Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-01-08 / nr. 3
porocirea a fi privită ca o vilă de joc, pe carea politica din afară acum o aruncă în dreapta, acum în stănga. Fiecarea din puterile cele mari cearcă a și lăți mai mult sau mai puțin a sa influință și după măsura aceasta se folosește și de vărvații carii se află acolo la cărmă, îndumnezeind astăzi pe aceia, pe carii cu cățiva ani mai nainte îi striga în toată lumea de venetici, streini și nerecunoscători de interesele lor patriotice. Numai în chipul acesta se poate explica și răscoala cea din zilele trecute de la Patras. Guberniul de la Atina înțelegănd, că în complotul lui Farmachis s'ar afla mestecat și căpitanul Merentilis, slovoade o poruncă, ca să'l aducă prins la Atina; el însă se face bolnav și se roagă de colonelul Sturnaris, ca să facă bunătate și să viie puțin pănă la el Colonelul fără a cugeta la vreo înșelăciune, merge la Merentilis. Abia întră vine în casă, cănd se și vede cungiurat de toate părțile de soldați, carii îl leagă și-l pun la închisore. De aci încolo se rădină și căpitanul ce se făcuse bolnav și trag cu toții la casa de bani, o deschid cu puterea și răpesc din ea banii ce se afla în sumă 34.000 drahme. De aci pleacă către locuința nomarhului, acela însă o luase din vreme la fugă. În chipul acesta Merentilis se face domn peste Patras și prin amenințările sale însuflă locuitorilor atăta frică, încăt se înnvoiesc cu el, ca să se roge de consulul englezu pentru o corasie, cu carea la timp de nevoie să poată scăpa. Între aceea nomarhul Rondopulos adună ca la 400 de soldați și cu aceia alungă pe rebeli, carii văzănd că nu află nici o simpatie la popor, se pun pe corabia engleză, a cărei căpitan anume căi trece la Corfu, unde avea în vuget a rescula poporul, îi trecu la Malta și banii cei avea cu sine, își luă în secvestru. (Unii vor a ști, că englezii ar cugeta ai priimi drept datorie de stat pentru restanțele de interese). Astfel nu se încheie și această răscoală ca și cele din lunele trecute, fără a avea alt resultat, de căt o dovadă, că grecii de astăzi sănt niște oameni neliniștiți, și că Eesrona dănd unui popor pe cept cum este acesta, o constituție, atăta au făcut, căt ar face un părinte ușor de minte, cănd ar da în măna unui copil o armă, cu carea el jucănduse se taie la măni. (Jearn. univ.) Spania. Madrid, 25. Dechemprie. Unele schimbări ce se întreprinseră de curănd în ministeriu vor avea resultatul că cabinetul în scurt va trebui să se dea peste cap. Salamanca fostul ministru de finanță în anul trecut, este învinuit greu, că ar fi furat gros din banii țării. Procesul lui va decurge înaintea adunării generale ca și al celor din Franța în anul trecut. Britania mare. London, 30. Dechemvr. Un decret gubernial demăndă o deplină înarmare a fermilor Engliterii de toate părțile. 267 tunuri de cele mai mari se prăndeară spre acest scop pe la locurile unde se simția trebuință neapărată, încăt peste căteva săptămăni toți țărmii acestei țări vor lua o față ca la apropierea unui dușman înfricoșat. Se vede, că guberniul n'au priimit planul lui Cobden, care zicea, că Englit era să reducă toată oastea și să se apere numai cu măiestria politicei sale sau cu condeiul. În privința Elveției se spune că ministrul Ghizot ar fi slobozit o notă către cabinetele de la London, Viena, Berlin și Petersburg, în caree zice, că de pară ce dieta Elveției n'au voit a priimi nici un feliu de întrevenire streină, numitele curți nu mai sănt îndatorate a păzi condițiile tractatului de la 1815, adecă a recunoaște și a apăra întregimea și neatingerea republicei elvețiene. Franța. Paris, 30. Dechemvrie. Desvăntul de tron prin care regele deschise camerile, cuprinde mai multe reforme sau înbunătățiri interne, anume în privința scăderii prețului de sare, și a scrisorilor ce se pun la poștă, îmbunătățiri în privința instituției publice, și a reorganizării prinsorilor, asemenea și îndreptarea tarifelor de vamă. Proprietățile comunale încă vor suferi o reformă: casăle de păstrare, casăle de împrumutări vor lua o prefacere, ca să poată corespunde mai bine la trebuințele ce cear ca plasele muncitoare. În privința reporturilor cu puterile vecine regele în credință pe sfaturi, că pacea lumei este asecurată. Căt pentru Elveția zice, că guberniul său s'ar fi înțeles cu cel din Englitera, Austria, Prusia și Rusia pentru o binevoitare întrevenire la acest popor vecin. Elveția va recunoaște că numai respectănd drepturile tuturor și susținănd fundamentele confederația elvețiene, își poate asecura condiții trainicei pentru fericirea și securitatea, pe carea Europa binevoia s o garanta prin tractate șoi. În adunare se afla ca la trei sute mădulari, iar galeriile era pline, căci toată lumea stătea în așteptare pentru paragraful atingătoriu de Elveția, care putea coprinde resboiu ori pace în căteva rănduri. Regele rosti cuvăntul cu un ton apăsat, însă puțintel cam timpit. ... Cuvăntul are însemnătate politică, căci pe lăngă toată subțierea stilului în privința Elveției, el tot aruncă curat un veto în contra reformării constituției elvețiene, asemenea și în privire către Italia atrge subțire, că Franța este prietina propășirei, însă numai atunci, cănd gubernele dau măna cu popoarăle și purced pas în pas. Unii voiră a observa, că regele Filip s'ar fi silit din toate puterile a 'și stămnăra glasul ca să nu tremure, și că pășind treptele tronului, s'ar fi răzimat binișșior le brațele celor doi fii ai săi, ducele de Nemur și principele de Joanvill, nu numai din formalitate, ci din lipsă adevărată. Numai așa se poate înțelege acea împregiurare neașteptată, văde și cuvăntăul de tron cuprinndea o asecutare de pace, și încă pace în toată lu