Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-02-10 / nr. 12
47 generalu-inspectoru alu carantineloru de Dunăre, 0 tabacheră cu țifra din cabinetu. Marele banu Herescu, șefulu miliții romănești, Sf. Ana alu 2-lea c. cu coroană. Logofătu D. Ioanidu, directorulu Departamentului dinnăuntru, Cr. Ana alu 2-lea Ea. cu coroană. Logofătu Emanoilu Florescu, Cr. Ana alu doilea Ka. Polcovniculu Paznanschi, ajutorulu spătarului și șefulu ștabului, Cr. Ana alu 2-lea cl. Logofătulu Plaianu, Cr. Stanislavu alu doilea cl. Polcovniculu N. Bibescu, idem. Clucerulu Rosetti, șefulu poliției, Cr. Stanislavu alu 2-lea na. Clucherulu Păucescu, pomojniculu poliției, St. Stanislavu alu 3-lea clasă, Polcovniculu Gigărtu, șefulu dorobanțiloru și vremelnicu cârmuitoru alu județului Dolju St. Stanislavu alu 2-lea cl. Paharniculu N. Nicolescu, cârmuitorulu județului Mehedinți, St. Stanislavu alu 2-lea cl. Căpitanulu Cornilie Lapati, cărmuitorulu de Prahova, Cr. Stanislavu alu 3-lea ka. Căpitanulu Gheorghe Lenșu, cărmuitorulu de Ialomiță, Cr. Stanislavu alu 3-lea clas. Căpitanulu Ioan Călinescu, cârmuitorulu de Gorji, St. Stanislavu alu 3-lea clas. Departamentulu din năuntru. Înștiințare. Eser. Ca. D. Vice-presidentu alu D-lui Sfatulu administrativu prin poruncile Nr. 96 și 103, împărtășaște Departamentului că, pentru îndestularea oștiriloru deslosare în Principatulu Valahiei, trebuea ce aprovisiona pn anulu acesta proviantu la puncturile următore: Iară predarea acestoru cătățimi să se facă a treia parte la 1. Aprilie, a șasea parte la 1. Maiu și a șasea parte la 1. Iunie, mi rămășița a treia parte la 1. Iulie anulu curentu. Cronica straina. Niko, FUMUUITE MUMIE Tuburulu MIEITA Muidee 4 miuște prea Vine cuprinsulu atelei Atstolii, și a îmuviințatu o. În culu puntru Hustric, Ranusu Rusetu, este primit o climă deșertă, că aceeași dp fine încuviințatu în prevetirea armata a puteriloru apusene în Turcia. (Oeut. - îf Mn medina din 15. a casei de susu ministrulu Lordu Clarendioiu întrebatu fiindu de cătră Lordu mare despre neutralitatea Austriei respinse: „Austria ne asigură ne denaină iuișcă bănca pune pri mișcare 80,000 trute cu pe ane papea Turciei la frontiera Cepiiei, unu ostraciu din debaterile paradmentului englesescu. În momentului celei mai încordătore lipteptări, ba din desbaterile parlamentului englezescu ci ce chiarefacă lumea despre tute căte Ce citiră pro și contra în causa orientară, ce deschisă parlamentulu anglicii. Socotimu de înteresu a mai recapitula decursulu desbateriloru acestora, demp că exe varsă o lumină asupra unoru eveniminte trecute, ce nu ce știa aprratu din știri ziurnalistice. —În 31, Ianuariu ne căndu mi piațele Londonului erau îndesuite de așteptători plini de furiositate de a auzi desbaterile, respunsulu mesagiului de tronu alu Reginei și deciărăcinile ministrului primaru A. Aberdeen, pe care lu învinovăția opiniunea publică de rusomanu, germanu mi căte toate, ce luă în ămbe casele înainte mesagiulu reginei ce se citi la deschiderea parlamentului prin regina totu în ziul acesta. După ușanța Bekie se primi mesagiulu reginei fără desbateri. În casa de susu se propuse a se face adresa îndatinată la mesagiu prin L. - | în baca de susu ce redită Marchisulu Clanricarde mi respiră în unu votu aspru de nencredere în gubernu, aruncăndui, că amănările negoțiațiuniloru cu Rusia au adusu încurcăturile de fiță. Mai deosebi de savoă Marchisulu apucăturile din proiectele ultime, 46 se propusere Turciei, cum că ad. Anglia a statu în urmă ca să ce înoiească tractatele ei cele vechi cu Rusia. A. Clarendonu ministrulu de esterne, dăndu în parte dreptu denciuniloru Marchisului, respinse cu mape focu, cum că cabinetulu a crezutu cuvinteloru gubernului rusescu, cum că Rusia nu vrea a vătăma intregitatea Turciei; însă, după ce ce află înșelatu, nu vru (cabinetulu anglicu) a păși la mijloacele estreme, ci și perdu timpulu cu toate probele onorifice, ba ce mijlocească o descurcare păciută a causei orientare. Proiectele celor patru puteri așteptă respunsulu din Petersburgu și cu toate că elu (Clarendo nu) nu crede, cum că Rusia va respecta pretinsiunile Turciei și cu tote că gubernulu (anglica) poate ce va afla silitu a cere dela țară mijloace de a se continua resboiulu cu toată energia, elu totuși (Clarendonu) nu socotește că prin politica acesta împăciuitore a Angliei s'a perdutu ceva. L. Malmesbury (fostulu secretariu de statu pentru esterne) aruncă gubernului, că acesta a prețuitu prea puținu alianța cu Franța pe vremea serbitului lui și de aceea, ca dusu Rusia așa departe, că ea a 60- cotitu, că Anglia și Franța nu potu ce pășească cu sinceritate împreună. L. Derbi (capulu opuseciunei) pieptă asupra reformeloru și apoi trecu la eșirea azi Palmerstonn din cabinetu și ceru dechiărăcine asupra tuturoru faimeloru, ue ce respăndiră că ap di fostu causa resemnării lui Palmerstoin. Aci ce scoală lord. Aberdeen mi respunde, că elu uraște resboiulu cu totă inima, totuodată protesteză în contra învinovățiriloru, cum că elu ar fi instrumentulu Rusiei, fiinducă nimene în țară n'a lucratu mai multu în contra ei de cătu dânsulu, că elu a fostu redactorulu și urzitorulu traptatului de Adrianopole și actele lui diplomatice de pe timpulu acela au fostu cu unu tonu arătu de aspru și amaru scrise, încătu în a. 1837, nu fu ertatu să descoperă o depeșă a câ îndepturu cu Rusia, din causă că publicarea ei ar vătăma prea tare ne Rusia. — Se plănge că i s'au făcutu ciepciuni, cum că elu serbește de instrumentu și Austriei, cu tote că Austria lucră în contelemn Nr. trec. pregătirile de resboiu în Anglia iai Franța sunt ugere cu Anglia. Numai, fiinducă înainte de 40 de ani au sosi în adevăru grandioase și întru totu corespunzătoare la întinderea înarmăriloru Rusiei. Unde ce voru opri aceste apersripi? Scopulu celoru două puteri apusene este, a scoate mi a alunga ne ruși din Principatele romănești cu puterea armeloru, ai da preste Prutu, a se ocupa tote porturile din Marea netră și apoi și numai apoi a intra în negoitățiuni mai departe. Rusia însă scoate pe sf. Serghie și pe sf. Gheorghie la resboiu și este determinată a se bate cumplitu pe uscatu și pe mare în contra măcaru a Europei întregi, ci europenii încă se paru a fi determinați a re'nfrăna pe Rusia odată pentru totudeauna și a'i prefige statornicu mezuinele, dintre care să nu mai cuteze a eși. Dela respunsulu celu mai din urmă alu Țarului atărnă toate: - acreditatu lăngă cabinetulu acesteia, și totuși elu (Asepheon) cu Austria are atătu de puținu a face cătu și cu Japonia (lăngă China). De ce ține de politica lui în trecutu, elu nu rugă că dopesiire pretenia cu Rusia, că acră zace An interesulu Angliei. Mai încolo crede că cu svonu mare mi alarmă n'ari ei căștigatu pimicu, pentru că, decă rușii încă asi primăveră ce redicară cu amenințări, ei ar fi trecutu oblu la Constantinopole, pe căndu Turcia era desarmată cu totulu mi apoi sine Faru fi opritu? Mai încolo cuvântează, că elu în toată viața sa a aperatu necesitatea alianței cu Franța. Eră despre eșirea lui J. Palmerstonu (în Decembre) din cabinetu cuie, ksea ce întămplă numai prin o nențelegere în întrebăciunea reformei. Ministrulu primaru încheiă cu unu protestu serbătorescu în ANGAPA. Lopdanu, 16. Febr. În parlamentulu de josu contra tuturoru învinuiriloru, prepuneriloru și defăimăriloru ministrulu I. Rusetu, întrebatu fiindu de cătră deputatulu D'isscornite și lățite asupra Prințului Albertu, bărbatului reginei. draeli despre epistolia Împeratului Napoleonu cătră Țarulu (În parentesă, pentru dea înțelege avecră protesvu atingemu narvomu, mi pn casa de josu prin L. Căstelrosa. ti Pur SA. Constantinopole, 6. Febr. Floteloru din Beicosu ne vinu ne curmatu ajutoare de alte corăbii franțezo - englezești. Ambasadorulu Sfaturiloru unite din America sosi aici. (Dest. Corresp.) FRANZA. Ilapică, 14. Febr. „Monitorulu oficialu” spune acumu ne față, cum că Împĕratulu Napoleonu a trimisu în adevăru o scrisoare pre serioasă cătră Țarulu Rusiei. Întru avea scrisore Napoleonu zice, că diferința (împerechierea) ar fi ajunsu acumu la acea culme, întru care trebue să urmeaze neapăratu seu o deplină împăciuire, seu o ruptură cu totulu vrășmășească. Napoleon I propune Țarului în numele său min alu Angliei o încetare de arme sub acea condițiune, ca rușii săsă din Principate (după Lord în terminu de 4 săptămăni?) (bine, sine!) și flotele din Marea negră, Cp. ce denumescă unu solu, care să negoțieze deadreptulu cu unu pleni putinte turcescu; învoiela ve voru face între cine cei doi vrăjșmași, să fie supusă la întărirea conferinței celoru 4 puteri. Așea scrie Înmperatulu franțuzescu cătră celu rusescu. unde acestea trupe engleze au mi sositu ne pămăntulu Franței, pe undeau a trece cătră răsăritu. Cumu atinserămu și