Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-05-08 / nr. 37
146 nossatogici de dreptulu ce se cade romaniloru, de agese cate somunitati suntu romano-serbe, in care sta proportiunea romaniloru cu serbii ca 1a1, ca 1:92, ca L,4 si totusi, ordiente romanii, nici unu „Doamne miluescene“ nu audu in limia loru, ca se întielega celu pucinu limb a in care se adresedia catra Dumnedien. (Va urma.) Vase Corespondința secretă între lubernialu Angliei și alu Rusei. (Încheiere.) În decursulu celoru 15 corespondințe secrete ale cabinetului rusescu și englezescu din căte s'au văzutu publicate de cătră parlamentulu Angliei și după aceea de cătră ziurnalele Europei întregi noi trecurămu preste doaă care este a 13- și a 14-ea; cu acesta însă aceia carii voru fi cititu cu luare aminte pe celelalte corespondințe n'au perdutu prea multu pentru că e multă repetițiune de idei întrânsele. Cu toate acestea dintru a 13-ea care este a Lordului Clarendonu, ministru dinafară cătră Dn. Seimul merită a fi însemnatu acelu pasagiu, întru care ministrulu zice, că guberniulu Angliei se bucură, cum că acumu Împeratulu Rusiei nu crede mielu, că desființarea imperiului turcescu ar fi încă prea depărtată. Iată însă că în corespondința a 14-ea Împeratulu îi spune curatu lui Seimul, că elu totu nu crede ca să mai țină imperiulu turcescu îndelungatu. Totu cu acea ocasiune (în 18. Aprile 1853 după scularea dela masă) Țarulu descopere Dlui Seimul, că ar sta gata unu memorandu alu său, întru care dânsulu îndatoră și mai departe neclironomii coronei sale, ba la întămplare căndu elu, Țarulu Nicolae I. s'ar muta din vieță pănă a nu apuca să cază imperiulu turcescu, fiiulu să urmeaze în privința Turciei totu politica tată-său. Cu acestea corespondințele secrete ce încheieră deocamdată, curseră însă mereu cele oficiale diplomatice, pănă căndu pe la începutulu anului c. 1854 earăș se începură corespondințe pe din dosu, însă precumu arătară evenimintele, fără nici unu resultatu doritu pentru Rusia, din causă că cabinetulu Angliei pe zi ce mergea, venia la prepusu totu mai greu în privința planuriloru rusești. Numai bătrănulu ministru primaru se părea că se mai afla încă într'o deplină amăgire în privința voințeloru Țarului, cu care avuse o veche cunoștință persoanală, și nici pănă în ziua de astăzi nu ce poate ști cupară, dacă Dn. Aberdeen a fostun adevăru amăgitu în totu decursulu anului 1853 seu că dănsulu numai ca prefăcutu ca și cumu n'au pătrunde ascunsele scopuri ale muscaliloru. Cititorii își voru mai aduce aminteri de acelu sgomotu și vuietu celu făcuseră ziurnale oposiționale din Anglia asupra unoru coînțelegeri secrete pe care le ar fi avutu Rusia cu principele Albertu, bărbatulu Reginei; din acesta însă n'a pututu eși vreunu adevăru la lumină. - Brașovu, 18. Mais n. 1854. Știri locale. Noi pe aici încă o pătimu ca mulți altii în alte părți, de grija cea în adevăru ckoyerope de peri albi a eveniminteloru decurgătore pu țerile nouă vecine uitămu pe căte unu răstimpu lungu de a mai convorbi și despre trestie din sinulu nostru, care de altumintrea merită toată luareaminte a noastră. Într'aceea după alte păcaturu lumești încai cerulu începu a ne mai măngăie cu îmblarea timpului. Cătu era să fie ierna iernă, nu avurămu nici măcaru drumu de sanie; cu aceasta cei mai mulți economi țărani se înșelară foarte greu, căci ei seu își văndură cu prețu bagatelu nutrețulu viteloru care ai ce năzuse în nesocotința loru că le va fi de prisosu, seu că îlu prădară dăndu la capete trăgătoare, sterpe și juncane totu unu felu de putredu; după aceea intră iarna în primăveară și ținu pănă în Aprile. În urma acestui caprițu alu timpului văzurămu o mulțime de țărani descoperinduși unii șurele și tăindu paiele măruntu ca să le dea viteloru lățite de foame, iară alții cumpărăndu fănulu numai cu brațulu și cu puntulu cu prețu în treizecitu mai mare decătu îlu vănduseră chiaru ei în toamna trecută. Unele vite au și peritu de foame, alții le văndură cu unu prețu de lăpădatu. Bieții locuitori abia fuseră pn crape de a'și face semănăturele de primăvare. Chiara și pănă astăzi vitele trăgătoare abia ce legănă, pentru că ierba sub acestă climă muntoasă și tărziă încă nu apucă la putere în sucuri ca să dea nutrețu de ajunsu. Mai mulți oieri, carii încă din toamnă își retrăseseră lănoasele din Țara romănescă spre Ardealu, încă scăpată cu mare nevoie din iernă. - În pegămăntu cu întărzierea semănatului a urmatu miluirea prețului bucateloru prece'nu nu mai fostu niciodată, adică 16 pănă în 18 e. lv., grăulu mi 9-40 a. vv., porumbulu (găleată de Ardealu căte 4 ferdela și ferdele căte 16 cupe), unde