Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-04-09 / nr. 5
...16 și înfocatul ardor (arderi) din tine vechii sale Constituții, neîncetat li au păzit ca pre unii prețios mărgăritari, testat și încredințat de la mai Llari săi. Dulce, iucundă, și de trei ori plăcută, trebue să fie acestora, toată data ocazie, întru care pot și cu fapta întări însuflatele, deodată cu laptele, din sinul maicii sale luptele și iară pănă la adoa fire, pănă la ușa mormântului abuzele simțiri. Spre acest sfărșit niau așezat nolo institutul Dietelor, prevăzătoria înțeleptune a Strămoșilor noștri. O pre chiază o neprețuită ordinație, a cărui fructuri de viacuri, mai singur nole dintre toate popoarele Europini sau dat a culege; la care Dietă sau adunat din vremi în vremi bărbați aleși, și vestiți, nu numai cu ascuțita morui sfătuirili cele folositoare înțălepciune, și înfocatul Zel pentru cinele de obște, ci și cu plina lucri din țari, și plecere atât a P. în. Prinți cât și a poporului. adunat zic, ca cu împreunate puteri, o certată Strădanie, spre străluciria și neclătiria Tronului, să lucreză pentru binele levește, pentru vizicinia atât întrupată, cât și individuală a incolilor (lăcuitori) Transilvanii, pre care străni iau împreunat legătura și Lorznata demșug și Cibilă, prea înălțata ordinație, carie sună: Ca de aci înainte Dietele, să să fie în timp și termin prescris după cum este și dorința mădularilor acești Țări, sau plinit întreaga Sl voe, și deodată au atărnit în trăn și o simțire de vie cucurie, și mulțămire, întru acasta Dietă, a cărui șir nici odată înterupt, îndepărtatele Câmpuri ale lunii sau început, sau întemeat și sau întărit ponderozăle și plinele de urmări institute care cu o scumpă moșie strămoșii ni le au lăsat. Cu un cuvânt într'acastă Dietă vrednica de mirare zilire a constituții nostre, fupt care aproape la ospăută de generații, sau aflat odihna, și apăraria Sa, în organica și frumoasa Sa îflorire va să Creascu subci povața prinților, carii pe e sine toți sau jărtfit, prin înțelepciune prin ecsperienție (pățane) spre fericiria popoarelor, de aciasta noi ne bucurăm. Nu nădăjduesc a pute întru adevăr a întări, cum că în acasta Dietă, după unu așa lung șir de ani, așa grele, vrednice de însămnare și mulțămitoarelor inimi, a Concetățenilor M. acest PA, așa ne șeri înfipte lucrări, au venit înainte, cât acasta, nici odată îș îngădue primatu întru asămânare cu celelante pe drept pomenite Diete, și pe aciasta noi după voința P. Îndur, Prinț, cam început, mai un an, cu lucraria celor mai de căpetenie lucruri oam tot lungit, și iarăș la aceaș Înălțată goruncă o am închiet. Înainte de toate trăvite aci pomenită nespusa norociri, căci ni sau îngăduit ca cele după legi, nu numai în statute să le închiem, ci înainte legi lui Dumnezeu, cu cucurie, gata voință, și prin jurământul credinții mai tare să le strângem, și aciasta în ce mai adâncă simțire și în inimile tuturor Trandilvanilor, ce mai întemează fiască legătură a credinții, cătră sfințita Personă a Maestati Sale Pre îndur. nosi Domnitori, și cătră toată Pref. M. Casă împărătiască, care atât cu dreptul JHărăziri Fereditari cât cu inăscuta donimitate și îndurare Guverniază, acest M.PP, o Legatură, care inimile noastre prin cuget, și prin faptă pănă la răguflaria ce mai depre urmă întriagă, și nevătămată o vor păzi, și care va rămâne monument veșnic, de plăcută aducere aminte și la depărtata nepoțime. Prin sfintul nevătămandul, și cu jurământ întăritul cuvânt a P. M. Patru Prinți. prin legiuita, din Grația în Sale urmată așezarea tuturor vredniciilor, și ofițiolaturilor Mar. acestui PP. încredințândusă și lucrărilor concetățenilor noștrii, am dobândit și aciasta din nou atigurință, cumcă înăl. La Maestate arepturimi, și privelegele noastre să va milostivi a voi ca sfinte și nevătămate să se ție. O prerogativă pre Drept este de a vede, prin care Dieta acasta nunumai ajunge lactorizatia, vâlfa, și splensorii, tuturor celoralalte Diete, care întrecutele bucurie și fericire au lăsat într'aciastă Țară, ci preste acelia încă mult prelucește. Fostau pe prept tot una vreme bărbați pre înalți și singurateci, atât în deregătoriile cele pre nalte cât și în cinele de pește foarte vrednici, care Dietele Transilvanii așa leau cinstit ca pre nește Vicaria pre sfintelor Pergone, de pre milostivi Prinți a Patrii, dară nici odată pănă unde memoria Caluceria aminte omeniasită ajunge, sau întâmplat vre uni de acesia Diete, acest feliu de norocire, ca chiar în mijlocul său să priviască unu Prinț din Gloriosa Familie p, strălucitei Casă împărătești, întru care să cinstim, unu Punțiator, (unu vistitori) de Î. Coviță și de înțăleptele părintești Propuneri, și Sfaturi, unu de binevoitori, și milostic Patron întru înlintaria leguitelor nóstre rugăciuni, cu unu cuvânt, unu pre bun miș-