Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-03-26 / nr. 3
. „.- Va Ferdinand Rauber și Secretariul de General Comando Carol de Șalberg. La 30, fuseră recomandați mai mulți bărbați, carii au făcut merituri pentru patrie, să capete insigenat și a numit Ecselenția ca Comandatul Domnul Caron de Vernharat și D. Generalmaior de Harting. - Ce oau isprăvit în Sesia din urmă, vom împărtăși de actori. Sibiu 3. Apr. Astăzi la opt ceasuri di dimineață porni de aici în viița Sa arhiduca FERROLȘAPL d' VSTR cătră Cluj la Viena, și strigările ce isbutea din mulțămitoarele inimi a Concetățenilor noștrii de toate națiile în petrecură în măritul Său drum. Tohanul vechiu 30. Mart. 1838. cipetită redacție:! Măria Sa Preaosfințitul Domn Episcop greco-catolic Ioan de Lemeni, au dăruit fiilor săi sufletești de aici 200 Fl. m. c. ajutoriu la Zilirea bisericii lor. Subscrisul Comandant a Stației militărești de aici, poftește pe C. Redacție, ca fapta aceasta a Preasfinției Sale arhipăstorească și totdeodată patriotică dinpreună cu simtimentele cele fiești mulțămitoare a săracei acestii obști militărești, să cine voiască a o face cunoscută la Patrioți. HURBAT. Och dunt. Tot asemenea dmtimente de mulțămire fervinte doresc să arate cătră mai sus lăudatul Preaosfințitul Domn Episcop și Dumitorii sf. bisericii greco-catolice din Sibiu în numele obștii de acolo, pentru că au lăsat să să facă cu chieltuiala Sa un răndu de veștminte preoțești și diaconești de mătasă și catifea (varșon) cu toate odoarele cele trebuincioase la sf. Altariu. Medilaș 31. Mart. Pesemne în urma fostului cutremur de pământ o parte mare din zidul cetății noastre de cătră miazănoapte sau dărămat pănă la pământ. UNGARIAL. Buda 25. Mart. Însămnarea caselor și a locurilor de case în c. Cetate Pest după înundarea la 13, 14., 15., și 16. Martie întâmplată: Case rămase întregi 1146. Păgubite tare, vătămate, și care să mai pot repara 827. Case dărămate de tot 2281. Locuri goale oau grădini 527. Suma 4531. După înștiințări din prejurul Cubei și a Pestului să știe, cum că la Ratcheve 500 de case oau dărămat prin înundare; în St. Micloș au rămas numa patru case; în St. Marton și Macad nu poate întra nimeni pentru ghiața cea multă, în Lore și dece mai toate casile să surpară și lăcuitorii să risipiră la păduri și la alte locuri nalte. Maiorhaz și Aporca spun, că ar fi duse cu totul, în Vatzhaza, Regeza, Domsud, Dobr, Toss ziua noaptea sălutea trăgând clopotele de perire. Ce li se va fi întâmplat la acești nenorociți încă nu să știe. casa 3. Mart. La Sf. Ivan în Comitatul Bac- Conrog la 28. Fevr. născu o femee săteană patru prunci deodată întregi și sănătoși. Mama și pruncii să află pănă acum în stare bună. Spațiu înștiințările cele mai sigure regresc vizuinți aoă împrotiva Carliștilor. La 5.Mar. pela trei ceasuri dimineața năbăli Carlistul Cabaniero în Cetatea Saragosa pă doă porți, care vneau deschis niște vânzători, și cuprinzând piața făcută să vestească între glas de trămbiță ertare Samnestie la toți saragosenii, carii vor da din mână armene și uniformul Crăeșii. Garda națională și cetățenii deșteptați din amețala somnului năbăliră deodată din casele sale fără comandant; vărsarea de sânge să lăți în toate părțile și pe toate ulițile. Carliștii îngroziți de o astfel cu de întimpinare eroicească și neașteptată să trasără cu graba îndărăpt lăsând 200 morți și 715 robiți, între carii este și un Comandant a la Carimtena. Carliștii încă au dus 70 de cpăriați din garda națională prinși. Ajutoriul cel mai mare la scăparea Saragosii lau dat femeile de acolo: ele arunca pietrii, cărămizi, apă fiartă și tot feliul de mobilii din case în capetele Carliștilor, cu care adeseori nemerea mai bine (în timpul nopții) decât bărbații cu glonțul. Tot aceeas să întâmplă și în Spania ce sau întâmplat la toate popoarele căzute din floarea sa: femeile păzăsc trăgurile cele originale vechi, precum de frumseță așa și de vitejie mai îndelung decât bărbații. Să privească cineva la evrei și la Italieni. .. ..... însă poporul Saragosti nu să îndestulă cu atâta. El pofti dela Maghistrat, ca să dea afară pe vănzători, pe aceia, carii au deschis în vreme de noapte porțile cetății la Caristi. Acesta ca să scape de turbrarea acestor înverșunații Spanioli să plătiră cu capul Comandantului al doilea a Generaliului Vstellor. Penorocitul apucând în mânile unigătorilor trebui că suferi mii de morți pănă îi trecu glonțul prin crem. Ocărăt, îmboldit, căzut de acești turcați, fu petrecut la locul de pierdare. După ce să se facă fii ai patrui, fiind pănă acum striini. vi