Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-05 / nr. 1
r. 1, Șăi'șuiott, 3. Permșatie este ese de die eri, adaca: Mazcarea îi Sambata. Fiica e data pe septamana, ndeta : Mereuzia, ora este pe se prie 10 î. m. c.; pe diumetate sua 5 1. inșinii Menarehiei. Pretine: Pentru ieri straine 7 1. pe se Sem, a pe anaule intregu 14 î. m. e. Se premumera la tite poate imperatesei, cum si la toti cumezeulii mestri DD. corespondinii. Pentru serie „polita“ se cara 4 st. m Partea Neoficiosa. Brasiovu, 2. lanuariu s. g. ministeriu de estegne cea veche. Am in nou data in lumea veche salu inserema cu sperandele de pace. „aghesrondentia Austriaca“ diurnalulu de cabinetu lan. despre simbomele rasei pgmatoaghiere: „E publicu cunoscutu, spunea imrotegitii celoru 2 Decembre a. tr., dupa ce prin. Gorciacoft, solulu imregat. rusescu se decllară a fi impoteritu ca se negotieze in veneralu pe bacea celoru patru ranste, sau adunata laolalta si esplicari mai deorgore despre intielesulu si semnificarea aseloga ranete. D. solu imp. rusu află, ca plenipotentia lui tinea, ca sa se declare asupra baseloru astulelu esplicate si asta se facu invoige, ca decuraulu negotiatiuniloru sa se mai amane pe 14 zile, eaita care timpu a promise principele Gorciacoff, ca va midisoci| țte ghiogicele instructiuni ale curtiei sale. Alalta-eri in 6. ale n. |. e. însciintiă-solulu rusescu-pe c.r. minieatra de eaterne, D. conte de Buol-Schauenstain, spmea sa curte, în urm'a carora eri se tiena o sonfegintia in intre solulu imp. franciosescu, redegescu alu Marei Britanie, Sossiasofi. Prin imprumutata deslucire în conferintia sa agatata, spunea intielesulu si cuprinsulu generalu alu puncteloru fundamentale se concepu acumu de catra imputeritii numiteloru 4 puteri de sareteniaropene. si Baghien sa castigatu o baie, pe care ne vata incepe negotiatiunile pentru Noi salutamu cu mare multiumire resultatulu totu odata a ne ratu sprima, ca prevedemu, câinca prea in curti din Francia, Anglia gi inalta Porta voru privi aseme” mr cil „Mandegheg” scrie despre eventualitatea acesta asta: „Ceea ce era prestelata asteptarea sa intimplatumita neconditionatu cele 4 puncte de garantia. Acesta e o fapta, ce nu se mai pute trage la indoisia. Ca totusi se putemu judeca intrebatiuneare din primirea acesta 'essiva incheiere secura de pace, e lucru de cea mai mare imrograntia a sci, care e causa ca acumu se primira garantiele asta de repede si peste asteptare.“ intre case nomega diurnalulu eventualitatilu dela Crima, unde aliații au luatu lucrulu seriosu cu trupe mai numeróse si Rusia nu prea tote trimite trupe mai multe acolo decatu, pe care le poate mai lesne provianta. Alta causa: Ca Austria sa alaturatu la apuseni si Germania la Austria si ca, dupa isvore secure se scie, ca Prusia in puterea art. Ș. din tractatulu de Aprile a otaritu si a ordinatu, ca sa se ocupe zganitiele de satga Rusia cu 130,000 soldati. Se nu se pite inse, ca Rusia sa dechiarata numai, ca e gata negotia, si daca nui placu conditiunile ce i se voru pune, atunci, aieidice manifestulu novisimii, ca va otari cu „Sabia in mana“. le va urma vomu vede. — Bata ce primi Pr. Gorciacoff: Desfintiagirea tradateloru, ce le cu Rusia cu Porta si statorirea altora tgastate, cumu fara actele congresului de Viena, adagoga neatacabilitate se stee suptu alie intregei Engore. Principatele, suptu o constitutiune puternica si autonoma, se nu mai formeze unu antisiamblu alu stateloru rusesci, ci din contra unu muru, unu antepostu epgoreanu! Sel. Graulare de anulu nou, prin tractatulu de cerute dela prea riu si credem ai asta