Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-05-14 / nr. 10
rcu gribietea asupra oștirilor carlistului gerii, le mimici și le împrăște de tot 2000 , între carii mai mult de 200 ofițeri, toată artileria țariștilor căzu în mâna lui. - De la Varbonne din 4. Maiu se opune, cum că doă companii de pedestrași de a lui Don Carlos fuseră strămtorate prin trupele baronului de Meer și la 50. Apr. au capitulat. BirTani ALMARSD. London a. Main. în Casa de jos fu priimită propoviția Siniștrilor, făcută despre administrația averilor sfericești și despre întrebuințarea rămășiții veniturilor cu un număr de 36 glasuri mai mare împrotiva Toristilor. Miniștrii sânt cu aceasta foarte mulțumiți, pentru că dacă ei acuma la o astfel cu de mitridare, când mulți din prietinii lor însuș pentru interesuri private li sau făcut împrotivitori, totuși rămasără biruitori, pot fi încredințați, cum că la desbaterile în treaba Irlandei nici de cum nur fi biruiți. În toată întărișoara, ei au bucuria de a vedea pe popiunea reformată episcopală fugă într'o încordare neplăcută, și pot să așepta multe descoperiri nepărtinitoare pentru cei Mari din statul preoțescu. Mustrările care și le făcură o parte la alta cu puțin de un cumpănescu într'un chip. Dacă le putea zice zorișii la Vighișu, cumcă sei să iasă ca să'i poarte de ochi nonconformiștii (niște partizani politicești) și cum că nici acum nu sânt în stare să dea un plan hotărât, despre cum să fie folosite rămășițele veniturilor bisericești, dar' Toriștii încă'și auziră un catalog lung de nelegiuiri, spre pildă unele ca aceste. Lipsa învățăturii poporului le era lor cunoscută de o mulțime de ani, totuși în timpul, când toată puterea era în mările lor, suferiră ca, episcopii să tragă venituri ca niște prinți, canonicii să să tăvălească în lene cogată, moșiile de fundație să să dea în arendă cu pagubă mare și altele ca aceste. London J. Maiu, Lord Duram pe lângă toată împroubirea Turiștilor plecă în America la Canada spre împăciuirea acestei țări. Fiindcă un advocat anume Turton, care nu de mult fusese pârăt la parlament, că ar trăi în nelegiuire cu cumnată la care să și alegezi, cu prilejul acesta a pornit la america pe coravia cu care călătorește Duram, acuma jurnalele turistice strigă cum că priimirea acelui om pe o corabie anglicească de răsvoiu, este o rușine neluzită a nației și o vătămare de cinste a fecioriei crăezii! Cu aceasta voesc să dovedească ele stricăciunea Chighișilor, și cum că Lord Duram la o călătorie așa îndelungată nau priimit un preot în corabie pentru 600 persoane. Viu nu sânt umblat (de Corespondentul, în cronica noastră cea scăndăloată destul, ca să pociu dovedi cât de drept autoriștii pentru sfânta sa scărbire, însă totuși din vestea publică a bărbaților noștri de stat, cunoscu eu atâta ca să vă pociu în credința, că de ar veni încă odată un dascal dumnezeescu, cum fu venit Mântuitorim la norodul evreescu cel fanatic și evlavnicos în Ierusalim, și ar zice cătră cei 510 mădulari zoriți din Casa de jos, care este din voiu curat de păcate, să arunce mai întâiu piatră în trănsul, osânditune ar duce în treavă și nebătămat. Dar zorișii sau luat acum dreptul de a să zice pe sine nu numai singuri apărătorii constituției și a Cietricii, ci de a să și arăta ca cei mai ebravnici cei mai plini de Numa și sânt creștini adevărați, toți ceilalți sânt în ochii lor o amestecătură dievolească de papism, soninianismu, necredință și fărădeleți. îÎntru adevăr ei nimic nu putea să lucre mai înțelepțește, decât să să acopere cu mantaua această sfântă a religiei, care în toate vremile ar trebui să le slujiască cvine, dar cu atâta mai vărtos în zilele noastre când fățăria și evlavnicia iară să lățește și înviază, vor putea să- și ajungă scopul său. ferța. Solul Umirului din Africa lui Ledel-Caler, la audiența ce au avut la Craiul, are un halc alb, și era legat la cap cu un găitan de păr de cămilă, făcut în formă de turvan, era cu cacșiri albagri închiși, cu un anteriu roșiu, cusut cu lut, cu un curme alb, și la brău avea un iatagan cu mâneru de aur. El este la statură de mijloc, trăsurile feții sale sânt regulate, și fizonomia lui arată luri și mândrie. După ce Craiul a isprăvit cuvântarea ea, cu care au răspuns la cuvântarea solului, a înfățișat el singur pe solul acesta la Crăiasa, la prinți și la prințese, și a trecut, după aceasta, în sala păcii unde era puse pe masă, darurme trimise de către Avd-el Cader. Pe orice lucru ce trimisese Craiuluild-el-Cader singur scrisese cu litere arabice, pentru care mădular al familiei crășști este hotărât. Coboarăle, surnutele de dame și eșarpili. Se deodbesc prin subțiime lor, prin desenuri elegante și cu cusătură bogată. Pe lângă aceste, mai era și doă coșuri cu pene de virtute.