astă tomnă grăulu era 12 fior. mi 13 fior. BB., eară porumbulu 6 fior. vv. Piața comercială dela noi încă este că trecă prin o crisă nouă. De căndu curge resboiulu, încă nu ca întămplatu nicidecumu ca companionii firmeloru noastre neguțetorești petrecători de la piațele țeriloru romănești să oprescă ans ai ce mai trimite aici snă felu de marfa din Brașovu; iară de căndu cu retragerea muscaliloru dela Calafatu arăta spaimă și grijă s'a lățitu între toți neguțetorii, încătu nu numai dela Craiova, ci încă și dela Galații, Brăila, Focșani ș. a. se scrie, ca încă și marfa espeduită să se reîntoarcă din drumu la Brașovu îndărăptu. Numai la București și Ploiești se mai trimitu încă mereu tepcuri de marfă felurită. Întru adevăru comercialu de astăzi este cu totulu în mănile comandanțiloru celoru patru puteri care se află în resboiu. Între acestea pentru Brașovu este o măngăiere forte mare, că banculu de scomptu cu căpitanu de o jumătate milionu fior. m. c. se așează aici în celu mai scurtu timpu. Localu seu cvartiru pentru bancu s'a și întocmitu, unu casieru alu bancului naționalu din Viena sosi aici cu însărcinare ca să pună tote la orânduială. Acelaș ținu ieri și alaltăieri conferințe cu camera comercială, care avură resultate plăcute. Deci preste puținu și neguțetorulu cu caracteru solidu și nepătatu va putea lua nepolița ca la trebuințele sale bani cu 4”, cercularea monetei va Tpeszi firește CD Ce îmulțească, prin urmare și comercialu va mai lua ceva aripe. - - Pe lăngă toată grica de economiă și comerciu ce cuvine să atingemu ceva și despre intremintele spiritului. Cazică «pre adeseori, că lipsa cărțiloru școlastice romănești se simte nu numai cu durere, ci chiaru cu jale profundă. Iată că suntemu pe aproape să și veză școlarii și părinții dorințele loru împinite. Căteva cărți școlastice lucrate sau traduse și de cătră unii din profesorii gimnasiali din Brașovu ce află țară în manuscripte, altele suntu sub tipariu, eară: Geografia biblică, sau descrierea locuriloru însemnate noia fapte biblice de Dr. Gavriele Munteanu profesoru și directoru alu gimnasiului romănu de legea greco-răsăritenă Brașovu 1854 cu binecuvăntarea părintelui episcopu Andreiu barone de Șaguna a și eșitu de sub tiparu și se află de vănzare atătu la auctorulu, cătu mi ne au librerii cu căte 30 cr. m. c. de păcatu că din acestă carte, (cea din tăie în spețialitatea sa la noi romănii) s'a tipăritu numai 600 ecsemplare, căndu aceeaș face o parte esințială a esegeticei ce scripturi mi era de cea mai neapărată trebuință ca să se afle în măna tuturoru școlariloru, clericiloru, părințiloru, carii se ocupă cu creșterea relegiosă a fiiloru săi și carii au dorință de a înțelege cătu mai puținu s. scriptură. Noi amu mi cititu acea cărticică lucrată de Dn. Munteanu cu pătrunderea cunoscută publicului și din alte scrieri ale Dsale și ne pare rău că n'a voitu a'și face edițiunea celu mai puținu de 2000 exemplare, ca să nu aie silitu a o mi retipări după vreunu 1, anu. Totu în zilele acestea mai eși aici și o altă broșurică despre efectele beuturei vinarsu - rachiului, învățături culese și reproduse în romănește de DDnii Ioane Petricu, parohu și V. protopopu de legea răsăritenă și Gavr. Munteanu, directorulu gimnasiului romănescu, cu prețu numai de 8 cr. m. c. Fără a vrea să facemu la nimini vreunu complimentu, zicemu cu toată îndrăsnela, că amu dori foarte, ca acestă cărticică să se citescă prin tóte besericele romănești mi vă așecurămu că folosulu ei va fi nemărginitu de mare. Din această cărticică încă s'au tipăritu numai 1500 esemplare, ce nu ajungu nici spre a coperi a 10-ea parte din căte apoi trebuinciose. ALUSTRIA. Viena, 11. Mai. În zilele aceste ne aduse „Cronici” o știre, cum că Mareșalulu conte Radețchi s'ar fi sprimatu în Viena cătră Ducele de Cambridge cu ocasiunea cununiei M. Maier. Sale despre causa orientală cu cuvintele următoare: „Rușii aceștia trebue se deșerte Principatele, și dacă pu voru eși cu buna, trebue săi silimu ca ce casă. Acumu scriu și ziurnalele de Viena, după „S. Z. L.” cum că eroulu acesta e pe deplinu mulțumitu cu politica Austriei și că elu o mărturisește că deșertarea Principateloru e neapăratu de a se mijloci. Despre întrarea trupeloru austriace cătră Muntenegru, încă nu se adeverește știrea respăndită; din contră, se scrie, că Muntenegrenii 8000 la numeru concentrați în Cetine nu întreprindu alta de cătu răpiri de cirecte de vite de prin teritoriulu vecinu. Despre comunicăciunea cu Valahia mică vorbescu ziurnalele ca despre o acvisițiune dorită și ne încredințeze că pe postă au primitu familiele romănești de prin Viena mai multe scri-