Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-07-22 / nr. 58
Nr 58. dsei'a ese pe cheuri, adeca: Merturea i Malaia Mic e odatare septemana, adeca: Mercuria. Pretialataște pe unu anie 10. m. p. pe diunetate „anu 9 f. înaintea Monarchiei. | aa. mișai Mșa “ieri străine 7 Î. pe unu sem. pe si anaula Pința 141. d.e. Se premumeră la te rușe la toti cumoscutii postri DD. tor srintiii. Renta sărit pet“ posta A'ș. n. sstinteti, cală i Monarchia austriaca. TRANSSILVANTA: Vraviovii, 20. Iuliu “6.2 vi ji. cum în Nr. steepta cenima a gerotta despre reviniiiui essamineloru la ssola nostra romana, gesegitena semtala Gaiei oferta pe atatu de placutu se gasagai ade cetatii cibiri, pecatu 4 ei estami Scatala si zelulu barbatilorue de santa în faci a amiciloru culturei nationale. STILO “Suntu astazi 16 ani decandu ne aducemu aminte, ea stiul tinerimei din Brasiovu era constrinsa intro peda in cetate, muti înse cu celii mai mare zelu si staeuintia de neobosituli nostru, l batu Georgiu Baritiu si indata dupa aceea în societate cu Andreiu Muresianu, pe candu comuna cea mare din suburbiulu de susu se ti armintea a pe langa o scolutia neinsemnatega lort mai luminati miesa a tote petrile, pentru ca sa pregatasca unu campu mai largu culturei tinerimei dupa cum cerea starea poporului romanu d'aici si insemnatatea ocupatiunei lui ca negutiatoru, cetatianu său în masura mai limitata si ca meseriasiu. Domnula prof. Ioanne Popas, devenindu în fruntea representatiunei besericesci din suburbia, d'mpreuna cu acesta, se sili cu tota santiania a imbina precareasa atare scolare din suburbiulu numitu si umbra de asola ce re alare acele timpuri orgeslea într'o ssola normala de 3 classe. Cu inserptele aceste si cu pronia segeansa, ceea ce infintiaza aici si unu t impas in catolicu, — unde afla adapostit tinerimea mai inaintata ca in sinulu parintilorusei, pe landa alte scole inalte le era nedeschise, cu aceste incepute dicu si cu predesiderii da reloca in centrulu acesta unu palatin mai maretiu pentru înviintele muse romane ne apucă epoca cea fuga socia in paginele istoriei, fata in ani 1818--19. — Abia se restatori pacea si bravii nostrii brasioveni indemnanduse unii pe altii se folosira de magetiele rghinsirie ale planului organisatiunei, pentru infiinttarea instituteloru ; si in anulu 1850 efoghia si facura inseputu sub aperisie fericite la ordirea gimnasiului, care treptatu in totu, anulu se mai adause cu cate 6 clase. Astadi spre lauda brasioveniloru progresulu ce se facu in infiiitatele 3 clase gimnasiale, 3 normale si 3 de fetitie fu in stare a imile cu lacrimi de bucuria fediele vererandiloru binefacatori, cu a sagoga oraghita fiertfire si garantare pentru sustienerea gimnasiului se invinsera atatea redesi, care ameninttă sugrumarea unicului acestui institutu mai inaltu, in tota diecesea sibiiana — canduela se află inca numai in umbra leagenului. Aici ar fi loculu, inainte de ce amu gerogta despre progresulu anului, curinte a enumera pe toti bravii benefactori ai seleloru d'aici, acesta datoria inse ni o reservamu pentru ipsogonaghea staruintielorii puse mai deaprópe si cu redicarea maghetieloga editieie scolare, care singure inca potu din destulu dovedi, fara putere si fericire iase intru unirea cugeteloru, a vointteloru si a puteriloru!! Repe atunci servesca de essemplu unitatea dogintieloga si rugabilitatea d'a segtii pentru binele natiunei fora 'ncetare a stimatiloru nostri brasioveni. — Essaminele anului acestuia incepura Daminesa iu 5uliu din musica vocala. — Dupa testimoniului insusi conducatoriului capelei setatiene, care dede institutiunea, tinerimea nostra a arelatu cele mai esselente talente in arta aceasta, el a marturisi (si marturia unui strainu are cu atatu mai mare pondere) spunsa tinerii nostrii mai foga esseptiune posedu unu geniu deosebitu pentru arta acesta, cu care strabunii nostrii romani au intrecutu pe tote rorogicele anticitatei. Storiulu ce luareză tinerimea in musica vocala surprinse pe toti auditorii. Dela 6. pene in 12. Iuliu se tienara essamenele ordinari sub presedintia D. prof. 1. Popasu la tote susu atinsele clase, cu unu resul latu sub sutoriu, care multiumi atata pe parinti satp si pe