și comportarea lor pe te­ren. In ceea ce privește jocurile de rugby, s’a dat delegație echipei muncitorești a CFR-ului pentru a face deplasarea cu cel mai bun efectiv posibil. Manifestările de pe Valea Jiului vor avea loc într-un cadm special și voi fi un bun prilej de apropiere între muncitorii din Capitală și minierii de pe Valea Jiului. De SI. Paști EMU SlinU I FHI­ MIL SI NI UE MEI !­IM PE I­EEI UI SADOWSKY (C. F. R) Italia a­ întfn­s „1“ ORADEA (Prin telefon). — Jucând Duminică în localitate Universitatea (Cluj) a realizat o bună performanță în matchul cu Libertatea. După o partidă dârză, clujenii au fost învinși cu 1-0 (1-0, printr un pe­nalty înscris de Baratky în minutul 44. -A ^1 ­o TALBERT A CÂȘTIGAT TURNEUL DE TENNIS DE LA MIAMI NEW YORK, 2 (Serviciul nostru special).­­ La Miami a avut loc un turneu de tennis în aer liber. In proba de domni, Billy Tailb­ert a învins în finală pe Segura (Ecuador) cu 7—5, 6—1. La doamne, Doris Hart a dispus de Ridown cu 1—6, 11—9, 6—3. 0.5.ASSMY A ÎNVINS CU 6-3 ELVEȚIA LA HOCKEY MUENC­HEN 2 (Serviciul nostru special).­­ In ultima zi a Săptămânii Sporturilor de iarnă care s-a de­sfă­­șurat la Garmisch-Partenkirchen, c­­ehipa de hockey a armatelor ame­ricane «din Germania a întâlnit repre­zentativa Elveției. Datorită celor câțiva Internaționali din echipă. U. S. Army a dispuss destul de­­ ușor­­ le Elveția cu scorul de 6-3 (2-1, 1-1, 3-1). Jocul a fost urmărit de aproxi­mativ 10000 spectatori. UN JUNIOR campion al Elveției la C­IC ■: a -cross LAUSANNE, 2 (Serviciul masina special). — Ca­mpionatul de ciclo­­cross lal Elveției disputat aici pe Un traseu d­e 22 km. a avut un învingă­tor »»paștdpicat în juniorul Pierre Champion. Făcând o cursă in stil de adevărat campion, tânărul Champion a acoperit traseul în 47 min.­ 25 sac. Zilele trecute s’a luat de către con­ducerea sportului dela noi, deriziunea de a se interzice, temporar, ori­ce manifestație sportivă i­n­te­r­naț­iom­at ăi.­­ Dacă s’a făcut bine satu nu, rămâne de văzut. Hotărârea poate să nu păcătuiască prin inimic și are avantajul de a fa­voriza unele sporturi, în speță boxul. Pe acest tărâm se perfectaseră unele întâlniri internaționale cari devin nule și neavenite, de vreme ce tn­sD Ozi­­ lu­nile privitoare la sistarea activității internaționale se referă la toate spor­turile. Boxul având o situație specială în­să, hotărîrea de care pomenim, l-ar putea favoriza dacă mai marii lui ar studia chestiunea trecerii amatorilor la profesionism și ar fi mai largi cu cei cari vor să-și facă o meserie d­­e sport. Am spus totdeauna că amato­rismul nu poate progresa fără profe­sionism și că nu putem avea buni breslași dacă nu s'au creiat, în prea­labil, amatori de clasă necontestată. In domeniul boxului cele două ca­lități — amatorismul și profesionis­mul — sunt noțiuni strâns legate între ele astfel că, desființarea uneia ar atuage după sine, decadența ce­­leilalte. Ori, credem că nu acest lu­cru se urmărește și, ca atare, consi­derăm c­ă n ne aflăm într'un moment prielnic unor noui promovări. Cadre sărace la pro­fesioniști Nu constitue pentru nimeni un secret faptul că rândurile bresla­­șilor au fost simțitor reduse în a­­nii din urmă și că, în scurt timp vor mai fi pasionați o sumă de profesioniști cari au depășit de mult vârsta primei tinereți. Dacă intervenția forului de spe­cialitate nu se va produce neîntâr­ziat și în sensul promovării de care pomenim, foarte curând nu se vor mai putea programa întâl­niri inedite și se va recurge la re­editarea multor partide cari, și a­șa, au fost prea des înghițite de publicul spectator. Sărăcia cadrelor profesioniste de astăzi trebue să pună pe gân­duri cel puțin pe unii dintre con­ducătorii noștri și, cu deosebire pe componenții comisiunii de or­ganizare F. R. Box, a căror misiu­ne se îngreuiază pe zi ce trece. Jenny Dumitrescu (Continuare în pag. III-a) PROBLEMELE BOXULUI SA SE COMPLETEZE CADRELE BOX­URILOR PROFESIONIȘTI —Un moment prielnic pentru salvarea unuia din cele mai populare sporturi— îON Cii­BIAC nu mai are astăzi pe cine întâlni din cauza sărăciei cadrelor profesioniste FITZ­GERALD ȘI A. GORDON CAMPIONI SE PATINAI VITEZA AI STATELOR UNITE NEW YORK, 2. (Serviciul nos­tru special). — Campionatele de patinaj-viteză ale Statelor Unite desfășurate la St. Louis, s’au sol­dat cu următoarele rezultate: 440 yds (380,4 m.); 1) Fitzge­­‘“‘a 36,4 sec.; 2) Donald Johnson. Bartholomew a fost descalificat. 