Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-22 / nr. 6
ve d gazeta ete de ciue ori, plesa Marcarea si Sambata. Paiea e data pe septemana, adeta : Mercuriu. Pretine ate pe sa anu 10 î. m. el pe diumetate șe 51 in laintra Voinitiiei. 1 Mia 22. ianuarie 15855. Pentru tregi straine 7 1. pe unu Sem. a pe apople intregu 14 1. m. s. Se prinumera la tote poate imperatesei, cum ai la toti cunoscutii nostri DD, corespondinți. Pentru serie „atii” se ceru 4 er. in Partea Neofciosa. Corespondintia. De sub Heniu, 27. Decembre v. 1854. (Capetu.) Fratiorii clerici pote s'ot sprega daca iesti cu pna rrgoierta asta curiosu in publicu, insa sgeleti fratioriloru, ca pana ce nuti esi afara in teatrulu acestei lumi, nnui sci cate trebuescu unui preot, care vrea a trece ca unu teologu, mai cu seama in tempulu de astadi, candu ochii altora suntu asintati asupra preotiloru romanesci. Apoi daca nu se va dota slega altum intrelea, multi totu in asemenea impregiurari se voru afla ca si scriitoriu acesteia, candu ag vrea sc aiba si nu voru putea. In tempulu presente candu institutiunile celea veslii sau schimbatu, alte noao sau introdusu, se rostesse si dela deru mai multu decatu mai inainte, noi avemu in sinulu nostru amrlolati de tellurite, natiuni si din toate zgonntiele imperiului, unde clerurile suntu mai luminate - se e dreptu si forte bine dotate decatu ale noastre de aici, carii vediendu preotulu romanu in cultura asta de josu capatanesce idei spoiose none neragtinitoare. Pentru acea nici putemu, da nici debite se mai ghemanema inavoia altora cu cultura, urbanitatea si solintia, daca voimu a fi respectati de lume. — . Mai nainte de a pune capeta acestui agtuspla, imi ieu licentia a mai reflecta pe Domnulu Sanoniep Cipariu, ca se binevoies sa a tirari noulu testamentu cu litere in anu formatu mai micu, adeca in 8, respinape orologiulu din an. 1535 tiparitu, sa sa lu rota omala sommodu purta, candu va cere dhebuintta. Ci credemu ca insusi Domnia Sa inca are aseasta in cugetu a face, totusi nu strica a face observatiuni. 1 In indicele cronologicu de documente bisericesci pag. 274). In Nr. Foii 50, amu observatu o sminteala istorica cronologica, la anulu 1117 adeca, se dice, ca „pe calea Borgoului au invatu tatagii in Transilvania“ s. c. |. Calea Borgoului, sau drumulu imperialu cu rasala Borgoului si a luatu inceputulu seu suptu nemuritoriulu Imregata sosiru alu Ple, candu adeca sau militarizatu Valea Borgoului (rela anii 1783-84), ca mai nainte de si trecea muntenii de aici in Moldova, o facea asosta mai numai redesigii, avendu numai plaiuri si potece greu de trespit, prin urmare tatarii la anu 1717 nau pututu incurge pe calea Borgoului in Pransilvania. Istoria insa, respina si traditiunea ne spune, ca tatarii au intratarela Rodna *), unde se afla drumulu imperialu ce duce peste alpi in Moldavia, pe unde era si pasagea vecehia pana a nu se deschide drumulu Borgoului. Urmele drumului vechiu alu Codnei peste munti si astazi se vedu, resuia si casatricesimale si alte edificate erariale asiediate spre acestu scopu in Cod na noua, care astadi se alla in posesiunea privatiloru; ba si aspma calatoresce pe acelu drumu de satga locuitorii Somesiani în Vasovina. Asta observatia ne o facu din acelusioru, ca se si indrepte acea sosotie, ce o comisera istoricii si scriitorii camu dea rendulu, si credu ca se va lua un nume de bine. Erorea rote ca san comisu din causa ca aucoriulu acestui indice chronologicu au vietiuitu de la deschiderea rasarei Borgoului insole si au credintu ca calea Borgoului ar fi vechie si una cu cea peste Cocina. Asia de pucina este cunoscuta rasi a tosma si razgioiitora. La multi suntu apele si cetatile de prin Asia mai cunoscute patriei. Cine si au luati ostenela a descrie locurile celea mai