Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)

1838-04-23 / nr. 7

cinci părți Europa, Lira, prunca Afrrica și lustralii. Apa acea nemueurată cau oceanul încă să împarte în cinci părți, adecă: în marea înghețată dela miazănoapte; în marea înghețată dela miazăzi; în marea at­­lantică dela apus cu marea stropică; și în oceanul dela răsărit cu marea păd­uită; în marea indică. A44 Puține ținuturi de pe pământ să aflăm, unde să nu lăcuiască omul; dar­ oamenii să deosibesc întru sine­­, cu statura și cu față (colorul) în cinci soiuri, adecă­ în galbini sau mongoli, în croneți sau malarii (negricoși) în negri de tot arapi) în roșii olu americani, și în albi sau de caucas cum sânt în Europa. După statură încă să deosibesc popoarele, dar uriași și pitici nu sânt pe pământ nicăiri. 2. Cu limba, căci limbi sânt feliurimi. 53. Cu tra­­iul vieții, căci oamenii să hrănesc cu fe­­liurimi de productori și săni, care mântă și carnea de om. 4. Prin cu­ltura duhului, căci unele popoare sânt luminate prin tot feliul de știință, dar sânt și de a­­cele, care nu știu să numere nici păn”­ la o eută. 5. Cu religia, unele popoare sânt creștine altele muhamedane, iar­ cele mai mul­­te sânt încă păgâne. 6. Cu constituția sau stăpănirea; căci unii n'au nici o stă­­pănire, cum cânt oălbatiuii, anții au o căr­­muire patriarhească, unde cel mai sătrăn din familie este legiuitoriu; iar­ anții au îm­­părați, Crai, Prinți, Sultani, Șahi, Hani, Dei, Șeici ș. c. l. De cumva vreo Țară n'are nici o căpetenie, și patrioții să ocârmu­­esc pe sine prin a­leșii o zi deputați, un ast­­feliu de stat că zice Republică. Sfaturile, unde căpetenii S împăratul sau prințul­ n' are putere nemărginită, facu adunări de Țară, cum: Dietă, adunare obștească, Par­­lament, Cortes. Unde căpetenia domnește după voia și volnicia sa, fără să pățască drep­­turile cetățenilor, acela să zice despotism. Tirani să zicu domnitorii, carii chinuesc pe supușii săi. Sfaturile au spre apărarea ca oștiri pe uscat și corăbii întrarmate pe mare, din­­tre care cele mai mari să zicu Linii, care priimesc pănă la 120 de tunuri în contrul său, apoi fregate, corbete, brige­­ și iară, corăbii de acor, de pachet, neguțătoregi, cătră răgărit cu marea grecească, marea nea­­gră apa­tanais și munții vercoturi, care o depărțescu de Lysia, cătră amiazăzi cu ma­­rea mediterană (de mijloc) cătră apus cu marea atlantică. Mărimea Europei este de 160,000 miluri pătrate. 2. Mările Europii sânt: marea înghețată, marea atlantică, marea baltică sau de ră­­sărit, marea mediterană, cu adriatică, ma­­rea arhipelagul, marea marmoră, marea nea­­tră și marea azovitică. Apoi mai sânt să­­ruri de mare, strămtori de mare și lacuri multe în Europa. 5. apele cele mai mari sânt, care curg spre mu­zănoapte: Senul (S­ecvanal în Franța, genul, Labis și Odera în Germania; V­istula în Galiția, Polonia și Corusia.­­ Spre a­­miazi, Ronul Fodanus) în Franța; Dnis­­peru, Tanlis și Colga în Rusia. Spre apus: Taco în Spania; Garon și Loar (Ioighe) în Franța. Spre răsărit: Po Șadus­ în Italia, Vero în Spania, și Dunărea în Ger­­mania, Ungaria și Turcia. Munții Europii sânt: Chiolii în Sveția și Norvegia; Pirenei între Spania și Franța; Aripii între Franța, Elveția, Germania și Italia. Carpații între Ungaria și Galliția pănă în Transilvania. Munții Ural sau Cer­­ceturii de cătră răsăritul Rusiei. 5. Clima adecă însușirea aerului sau a văzduhului este în Țările Europei de trei feliuri, calidă, stâmpărată și friguroasă. Le Țările călduroase să țină Portugalia, Spania, Franța de cătră ami­zi, mai mult de jumătate din Italia și din împărăția turcească. Țările friguroase sânt numai în Rusia spre miazănoapte, apoi Sveția și Nor­­vegia; toate celelalte sânt stâmpărate. 6. Religia domnitoare în Europa este cea creștinească împărțită în mai multe secte sau ramuri, cum: Romano- Catolică, protestantă luterană și reformată, răsă­­riteană sau grecească unită și neunită, apoi este muhamedană la turci, mozaică a evrei­­lor. Sânt și puțini închinători de idoli în centrul Rusiei, cum: pamoiezii și alții. 7. Forma ocărmuirii este în Europa de tot feliui: monarhică, republicană și așa n. 4. trei împărății, 20 de crăii, mai multe prințipnaturi mari, prințipnaturi, du­­caturi, și republici, care toate le domu număra pe rând începând de cătră ami­­e u?­o 1­4. azăzi. 1. Hotarăle și mărimea. De cătră mia­­zănoapte este mărginită cu marea 'nghețată, ---ntauănțn idilea.­­Redactor: G. Bariț. Editor: Ioann Grătt. vo­trua. DD.

Next