la negolialiunile, ce 1839. Anulu e nou si si sa se asespgezve. D. conte de Buol reservanduse inca, gea sabinetelora din Londonu nea intr'aselasi unu succesu, ce e deajuns, ca se voru drebtui calumai pentru pacea ce debe sa sa incheie i trei lumea scrie puteri e totu din 8. aliate sau datu nu e destula de si intre Dn. Principe restatorirea rasei sa sa se adusa curundu escua sositu ordinele in conglasuire, sa se deschida, acesta s premergataRusia a pri servesca si intoide base 4426 Loghesrondintia. Despre starea scolara în tier a Hatiegului, si deca”titata atata în cătu vorbindu, preste totu, mai nici Hatiegu, 20. Decembre 1854. Tieg'a Hatiegului — care propune e vechiulu districtu romanescu, „Districtus Valachorumu,“ si constă astazi din mai multe ca 40,000 anime, si se extinde dupa impartirea cea noua a Transilvaniei, preste intregu cerculu Puiului, si doua din trei parti ale cercului Hatiegului - Pinda din partea romaniloru lipsita cu totulu de scoli anca si elementaghi, unu cantoru de Domne ajuta unu se afla intreasa dupa revolutiunea trecuta sau destertatu, din parte, a cunosce, spunea uiatia rororeloru in lume se desvolte abia prin bine condusa educatiune in scala, si cum ea omala fara educatiune, si in midiloculu accumulateloru bunatati ramentessi, nu e omulu celu cerescu, ci numai animale veriitoriu, ce se inseza de discipulii intielertinnei. Baga, candu in toata Transilvania barbatii cei meritati ai natiunei poasige, cu poporele, intre carele influintiadia suplu parintiesculu si prea gratiosulu scutu alu inaltiatului s. g., regimu, pentru inaintarea binelui de comunu alu patriei, si alu fie caruia in parte, au redicatu ssote elementari, si leap provediutu cu dascali harnici, si prin esamine publice cu tinerii scolari tienute au datu specimine de progresu animature si asesta tluga a Hatiegului nu au pututu remane dogminda ca Iowa in Naiea ce plute in Fharsis, ci prin parochii locuriloru deeteplata, acolo sau plecatu in lucrulu intemeierei sculeloru, ca dupa ce nu are din sinuri seu omeni strecurati prin intetialuri, carora se sirota incredintia desvoltarea prunciloru sei întru deprinderi batara elementari, se insera acestu mantuitoriu lucru „ab ogo.” Si asta cu inserptura anului acumu arnitoghip parochii gr. catolici ai vicariatului Hatiegu in numera 60 insi la esapnala vicariale Sinodalilor adunati au proieptatu, ca pentru mai lesne si mai secura intemeierea esoteloga elementari in sinulu seu, intinsu preste 83 comunitati,mai antare sa se deschida unu cursu preparandiale de dascali aici in Hatiegu, din carele apoi ca dintr'unu seminariu tinerii cei deprinsi sa se aplice dascali prunciloru pe la comunitati, fara cursulu scolasticu sau defiptu pe 3li ani, si pentru acoperirea speseloru recursite la dassali, scola, si organisatiunea aceia sau proiectatu, ca de la fiecare nomega de casa din vicariatulu acesta sa se adune cate 20 cr. m. s. „Semel pro semreg.” Cumu sau vestitu comunitatiloru acestu proieptu, de o data, de spiritulu Domnului desteptate, cu o voie sau primitu, si spre contestatiunea voiei sale au si trimisu in tempu anumitu inaintea fosteloru oisie s. g. comisariale subcerculari pre judicii locuriloru, cu deputatii comunitatiloru, ca acestia se manifeste die acolo si se imigotosoledie tointi'a poporeloru.(!!!) Aseasta manifestatiune incl. oficii comisariala au rue. Natiega, Puiu, si Densusu cu totu zelulu o au imbratiosiatu, eaga inel, deregatorie de segeț, si inalta s. r. comanda. districtuala cu ratineio. sele recomendatiuni comitivata o au sabstegnpta inaltiatului e. g. guberniu. (Va urma.)