1 milă (1206,75 m.): 1) Fitzge­rald 2:22,7 sec.; 2) Bartholomew; 3) Boddy Solem. 2 mile ,3.128 m.): 1) Bartolo­­mew 6:51,3 min.; 2) Fitzgerald. 220 yds (190,2 m.): 1) Fitzge­rald 18,5 sec.; 2) Bartholomew. 880 yds (760,8 (m.): 1) Fitzge­rald 1:23,6 min.; 2) Johnson; 3) Martin. 1 milă 1609 m.): 1) Bartholomew 2:55,9 min.; Fitzgerald. 5 mile (8.045 m.): 1) Bartholo­mew 16:34,6 min.; 2) Fitzgerald. In clasamentul general: 1) Fitz­gerald 180 puncte; 2) Bartholo­mew 130 puncte. DOAMNE. — 220 yds; Beatrice Amann 21,8 s. — 440 yds: Meiev­­sky 42,6 s. — 880 yds; Allan Gor­don 1:37,5 m. — X milă: Melev­­sky 2:32,4. — 1 milă; A. Gordon 3:34,2 s. Titlul de campioană a revenit d-rei A. Gordon, care ocupă pri­mul loc în clasamentul general » V HIU III OtHIl lil SHO HILE Luni H • •• Complectări inedite la o etapă în care învingătorii au fost învinși din toamnă cu o singură excepție P­E SAÜ J­I« JUVINLISHI TRIMURA ÎNAINTE O € IJ­L CU „SPARTA Cu o singură excepție, în etapa doua a returului au câștigat învin­șii din toamnă. Ciocanulf Venus și Juventus au pierdut prima ediție a jocurilor respectiv cu 4:2, 3:1 și 2:1, pentru că Sâmbătă și Duminică să câștige cu 2:0, 1:0 și 5:1. Excepția? CER, care n’a avut voie să piardă întâi pentru că feroviarii se după un «duș rece» servit cu aflau lar­ghețe de Juventus și apoi pentru că întâlneau echipa Universității. Presimțirile univer­sitare Trecând însă peste această caracte­ristică mai mult sau mai puțin impor­tantă a etapei Nr. IX, trebue să sub­liniem că jocurile au fost precedate și urmate de unele fapte care merită să fie cunoscute. Mai ales că sunt complectări de natură să prezinte și astfel cele patru partide. De pildă, matchul CFR—Universi­tatea. Studenții presimțeau eșecul pen­tru că știau că CFR — învins de Ju­ventus chiar numai într’un «amical» — va căuta reabilitarea în dauna lor. D. Cpt. Caracaș l-a și., avertizat pe d. Emil Dobrescu înainte de joc cu câteva zile: — Știm ce ne pregătiți pentru că ați pierdut în fața Juventusului. M­ mai bine câștigați și viu ne dați nouă atâtea emoții. Că așa s’a întâmplat, s’a văzut Sâmbătă. Și o eroare Dar, se pare că Universitatea — fără ca aceasta să fie o explicație sau scuză — a comis și o eroare la alcătuirea echipei. A fost intro­dus Patras în linia de mijlocași când se știa că Vineri jucase un match la Orfeu, și — în plus «=­­ea nu-i valid. Fără o mână, m­ai bine zis cu o mână pe care a ți­nut-o tot timpul strânsă de corp, Patras nu putea să corespundă. Și lucrul acesta putea fi anticipat. Comportarea lui a fost stânjenită și în orice caz Paras nu și-a putut duce la bun sfârșit misiunea: sa-l marcheze pe Filoti. Acesta, ori de­­câte ori a marcat, era liber... „ Nu vrem să susținem că alt ju­cător în locul lui Patras ar fi evitat rezultatul final. Dar, în orice caz ar fi fost mai util echipei și poate scorul ar fi fost mai mic cu unul sau două goluri. Juventiștii tren îu rara... După match, Vogel ne mărturi­sea că abia și-a potolit jucătorii în cabină înainte de jocul cu Sparta. — „Jucătorii erau pur și simplu emoționați, așa cum au fost în­totdeauna înainte de jocul de pu­ternică tradiție cu Sparta. Pierdu­seră în toamnă și le era frică...