Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-04-16 / nr. 6
24, și între Sfaturi. Scopogtul tuturor e unul, măcar de să și departă ideau colo părerile una de alta asupra deslegării întrebărilor. Persona prințului domnitoriu nu poate nici să vie la mijloc, și de când sântema în cursul nostru constituțional au fost aceea aici totdeauna întimpinată cu cinstea cuviinciasă o cinste, pentru care grințal Alecsandru Ghica are să mulțămească mai multe eale. Atena 27. Mart. Craiul lucră după făcuta sa călătorie de petrecanie cu nepregetare noă de dimineața pănă vara tărziu. Spun cum că plățile tuturor deregătorilor arăta cetățenești căt și militărești să vor micșora cu 15 la sută. Fiindcă proiectul acesta lucrează spre binele Statului, așadar nu poate nici un patriot anume(care vrea să fie tot grecul) a da o judecată nepărtinitoare asuprăi, pentru aceea să crede, vum că lucrul acesta prea sontic lesne să va scoate la cale. Primăvara, care de altădată totdeauna aducea cu sine unele tulburări în deosebite gărți a districturilor le pela marții, murostan afară de unele arătări hoțești să arată mai cu bine. Niciodată nu domni în Țară o astfel cu de odihnă deplin făcătoare de bine, precum în minutul acesta, la care fără îndoială călătoria Craiului în mai multe părți ajută foarte mult. în zlua Sa are la gând să călătorească la toamnă și în Rumelia și la vară să cerceteze cele mai multe insule a gresii. D.... viena 6. Apr. Veștile cele mai noă venite din Constantinopol adeverează înștiințarea despre perderea lui Ahmed Pașa, care o au nătimit în bătălia asupra lăcuitorilor din Siria. Dar nici acestea vești nu ne spun ziua și locul unde să loviră oștirile. Revoluția tot crește. Ibrahim Pașa zăcea încă colnari la lleppo, și după înștiințările cele mai noi venite din Grecsandria și bătrănul Mehemed lai e au bolnăvit. Trimiterea oștirilor din Turcia , la armadia Sultanului să face ne'ncetat. AMERICAL. Jurnaluri indiane. Mai nainte cu cățiva ani eșită o gazetă pentru indiani, adecă pentru lăcuitorii cei vechi din America, pe care noă ne poate li numi sălbatici, în centru etănăniri Staturilor unite. Gazeta aceastia au fost pentru neamul Jerochezilor, care dela început au arătat cea mai mare plecare de a priimi cultură europeana. Unii dintre oălbatiuii aceștia află un anfabet herodezicesc în care e tipărită acea gazetă, când într'aceea totdodată să dă tecstul și în limba anglicească. De câtăva vreme să mai adrogă la novala indiană încă una. Va sasă în capitala Wasingun, și este scrisă în limba anglică. Are numele „Fenic”. Este hotărătă să fie scrisă pentru toate neamurile indianilor de pe acolo, având de scop ca să le împreune odinioară pe toate într'una. În numărul cel dintâăi ai aceiaș Zice Redactorul indians „Voi pășim în piloțul părerii publice. Cu inimă tare și cu braț tare vomu să pășim înainte. Curiozitatea mulțimei, mirarea multora, păstrata plăcere a unora, crășmășirea „gazetei naționale și „Vueiorc American și ori care va mai apuca pe arginata lor cale, nu vor să dea într'o parte una din *e cele împenate, care noi acum și de aci ninte le vom arunca în toți, carii ne vor sta în cale. După aceasta arata el neamului său celui mai nainte sălbatic, cum că Mehico este Țara unde Indianii iar trebue să să adune și să să unească prefăcândusă într'un popor mare ș. c. A. - înștiințări COMERCIALE. Cabala anglicească Times face despre corăvierea cu vaporii însămnarea următoare: La 1. 1854 mergea în toată luna din Falmut (din Anglia) o corabie de vapor (acut) la Patras. Acum merg tot la zece zile vapoare franțuzești cu povoară de 400 de toane din Marsilia la Atena, de acolo la Constantinopol. Alte vapore franțuzești merg de la Alecsandria în Atena, și cercetează cetatea de 108 ori pe an. Vapoarele austriace călătoresc tot la 14 zile din Triest la Atena, și venind de la Constantinopol și Alecsandria iar trec pe la cetatea aceasta. Aceste corăbii întră de 150 ori în portul Atena pe an. Vapoarele anglicești merg tot la 14 zile din London la Patras și Corfu. Că înștiințare relfă r redacție. Am priceput, cum că DD. cititorii pe afară să îndoesc a premumera, socotind cum că noi nu vom avea ecsemplare de rezervă de la N. 1. din Foile noapănă la cel din urmă. Cu aceasta facem cunoscut, că putem servi încă la mulți, însă plata să ea înainte. În ceriința noastră de față, sau întâmplat aici în cetate niște greșeli în trimiteria numerilor celor doi din urmă. Ad. N să vine boiască a înștiința. Refactor: G. Bariț. Orbitor: Ioann gătte.