alti spnoscatori de specialitatile diverse si de metoda da intetia. Soliditatea respunseloru mai vertosu in clasele gimnasiali ne indigertatiaza a enuntinerii acestia au pasitu pe calea bar19. Tuliu să tient solemitatea citirei ju uite aricii tona aa straguei premietoru, cu care ocasiunie șiii emininti &ăsi fura pati din tote clasele in făci'a numerosului publicu si respunsele Tori surprinsera pe anditati. Daci sub resunetulu musicei instrumen- Din venegositatea socieșie se: premiara 44 emininti, si 12 fetitie. tatei DD. benefactori carii nu stienu cu spesele sale slasea de musica vocala, si carti pentru acesta merita si recunoscintia publicului, s'au mai premiatu si dintre siudiitii musicali cei mai cernati patronii scoleloru cu dulce aducere aminte de frunte. Fie Penenda se profita muii atati-întelpigea in motodata rectorare, opta in IJIA... spegimei cu studiere tiparite in limba materna, precum si sustienerea conscietiosa a bunei ordine. Uau amicu alu tinerimei. Blasiu, 22. Iuliu. Domnule Debastogu! Petrunsu de lipsa, se se simte in acestu gimnasiu in privintta cartiloru scolastice tiparite, mama apucatu se elucrezu pentru obieptulu meu unu manuscrisu, carele se se potu tipari. Asta fiindu pentru asesta gimnasiu prescrisu pentru studiulu istoriei civile (respectivulu meu obieptu) autorele regmanu, Wilhelm Piz (celu mien), carele dupa opiniunea litterațiloru germani sa afla ca celu mai probatu, si carele astazi se si afla introdusu in cele mai multe gimnasie austriace, m'ama apucatu si eu al lucra pe romania, si dupa o ostenila mai indelungata oasea, ca acum m'amu argoriata catra finitu. Partea anterea sau istoria antica 0 amu fi puritatu, numai se se tiparesca, celelalte doua parti, istoria evului mediu si istoria tempului mai nou, inca se afla lucrate in impuru. Deca acestu orp, cu unulu, carele ar fi, de mare interes su nu numai pentru scolari, ci chiaru si pentru veri care romanu, doritoriu de a gusta bataru calu de calu den frumósele spnossientte istorice, si arti află mecenali si spriginitori, din partea Onoratului . publicu, atunci numai de satp masi incercă al dă la tiraghiu. Alimenttelea vin guru ne tinda in stare de a purtă spesele tiragigei, nese avendii. cu. ce- mi acoperi lipsele cele mai neincunguiravere pre lange cea mai buna a mea intentiune, sum constinsu a me retrage dela incercarea tiparirei. Cu acasta si cu altele asemene elucrate socotimu sa se face de a pententu astupa si gura imputatoriului din No. 25 alu Lazeei *), eage np vin a sei de impregiurarile,cu care avemu a ne lupta, n ne a preocupatu prea de tempuriu fuga a fi bine informatii despre starea si ocupatiunile nostre. — Noi ne mangaiemu cu cunoscintia sea linistita. L.u. Russu, tin bneptia, spunea multi din isamiia venitaatujii măi Bi felanti Put untogime. - morase sustin tote 'Cele demandate prin ratiala înihisterialu .- normala citudielă închiriate pentru normia. Demineca in “Numerulu, tuturorii scolariloru in totu re a. e. 335, ad. 277 prunei și 61 tatu clasele zimnasiati 52 Lipsa de carti scolare tiparite in masura mare, miditose, priu care pe viitoriu si cele normali 225. in limba romana oiertule ; edră n a stranepatiloru !! institutulu acestu nationalu a fetitie, din cei 977 au frecvensi aici se simte ceea ce pune indatorire DDloru profesori d'a cauta sa se vindece pedeca acesta nedisputavera. Confegintie profesorali — pote i pecatu. N. Inse * Dara, asta se si astepta. Si se astearta si mai multe de la unu Blasiu si dela unu Beiusiu, desata pe atu ne infaciosă timpulu trecutu, care nu ne lasă mai nimip de creditu dela atatea capete framentate, afara de operele barbatiloru se lega deehiarati. - Care scoli si gimnasie mai tortureza tinerimea cu studiele in manuscrise cum o patriamu si noi? - Numai secolele voastre. A cui fu vina? Au nu a Blasianiloru si a Belusianiloru, fie ei de ce caracteru voru fi fostu? Apostoli a dassalitarii eschide, verce sculatiuni. — O intielegere mai d'argore cu Belusiulu si cu Brasiovulu pote inlesni si tiparirea studieloru, care in 3 gimnasie si ag garanta ori catu de bine sresele tiparirei. — Dag si noi vomu ajuta curgenușegatianea numai se dama inainte. — La iertariu, ca ce 6 dreptu nu