“. Așa se explică de ce în primele 30—35 minute echipa Juventusu­lui a jucat așa de slab. O stăpânea teama, nervozitatea, nesiguranța — „Noroc că Sparta a ratat două goaluri sigure pentru că la 2-0 sau 3-0, mai ales, ar fi fost greu să egalăm“. Noi adăugăm: Tâlmaciu... noroc că juca și Tălmaciu. ■ [UNK] [UNK]­Noroc cu însă ! ...Pentru că este foarte dificil pen­tru echipa și în special pentru poar­ta sa. Vorba unui suporteur — „Cel mai periculos atacant pentru noi este Tâlmaciu. Fie că dă greșit mingea înapoi, fie că își vâră o mână în minge, el trebue să ne facă o „figură“! Sâmbătă, la 1­ 0 pentru Sparta, Tâlmaci a boxat mingea în ca­reu Un hands absolut inutil care poate fi considerat drept un simplu dar grav capriciu. La 1-1, Sparta a început să se prăbu­șească... N’a fost surpriză pentru învinși Surpriza de Duminică? Pentru Carmen n’a fost un re­zultat surprinzător ,,galbenii“ se (Continuare în pag. III-a) mm NACIU P­RIN efectul legii de înfiin­țare a G.S.IF., se prevede în­tocmirea unui regulament de funcționare a resorturilor și fede­raților. Legiuitorul, prudent, a găsit ne­­cesar să introducă în text acea­stă complectare căci legea, așa cum a apărut nu numai că nu este com­­pletă, dar are erori care trebuesc neapărat corectate. La O.S.P. s-a și început redacta­rea textului regulamentului și cei care au cetit primul text, nu și-au putut reține surprinderea asupra câtorva articole cae nu corespund cu realitățile existente în mișcarea sportivă și care nu sunt conforme aici cu principie efective dintr-un regim democratic. Bunăoară, acolo unde se vorbește de adunări generale, se arată că una din sarcinile adunării este sa aleagă comitetul central C. S. P. Aci, se contrazice legea care defi­nește exact din cine se compune comitetul central și biroul exe­cutiv. Din lege, reese alcătuirea federațiilor și normal ar fi fost ca regulamentul să indice CUM SE FAC ALEGERILE IN FEDERAȚII ACEST LUCRU NU EXISTA IN TEXTUL REGULAMENTULUI de unde s’ar putea trage trista con­cluzie că nu se fac alegeri în fe­derații. Ne place să credem că este nu­mai o omisiune căci adevăratul rol în mișcarea sportivă îl au fede­rațiile, resorturile având exclusiv o sarcină mobilizatorică. D­EALTFEL avem impresia că federațiile își au rolul dimi­nuat în noua organizație. Nu ne referim la anumite ingerințe petrecute în ultima vreme și pare sunt greșeli care nu se pot repeta, cât la inten­siunea de a se da fede­rațiilor un rol exclusiv de organ subaltern, cu sarcini executorii. Până înainte de regimul fascist, federațiile aveau autonomie conducere și gândire. Prin dindin lu­area rolului federațiilor, așa cum se urmărește acum, nu vedem cum personalitățile proeminente și cu răspunderea la viața socială ar pu­tea accep­ta un rol minor și fără libertate de acțiune hotărîrile serind la dispoziția resorturilor. Este bine să se studieze cu aten­ț­ie această situație ca să nu ajun­em la o lipsă de coeziune care poate fi fatală sportului. Provizații. După cum un tâmplar >*ne­intenționat nu poate fi căpi­­an de vas tot așa un jucător de ootball sau de volsey ping pong iu f­­i S. P. are nevoie în aceste mo­mente de oameni pricepuți. In meserie de sport nu există im­ioate­­­ să aibe un rol determinat ntr'o conducere care necesită ex­p­eriență. De aceia nu este nevoe să e facă apel la cele mai competente fguri ale sportului nostru. Nu este cazul să se restrângă adeziunea celor care au un cuvânt de spus prin trecutul și opera lor construc­tivă. Să nu se uite niciun moment că O. S. P. trebue să fie o organi­zație largă a masselor. O ! * UNIVERSITATEA DIN WYOMING A CÂȘTIGAT DERBY-UL UNIVERSITAR DE BASKET-BALL AL AMERICII NEW-YORK, 2 (Serviciul nos­tru special).­­ Cele mai puterni­ce formații universitare de bas­ket-ball din America Wyoming și Long Island și-au disputat întâie­tatea în renumita arenă sportivă Madison Square Garden. Au vizionat acest match 18.000 spectatori. Jocul furnizat a fost de o înaltă factură tehnică. Au luat parte la joc internațio­nalii americani: Wilo Komenich (un uriaș de 1,90 metri înălțime) Kenny Sailers, Reese și Ted Ro­gers toți de la Wioming. La Long Island au jucat cunoscuții Jackie Goldsmith și Ralph Greenberg. Rezultatul a fost favorabil stu­denților de la Wioming care au dispus de colegii lor de la Long Is­land cu scorul de 57-42. BRUXELLES 2 (Serviciul nostru special). — In fața a 35.000 spec­tatori, s’a disputat Duminică mat­erial internațion­al de football dintre reprezentativele Belgiei și Olandei- După un joc foarte disputat, e­­­­chipa Belgiei a reușit să-și înșii­­­ *ca«că victoria la limită cu scorul de 3-2. CU 3-2 BELGIA A ÎNVINS OLANDA LA FOOTBALL

Next