Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-09-11 / nr. 73
C7. 72. J Puitoruine, Gazeta ese de doie ori, adeca: Mercurea si Sambata. Viea odata pe septemana, adeta: Pretiusiu este pe unu anu 10 f. m. e. pe diumetate anu 5 1. in launtru Monarchiui. Mercuri, 1554. Pentru tieri straine 7 1. pe unu Sem, 4 peste imtregu 14 1.ș. s. Se prenumera la tote peste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. sog- Tespondinii. Pentru serie „politu“ se ceru 4 cr. m.e. Căenn- 2 fuuză la Saleta Transilvaniei si Foaia pentru Merite, Inima si Literatura dela 1. Septembre e in cursulu Iogii. Pretiusu ambelega Foi dela 1. Sept. e 3 f. 20 cr. m. e. în tierile din leuntrulu monagheliei; eaga in afara 4 f. 40 cr. m. e. Prenumeratiunea se face pe la s. r. ofese postale si la cunoscutii vechii nostri DD. Corespondenti, ca si pana acumu. za Jassi, 3. Sertemighev. 1894. Impregiurarea desagmaghei militiei nostre - este mai multu seu mai putinu cunoscuta cetitoriloru de diurnale. Cea ce e de mirare insa, este, ca pressa europena, carea debue se fia campionulu drepturiloru incalcate, nisce asemenea casurile si te adia numai intre satu si numai ca niste facturi de curiositate. Massalii, acesti protectori zielosi ai nenorociteloru noastrhe Rginsirate, nemultiumiti că au storsu pana si medota bietiloru locuitori, nemultiumiti ca au gadisaga din tieri nemesurata suma de producturi lasandu pe ele in locu de Dani sedule, din tiera romanesca gadisaga în contra dreptului ginteloru — pe gonda pe rondu, fierte tineri (atatia numai cati cunoscemu ca au trecutu prin Iassi), precumu: Cota, Cretianu, Chnezu, Racovitia, Cretiulescu, (Eg. Dionisie),si'i trecura (iganszogtaga) peste Prutu in sasematele cetatiloru. Dupa aceasta in retragerea loru, desagmaga garnisonele gomage din Braila si din Vadicu, fiindu ca nu voira a merge cu ei, luara cu densa artileria cu totul chipagiulu ei, rapira pe langa arme si munitiunile, lasandu pe soldati de megsega la Bucuresci desculti si cu capetele gole. In Moldavia, vediendu aceeasi obstinatiune din partea militariloru,i desarmara, îi luara si "i trenura inchisi intr'unu lageru afara din capitala; pe capitanulu Filipescu, comandant alu artileriei, si anca pe altii oficiui de cavaleria "i arestara; artileria o stimisera peste Prutu; randuira (pro forma) o comisiune se cerceteste ca se afle pe indemnatorii prostiimei spre a le aplica osenda meritata ; apoi eliberara sativa, din soldati, si pe sativa -i trecura peste Prutu. Aceste fapte apoi le incununara cu alta si mai caracteristica. La 31. Aug. pe la amediati, pe Filipescu lu pusera intre „chibitea, trasura inshisa din tote partile, si cu escorta de jandarmi rusesci sa trimisera peste Prutu, Care e soagtea asestora martiri inocenti? Spuna voru fi ei tratati? Candu voru fi liberi? Bata la ce cugeta totu romanulu cu lacrimi de sange. Si dupa ce legetimitate se facura tóte acestea? Se analisamu lucrurile si se vedemu: Imperatulu Nicolae prin manifestulu seu in facia Europei declara că Principatele nostre se ocupa ca unugagiu (zelogu) pentru pretensiunele sale asupra Tagsiei. Principele Gorciacoff, prin rgoslamatiunea sa, in numele Suveranului seu, inchidie sluesce asigurarea privilegiiloru si pesteam piagirea institutiuniloru si a legiloru ce au Principa(ale. Locuitorii toti, dela micu pana la mare, cu resignatiunea maguriloru, suferu tóte greutatile, in trecutulu ostiriloru, ogasienii in totu loculu au indestulatu dela sine pe soldatii ce li se da în cnartige; satele vpnea în miscare celu mai de pe urma caru pentru transporturile de