Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-04-02 / nr. 4
.... - - ---- nul npostru Monarh, iubita noastră Patrie și preînzația Ta, strălucite Prințule. După toate aceștia înal. Sa Lichiducă FRRLIPAPAL d' ASTER înprisurat de Mădulari C. Gubernii și întâmpinat cu strigările vicat, tu eșit din Salonu Dieti și oau întors la Palatul său. După alcătuirea și întărirea Protocolului Setii de pre urmă, D. Prezidentu Staturilor Bar. Franți Cemeni, ținu cătră Staturile adunate, o bărbătiască cuvântare de despărțire. Răspundema la aceasta Orație, din Coințălegeria Sfaturilor erau încredințat D. Protonotariu de Fuldraghi. După acista lăsând Salonul de Dietă. sau dus subt pobața Prezidentului de Staturi toți la Palatul înăirii Sale, pentru ludență de despărțire. Cu aceștia luără sfărșit lucrările Zieti aceștia. belgrad 3. apr. înștiințări private dela Belgrad ne vestesc cum că în zluia Sa Ardea FERDINANPL înainte de amiazi la podul Mareșului, fu, le cătră deregătorii M. Comitat Alca de jos, Miligii și de cătră din Belgrad, între sunetele C. Maghistrat tunurilor și pre vesăte strigări a mulțimi poporului, cu mare cuviință și pompă întimpinat, de aci sau petrecut cu toți pănă la cetatea Belgrad, unde sau milostivit la Vesel. Sa D. Uniscop a Ardealului a să scobori, acis pomposă masă pentru mai multe de 60 de persoane fu gătită, care sau sfărșit cu închinări pentru fericirii și cună aflara Mii Sale, și a toată P. M. Îm. Familii decătră sară au pornit la Clită, viața. De doar ori dă, cinci iute 42. Adevărul acesti zisă să vede aprcat din mulțimea Făcătorilor de bine care au luat surere din nenorociria păgubiților din pest și Buda. Pre toți aceștia după nume ai înșira, care cât au dăruit, nu ne îngădue locul, destul că suma Colățiilor (banilor dăruiți) să sue pănă la 220,000. Fl. c. m. întăul Ministru de Curte Prinț Clemens Meterni, spre ajutoriul nenorociților din Pest și Cuba au dat o frumoasă petrecere de 400 le bileturi. Fieșcare bilet tăe o 100 f. c. m. Suma au venit la 40,000. - afară de aceștia prin îndemnări private în aceiaș petrecere au dobândit Fl. c. m. (E Mig.) între Viena și îl urin să gătește un drum de fier” pe care „ameni pot duce zile pănă la răul Balbune să cragă în dunăre Respenzăle sue la 12 milioane, c.m. Viena 24. Martie. Înștiințările private, ne spun: numărul ticăloșilor din Pest și Cula, care supt ruinele cășilor celor dărimate, sau aflat tristul oru mormânt să fie cam la 1200, iar, paguba să fii prețuită la 70 milioane c. m. bancu Vienez au înprumutat nenorocilor acestora 2 milioane c. m. supt Hipoteca și Chizășia neguțătorilor Vienez, cu interes (camătă) câte 2 proțeni (păsută), țarl-român vlocă. Un patriot corespondent al postru, care petrece mai de mulți ani în București ne scrie următoarele: Recunoșterea, care să cuvină să o dămu Instituturelor de carantină și de sănătate în România) pe țărmarea Dunării de a stânga așăzate, prin care coaja ciumii în țărmurea dreapta și mai înlontru în Turcia după breși mai mult sau mai puțin prăpăditoare de la această Țară să depărtă. Interetul acel mare, care mai deaproape Transilvania și mai vărsot Crașovul ca o capitală a trebilor neguțătoriști între veținatele țări, din fologurile acele binecuvântate a instituturilor pomenite le simte cu atâta mai mult, cu cât este la lăcuitorii săi mai proaspetă aducerea aminte a necazurilor, care le suferea mai -nainte cu câțiva ani, când pe lângă toate cu dreptul lăudatele măguri ținute de c. c. Stăpânirea austriacă pentru păzirea sănatății, totuși înfricoșata coala să încuiba la dânșii, pentru ca din pricina lipsei ce era atunci de carantine, răul străvătea în Romania dincoate în toate părțile, interesul ziseiu, care însuș privații din brașov fără îndoială îl cunosc, mă face că nădăjduesc, cuncă tetitorilor aoei acestia nu va fi neplăcut lucru a cunoaște pomenitele carantine romănești mai de aproape. În Romania sânt de acele pe lângă Dunăre 12 iar în Moldova numai una la galaț. Cele dintâi sânt: Crăila, Călăraș, Giurgiu, Oltenița vin de mult deschisă, Zimnicea, Turnu, Calafat, Terneț, Isvoarele, gura Ialomiții, Becet și Vlaz. Aceste carantine sânt în trei plase împărțite, din care cele trei dintâi numite să ținu de a 1,următoarele cinci de a 2-a cele din urmă patru de a 3-ia plasă. împărțirea aceasta este întemeată pe aceea, cum că carantinele de la plasa a 1-ia și a 2-ea priimesc tot de34,000. Oficiali P. M. P. Laud, mărfu prin arum de fier să întămi o gașăne roatei care cânt cu scocuri di fier întocmiti, cât nu iasă roata din iali. Patrioții de acolo voina ași numi patria , cu o varsă, zic Românie în loc de Valahie, căci românul nu știe cu aine poveștii când li gzici Valahi.