Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-07-02 / nr. 1
„ „„„-.---LLL„„-(- ved toată țara Românescă, văzănd Domnia Minăe jurnalul închiat de către sfatul Luministratib estraordinar, pe lângă raportul departamentului logofeții trebilor Chisericești de supt pr. 684, nunți, jalba copie cererii ce a făcut cătrei Domnia Mă cuviotul stareț din preună cu obște părinților dela mănăstirea Cernica, ali să da un Domnesc hrisov, în coprindere celorlalte Domnești hrisoave ce are aceată mănăstire doveditor că nu este închinată, sau supusă la Sfânta Mitroponie, ori în ant loc, ci otrănile de sine și clobodă, chinovion de păprecum a fost și să află cu stareț, iar nu igumen. Luând în băgare de seamă cercetare ce au făcut ofatui întru aceasta, cum și la o chibzuire pe temeiurile rănduirilor și testamentul ctitoricecum ai au avut numita mănăstire pănă acum, priimim de vină acea chibzuire și o întărim, spre a subt de chinovion de părinți, ae din vechime și până acum au avuto, și slobodănată la nici o din cel din Peretă Domnealuz, una loc, precum se hotâăiu testament ctitoricesc că au fostt, deosevit de milele Domnești di mai nainte, și carele prini regulamentul organic o au desființat., Asupra căria orindue- spă aciștii sfinte mănăstiri Teriica are sud Domniasca Poastră iscălitură opre asă păzi întocmai, în oraiești, ocaunul Domnii Mele, la anul măntuire lumii mie opt sute preițeni și opt, luna lui Maiu în doveci Vine. (Urmeză iscălitura M. So Secretaru Statului V.cantacuțin. .. Moldobia, în depărtare de un ceas și jumatate de na Vși spre apus pe o moșioară etearpă numită văi lmai să arlasă încă în vara nui trecutuifeniu de apă minerală amoare după cercările și analisul chimicesti Vien și facut. cuprinde în sine mai rar următoarele părți constitutive: Magnet V Rozrată, Patron sulfat, sare, ungur, cretă și pământ de cremene. V Este folositoare la mai multe feliuri de coate, care albina românească după daturile priimite dela D. Protomedicul de acolo și dela D. Doctor Jihac leau și arătat Patrioților și Tetitorilorlezi într'un Suplement la numărul 48 a foii cale. Și aceea este vrednic de știut, cum că apa aceasta luată în ulcioare de lut astuate cu plută și pe deasupra cu rășină, să poate ținea mai multe luni și purta la locuri depărtate fără să să strici. Turtia constantinopol, 7.iunie, în sfatul (consilium) Statului să țin setii pesti secii, în care însuș Sultanul pănă acum de doă ori la prevăzut. Iară sau luat la desbatere întrebarea cea veche despre pretențimle lui Mehemed AlI. S'au hotărăt, că în măsurile ce să țin, să nu să facă nici o schimbare, și să să apuce mijloacele cele mai de pre urmă, de cumva Vițe-Craian Mehmed n'ar vrea să respecteze vârfa Porții. Solii estrimni, carii au luat înștiințare despre această hotărăre, amu cunoscut foarte de buni, fără să să facă vreo dezghinare în părerile lor, însă ei au afla de bine, ca să sfătuiască Porții, ca să'și ție starea ea liniștită, nedâănd nici o pricină, pentru care ar putea Mehemed lui să să cziască pe dreptul. Acest sfat lau lăudat și Poarta, și ca să dovedească, cât de cu sinceritate are dînsa de gând să urmeze ofaturilor Solilor, s'au poruncit la trei regimenturi de infanterie (pedestrime) și la unul de batterie, să rămse loc pe mai precând la armadia lui Leraar unde fusese rănduite, iar au luat n ă, ca din cotația săă nu să miște și nici de un feliu și oa cui pei! Când într'un ceta eplecată a îngădui, păzinduși 1. tăvălia ea, ea pune încredințarei în binevoința puterilor împrietenite, și au poftit pe solii lor, ca aceștia să o unească pe Mehemedil la plătirea dăjdii restante, Dănin-M 18, își va veni în Glanul mră în tonde le, cart va vedea, că acesta poate ori și pue nădejdea în sprijinirea puterilor strieine. grecia Curierul grecesc N. 50 dorvește cu neplăcere foarte mare despre pașii și purtarea cea egoistită a opoziției de acolo precum și a gazetei ce poartă titula Atena, care adecă dovedesc în vremile aceste fără îndoială cofaturile și ocopoturile sale cele anarhice. Mai vărtosu, zice Curierun, nu va mai fi Atena așa nerușinată de a să numi pi sine prietina tronului și a liniștii, după ce în foile sale cele mai din urmă au vorbit întru'n chin atăta de întărătătoriu în protira ni prin Hritob. poi Alecsandru Dimitrie cu mila s'au înfățișat în ămânăe numire vedește mai parte de ghica a lui Dumnezeu Domn asupra sui zica mănăstire tot ai nestâărSupunere și cinst