care aveu dheltuintta, pe o plata necomparabila; padurile de pe proprietatile clericale sau pradatu fara crutiare;; gganaghele zgoprielariloru se deschidea pentru proviantulu ce li se cerea, asfelu in catu lovite fiindu fara esceptiune tóte interesele, si comertiulu, si agricultura, tierile nostre insasi se adia unu teatru de miseria vrednicu de tanguitu. Aceste grautati, aceste nesoi, rusii” cei pravoslavnici, protectorii nostri par ehe eltense, cumuni le ghesomrensaga? — Prin batjocura si nedreptatea cea mai absoluta! La sine se alerge romanulu ca se protesteaza si se afle dreptatea? Pe cine se intrebe cu ce legalitate ce facu crudimele aceste, in mediul oculu seculului alu 19-lea si in media loculu Europei civilisate ? Desa odata tierile nostre n'au fost declarate de cucerire, dupa ce legalitate se trata din ele asteti? Dnsa imr. Nicolae prin Gorciacost ne asigura institutiunile si legile nostre; dupa ce institutiuni si dupa ce legi au rapitu pe fratii nostri si 'i adusu intrega sa? Dupa ce Debae se asteptamu oge, dupa impregiurarile în [legi “i a judecata ? ne aflamu, si dupa asemenea precedente, ca turcii se-tie trimita franciosii la Cayenne, englezii la Olanda noua, nemtii Nu. Vomu vede ce ne va aduce cultura si civilisatia ea credeau ca ne va da dovedi de adeverata omenitate, de dreptu si de lumina. Daga se chemu ca acesti tineri prin ideile loru cele esfaltate ameninttau linistea publica carea drebe ca se fie neturburata, se cheau ca prin acesta ei egal nesuferiti in societate si suparatori integesptiloru ospratipnei, forte bine! Daga doasa acesta ocupatiune acuma inseata, cu ce mai ghemanp ei vinovati catra protectori? An debucare se simu loviti in animile nostre, in afectiunile nostre, în viitorulu nostru entru ca nu ama pututa ave simpatie catra o protectiune arasatare ? Recapitulandu causa capitanului Filipescu, se cedemn care a fostu si care pote se fie criminalu pentru care ar merita asemene redersa? Ein priimindu ordinu sa va se puna sub comanda gen. Bellegarde, isi faci datoria sa a dechiara, mai intaip siefului militiei pamentesci, apoi vice- presidentului sontel de Osten-Saschen si mai la urma bar. Buchberg, ca nici elu nici camaradii lui, nici soldatii nu -si parasescu tiega; dupa acesta a urmatu arestarea lui, desagmagirea militiei, destituarea Hatmanului sol. Fi bine! Inca odata care e crimenulu lui Filipescu? eprediata a marturisi sinceru consentiementulu camaradiloru Este ca a aratatu ela insusi nesupunere la ordinulu ce i se dase? Daru care lege da dreptu muscaliloru ca se ne puna alature cu ei la lupta in contra Suzeraniloru nostri ? Care lege indatarea pe Filipescu ca sa se faca tradatoriu unui stindardu herediti tierit cu fermanu turcescu ? Cine si ce autoritate e indretuita alu judeca pentru asesta? Dupa ce lege se inculpa si se osendesse? Bata reflesiuni, ceara lucruri care arui trebui se le ia la anima presa, organele espiratei ale legalitatii si ale civilisatiunei epgorene. Noi romanii acumu ne intorsemp ochii la Austria. Ea carea trimite ostirile sale aici pentru ca se ne aduca binecuventarile pacei, in. de la noi teatrulu resbelului, ea care cu impregiurarile de fatia si capata titlu de putere impreuna .. asprga Rginsiratelogi, somn va considera casulu acesta? 568. in Asia mica, la Spilberg? europeana, nementelui — Este că a sei ? Jassi, 3. Sertembghev. 1854. Eri ministrii nostri fusera convocati cunoscutu oficialu desiertarea Pratului, la Sogherasofi carele le fact si depunerea puteriloru guvere in sema Sfatului admistr., consultandu pre ministri sa se * +