Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-06-02 / nr. 23
otă distun de bon și că pancul dre sus în crelit. Sistema și regulamentul aceluiaș banc este, după cum ne încredințează ministrul primaria Tiers, atât de bună, încât, dacă „buimngiul i'ar prelungi nunai pe 23 aț ou și tocmai 500 mi, și atunci încă ar fi de pritos vreo îmbunătățiri mai însemnătoari. Căpitanul bancului la întemeierea lui supt Napoleon era 30 milioane franci, mai tăștiu s'au ridicat la 45 milioane. în anul 1805 scancul năui o crimă fără viste. Vina la acesta fusese ministrul de finanță de atunci., Napoleon veni în aceiaș vreme dela Lusterlit, mănios foarte, cum că bancul în mijlocul biruințelor lui nu pria poate plăti. El înnălță căpitalul aceluia la 90 milioane, și îi dădu organizația, care o are păină astăzi. Din acei ani încolaci pancul au făcut piatru stat slujbe petocotite, anumit în anii 1850 și 1851. Deși nu se poate zice, cum că singur vancul au scăpat atunci pe Franța, atâta totuș e șiit, cum că ei au adaos foarte mult la mântuirilei. Rra zile, în care vistieria fură ajutoriul bancului nu'și putea plati celtuimile curgătoare. Cancul ladu vizimei 150 milioane, atunci când oricare alte cate de vani era închiși. La a. 1850 bancul discontui notele 804 milioane, din care singur pe cei 50 mădulari ai comitetului veniră 46 milioane; restul căzu asupra inguțetorilor și a manufacturiștilor. Cu toate acestea ar fi de dorit, ca la mai multe locuri în Franța să se așeze bancuri filian, căci adecă după tiruulația vanilor ce este în Franța, cam la știri miliarde", o ageminea mătură ar sluji un mare ușuratate. Privilegiul bancului olu prielungit astădată pănă la 31. dec. a. 1867. Ginn Atvila, 12. Maiu. Tractatul de priitinie și de pregoț între Grecia și Turcia, agerant la Riga Oto, prin ministrul celor din afară, d. Zografos, de cătră Majestatea Sapu fu priimit. Anelas cuprinde unele puncturi, care ar aduce pagubă mare noului rigat grecesc. Foile grecești isbiec fără cruțare atunra dlui Zografos, și se vorbește, cu în că dânsul va eși din postul său. Riga și Regina eșiră din Atina 14 Maiu, trecănd pe vasul de abur „Oto istmul corintului. De laici MLI. SSG. întreprinde o călătorie în care va putea ținta ca o lună de zile. Suita după obiceiu este mare, și stă din călăreți harnici. Cindiții neodihnesc țara în acest an ca și mai nainte. Guvernul au pus prețuri cânt pe capul cănlitanilor de hoți, înnalnite cu cateva zile țăranii la Teca năvălită asupra la trei clefți. Unul din ei scapă cu fuga, al doilea fu prins și al triilea în luptă omorăt. Aci zin știrile dila 20. Maiu cunoaștin, cum că armia franțezatcă năvăli în 12 asupra strămtorii pasului de la Tennah, care era apărat ce 6000 n pedestriși. Francezii cuprinseră un mare număr de reduturi și șanțuri prin assalturi eroice. Spun, că divizia luci de Orleans au fost, care au mers în frunte. Frate său duce de Omal în capul grenaderilor au încurs cu sabila încumnată lasupra slavilor. Angerinii fuseră împrăștiați cu trilure mare. Din Franțo zi încă au căzut 50, iar 130 o au rănit gutil în 19. Maiu eșiră MLI. SO., din St. Petersburg pănă la Gadina, de unde vin la Varșovia și de acolo împurătuta trece în Germania. De curând ținu împăratul obicinuitul revin de primăvară, peste trupele așezate în capitală și prin pregiur. Ca la 40,000 soldați concentrară în câmpul lui Mary, afară de îmbătăceii din școalele militărești. un Corepondent a Gazetei universale scrie din 13. Maiu. „Șirile, sosite dela Olessa adeverează trista stare a Voie să se fie sfat mare de răsboiu în Sevastopol, spre a proiecta un plan pentru ecspediția asupra cercașilor, și spre a sea sfătui pentru mijloacele, cui s'ar putea împedeca de aci nainte nenorocirile, care au lovit în Cercasia pe armele rusești. Pe lângă aceasta se vorbește și pentru hstatornicirea cetățuielor perdute și parte mare sfărâmate după un plan nou, pricum și pentru o sistemă nouă de apărare ce ar fi a se urma în viitoriu. Mudulari ai acetui sfat o au numit gentran guvernatorul Rorontof, generalii Menzicor, Rarebovi și admiralul Lazarif. Turul. în 10. Maiu seara scoate Sultaprin pe serașcierul Halil pașa din postul avut, an a cărui loc Mustafa pașa dila tana gușilor în țarile de cătră Caucas. O mie minioane face un miniara, așa trii minier de sau întinerețe înu trii mii di minioani.