Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-01-28 / nr. 5

DDD. le a­minte amintita, de la care nici delica­­ta purtare a bărbatului său, nici compăti­­mirea părinților nu o putură abate. La 25 Ian. c. n. nenorocita au știut înșela pri­­veghria bărbatului­­ său, zicând că vrea a merge la părinți dincolo peste uliță; în zi­­ua următoare dimineața i s'au scos trupul mort din apă aproape le pod. Spun, că în ziua în care s'au aruncat dânsa în a­­pă, unii var fi văzut seara la un loc aproa­­pe le apă stând în genunci și rugăndu­­se la Dumnezeu. - - Moldova și Pisa Româneană. în curierul franțuzesi din 22 Poemvur. 1859, c. n. Nro. 526 - să cuprinde ur­­mătoriul articule Gazeta Paționalul pu­­b clică tractatul următoriu, a căruia cuprin­­­dere nu era cunoscută di nici un cabinet, „a fara di cabinetele de Santpetersburg și „de Constantinopol. Teistul lui sau a­­„flat de cătră Domnul Felicscol­on autorul „unei cărți iteresante pentru prin ținutu­­­rile Moldova și Valahia­­r a d­at în chiet între Soliman împă­­­ratul otomanilor și între Bogdan Prin­­­­­moriu al Moldaviei, la anul 1518­ „împăratul cunoaște că Moldova sau , cu așa bună priimire și fără „v­reo împrotivire, prin făgăduința supune­­­rii cătră imperiul Otoman­­. Dația Moldovană să va ucuru ca și „din șepime de ale ei clobozenii fără preo „supărare, și fără să poată poarta Oto­­­mană azi adună areo piedecă; pravilile, „obiceiurile, drepturile și prerogatirile a­­„dietui pământ vor­­ suntru tot lum­a ne­­evremite ! ...­­. slobod vor mareuuiu „citi stăpânirea lor în acest pământ ca și „mai înainte, fără ca poarta Otomană să „spus poată amesteca­­ vreun chip le. drep­­„tul­eau lăturilnic. AVN.. Poarta dlam­ nu se va „amesteca nici la un feliu le pricină sau „găncavă particulară, ci Domnitoriul cu se „patri ozu vor lua parte la asemene, fără „ca înalta poartă să poată lăturalnic loau dea . la 2 ce­­­­­­vuițruonrire. r­ omuli­­ vaM.. Jucei va­lveb hoturule. eale ne „atinse și întru toată nestrămutare lor­ M­I.. Religia otomanu c­e - m „tăigr J Moldova. AP. pvici un Mormnerșuna­­ în „luve ca proprietar nici pomânt, nici ca­­lur, auili dugeană, șii puca lecui­ în țară „rupt cu păntul de­ jo­ierț, deci pe o vri. „me știricrigă de Domnitoriuni egrin pun I. Comerțul Moldaviei va i slobod „pentru toate națiile neguțetoare, însă „turiii vor aveia presimitiri mai mult de­­„căt ori care nație pentru de a cumpăra „productori din țară, pe care le vor negoția „cu cină tocmeală la Galați, Cmail și Ci­­ulia, fără să poată a să înainta mai de­­„parte în lăuntru țării fără în­adins pa­­„ea Domnitoriului, „ghid­ul de neatărnată să va păzi „cătră Moldova, carele scă va însemna și în toate scrisorile ce soarta Otomană ar tri­­mete Domnitoriului.­­b­urții pe care își va trimite poarta „cu scrisori cătră Domnitoriul, nu vor trece „Dunarea, ci vor ota de ceealaltă parte a „răului și vor da cipeșele lor la părazin­­­eul de Galați, pentru ca el să nu trimită la „curierii trimiși de cătră poarta Otomani. 1. Domnitorii nației Moldovene să „vor alege de cătră sfaturile țării, și să „vor cunoaște de cătră poartă, fără să poată „ea a se amesteca la alegerie, sau să povățuea­­„cscă, sau că daucă cea mai mică­­ ori „împrotivire. „Paza va fi apărată de cătră tur­­„lia în toate întămplările, când nația „Pandovană li va cere sprijinie și apă­­„și­ HIP. „peentru toate acestea foloturi, „nu va da țara porții otomane alta decât un „prezent de 4000 galbeni anual. Oare câte documente ca acesta s'ar mai afla atât în arhiv­ele porții otomane, cât și în alte arhive ale țărilor româ­nești?­­­ Ungaria. Asupra proiectului de lege în sarcini religioase, trimis de cătră tabla Deputați­­lor la tabla Magnaților, aceasta din urmă după o desbatere de câtăva vreme s'au înn­­voit în următoarele puncturi: 1 pruncii născuții din pat vpelegiuit să se crească în religia mamelor; însă dacă mai tărziu ar fi lnghitimați prin căsătorie legiuită, atunci dacă n'au trecut încă de șapte ani, să fie crescuți în înțelesul legilor, ce sânt în putere. Cei aflați să se crească în religia epitropilor săi. 2 Vosgamenul de șa­­se săptămâni, care era pănă acuma prescris pentru oamenii de credința romano- sau gre­­co-catolică, când voiea aceștia a trece la al­­tă lege, în viitoriu să înceteze cu to­­tul; însă, ca totuși să nu rămâie propus că iși sărăsetre cineva îngea­ba numai din adri­, alecă din ușurimea minții, sau din alti interes lumesc, o persoană ca aceea va fi îndatorată a se înfățișa la deregătoria locului, care prin deputație o va cerceta în 14 zile despre temeiurile pentru ca­ tre­­ce la altă lege, îi va da patru septă-

Next