memoraveze Pate ca intr'unu aguse la voiu scrie despre stea imperiala a Borgoului, ca se aiba patriotii o notitia mai buna despre acestea ne imragtasi date integesante. S. M. - (Poema eagn'a, candu aveti vreme lunga, putereati intinge si mai adese oghi rean'a in cerneala, sanda unulu candu altulu, iese RedacCelasti pne, ca ea $ Brasiovu, 21. Ianpaghin v. Intrebaghea dilei, care asuma tedema, ca, constitue ranea de tote dilele a spiriteloru se loga ce vreau a sci precumu si a se loga ce se conducu de curiositatea de a audi descoperiri mesolute sau neprecalculate, a produsu in campulu setitoriloru o multime de dogintie si indigentii. Renele cele diligente ale scriitoriloru in toata Europa, cara mai cu deosebire in Francia si Anglia au inceputu de timpuriu, indata la croirea sectei orientare, a ssegmoni toate materialele, ce erau aruncate in arhiva nespre diagei, si a le pune pe tapeta, pentru ca sa malti a mos sa pe cititori intru asteptarile si curiositatea loru, asta dupa soma le au descoperitu in celu mai strinsu adeveru. Opurile essite in obieptulu sapsei orientare aspma de 2 ani insoase spnta nenumerate. Literatii Europei au facutu cu acele unu mare meritu. Descoperirile loru au versatu multa lumina chiara si in regiunile mai inalte. In Germania inca se inseleaza mai multi a rergande la renichii istoriei si ai diplomatiei nordice si acumu deodata vedemu, ca alti seghitogi renumiti au essiin la judeciulu lumei cu opurile loru. Asia essi la Nagueben suptu titula: „Ce a fostu si ce e adi Rusia,“ unu opu istorie, care revarsa multa lumina asupra istoriei curtei rusesci si care arata, cum a crescutu roluiia orientala a Rusiei. Se inttelege ca peana germana e mai statiatoge întru descoperire. Franz Schuselka a petrunsu si mai adencu in politica Rusiei si in retresaturile observa tiuuitorului în sirulu istoricui ajuta malta la convingerea de cele ce se planuescu si se desfasiara acumu. — Alta brosiura: „Unu resboiu alu statului imperatescu austriacu e unu resboiu germanu“ essi aspira în a 2-a editiune. Auctorulu se straduesce a dovedi, ca dătoria Germaniei este a sta gata intrana spgetu la descurcarea causei orientare, sidice, ca cei ce traganescu atata în otaririle loru, suntu perciiatori de timpu numai din nessiiitia. Catu de parte merge seriitoriulu acesta întru judecata lui despre ceea ce ar trebui se faca Germania facia cu causa orientala se rotea decatu riurile scu locurile Rene atunci mai essa cineva ce redige, de fata postge patru dintre romani mai niloru, dara din alte parti — cu destriere momentoasa”). [i șegn si mai severu, candu otii? tiele Nime, firesci camu si meriteza ele. momento se tipnea mai cama la toti pe largu, ca se D. vicarin alu Hatiegului ale ce elu”a descrisu cu mare pasiune unele ruine Calatorii straini se minunedia ce noi suntemu Transilvaniei, nu are sa in ceea ati astepta tote, toate cate C. - si se ale frumosei agata activu, nepasatori, alte parti o pote epnosse patrie dreptu vechi drumulu roma, nici fruraseapoi ar a mea scrie — nu sau facutu de locuri, numai si din se compuna; totu o predela mmm *) Rechius Cosna ar fi se o numiti dela vechia numire a straosiloru nostri. Casoni pmn si dupa soma mai remase acestu nume si „gura poporului din intregu regimentulu romanu. 1. *) Asta e Frate, si prea lesne a sa doi ochi ageri, luati din integesu nationalu nu mai intrebamnind gaspeasa a ataca adeverulu istoghisp de imputinatori, a conferi cele scrise de cu cele sasi a locului forte usidra de resolvatu, fiindca aflamurisera multe peisaje, deduse cu multa staruintta, si atunci sar lua pe sama si geograficu - si totusi astadi ag [i acesta problema celoru din în opurile straisi noue aspșn near ei (din convingere ori si strainii, ca se nu prea pipaite si lustrate fara sfiala LU