Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-01-15 / nr. 4
14 / 6. Apelăciunile, întru cătu sunt admise de lege, ce facu în contra decisiuniloru județeloru consulari cătră alu doile foru în modulu următoru, anume: 1) in contra decisiuniloru județeloru consulari din Iași, Galați, Brăila și Tulcea, la curtea apelativă din Leopold; 2) În contra decisiuniloru județului consulare din București la curtea apelativă din Săbiniu; 3) în contra decisiuniloru județeloru consulari din Beripadă, Rusciucu și Diiu la curtea apelativă din Temiuchpa; 4) în contra decieiuniloru județeloru consulari din Saraievo, Banialuca, Kisnomi Tusla ( 3) la curtea apelativă din Agramu; 5) în contra decisiuniloru județului consulare din Mostaru la curtea apelativă din Țeara; 6) în contra decisiuniloru județeloru consulari din Smirna, Beirutu, Alecsandria, Tunisu, Constantinopole, Salonicu, Trapesuntu, Ierusalimu, Cairo, Cartumu, lativă din Viena, aia, Scutari, Durațțo, Ianina, Canea, Sofia, Alepo, Damascumi Bagdadu (§ 3), apoi peste totu în contra decisiuniloru enunciate de unu județu consulare ca tribunalu maritimu, la curtea apelativă din Triestu. §7. Asupra apelaciuniloru și recurseloru date în contra decisiuniloru enunciate de curțile apelative în atari cause, deprinde în alu treile foru oficiulu de jude înalta curte a pei 8. De ce atinge de competința județeloru consulari în causele de judecată asemnate loru, pentru județele consulari subordinare curțiloru apelative din Leopold și Triestu voru servi dreptu normă dispuseciunile patentei din 20. Nbre 1852, bulet. imp. Nr. 251; pentru județele consulari subordinate curței apelative din Săbiniu dispuseciunile patentei din 3. Iuliu 1853 - bulet. imper. Nr. 129; pentru județele consulari subordinate curțiloru apelative din Temișoara și Agrama dispuseciunile patentei din 16. Fauru 1853 - sa. imn. Nr. 30; — în urmă pentru județele consulari din cercundariulu curței apelative din Țera dispuseciunile patentei din 20. IIspe 1852 - bul. imper Nr. 261, - arară numai decă voru lipsi acele institute op referințe faptuari, pe care le presupune aplicarea citateloru normative, or de cumva în ordinăciunea împerătescă din 29. Ian. 1855 - bul. imp. Nr. 23 (882 mi 4) mien normativulu celu de acum nu ce dispune altfelu. (Va urma.) 44 Monarchia Austriaca. TPANCCIABANIA. Brașovu. Din Memorialulu camerei comerciale și industriale din Brașovu, despre drumulu de feru. (Continuare din Nr. tr.) După ce noi scoaserămu pănă aici daturi statistice despre comercialu de importu, esportu și transitu în părțile pe unde ar avea să trecă linia drumului ferecatu, rămăne ca să arătămu încă și numărulu aceloru neguțetori, carii sunt purtătorii acestui comerciu în districtulu camerei comerciale din Brașovu, ce se întinde preste districtele politice Sibiiu, Brașovu, Odorheiu, Murăș-Oșorheiu, căte o parte din districtele Bistrița și Orăștia. Firmele neguțetorești protocolare era pe la 1855 cu totulu 316, eară de ale fabriceloru 14. Aici însemnămu că negustoria cu producte se mai poartă prin o mulțime de al omeni, carii nici vrură să știe pănă acum de vreo împrotocolare a firmei loru; mai departe, cum că drumulu ferecatu își deschide elu în sus unu comerciu înzecitu și în douăzecitu mai mare de cătu fusese acelaș pănă acum; eară spre dovadă să privimu la Ungaria pe Dunăre în josu dela Viena încoace, pe care aiui 5 pănă căndu lucra numai vapoarăle pe Dunăre, foarte mulți credeau, cum că drumulu ferecatu făcănduse, va fi numai spre stricăciune corăbierii cu aburu, cănd acum vede toată lumea, că nici vapoarăle nici vagoanele drumuriloru ferecate nu mai ajungu a nainta preste anu miile de teancuri și sutele de mii persone în susu și în josu. Comunicăciunea Transilvaniei cu Principatele romănești o întreținu mai vârtosu neguțetorii de producte și manufacte din Brașovu, carii afară de neguțetoria (bolta, ori cămara ori cancelaria) loru mai au mi pn Principate căte o filială seu dob ba la mnii le este acolo mama și numai filiala în Brașovu). Acești neguțetori scotu din Ardealu manufăpturi mai multe și producte crude mai puține, aducu apoi mulțime de producte crude din Principate și din Turcia încoace, precum: bucate (cerealii), vite, pei de totu felulu, seuri, lănă, bumbacu, orezu, scumpiă ș. a. ș. a. Vreo 20 nersueropi mai buni din Brașovu au negustorii deschise (bolte, dugene) în Principate și anume 9 în București, 1 pn Ploiești, 3 pn Galaț, 1 în Craiova, 4 în Brăila, 1 mn Iași, 1 pn Tulcea din Dobrogea preste Dunăre Preste aceștia mai sunt alți vreo 50 negustori, cum și 50 negustorași, seau trecuți de aici acolo, sau pământeni deprinși cu vănzarea manufăpturelor ardelene, împărțiți de la toate orașele și orășelele, petrecăndule sub nume de „brașovenii” pănăși peste Dunăre la Silistria, Tulcea, Macina, Rușciucu și pănă la Filipopole (Filibe). Mai adaogemu, că mulți economi de vite din Săcele pe lăngă economia loru s'au dedatu a se încărca de aici încă și cu brașovenii și a le desface pe la orășele și satele care le sunt la drumu în a loru călătoriă, seatcă și deschieeră încă și dughene. Încă la 1847 răporturile sale trimise de cătră consulii austriaci înștiințau, cum că invv., la Solești de 600 mii, la alte orașe ale Țerei romănești 1,400,000 f., în Moldova cu Galații ki totu de 1,100,000 fr., este Dunăre ca de 400 mii și în sumă preste totu ca de milioane 110,000 f. vv. De atunci încoace comerciulu s'a îmbulțitu forte, în cătu se pote zice cu totu dreptulu, că ceea ve ce socotiane la 1847 în valută de Viena, în zilele noastre te poate socoti în monetă conv. Partea cea mai mare a acetăi comerciu este pn măna romăniloru, eară comerciulu cu vite tornate, copitate și lănoase îlu poartă și armenii dela Gherla, Surgiu, Cr. Miclăușu și Cic-Sepviz. Brașovulu este scaunulu comerciului nostru; după elu urmeză Sibiiulu, Făgărașulu, Metașulu, Seghișoara, Cinculu mare, Agnita, Cohalmulu, Chezdi- Oșorheiulu, Odorheiulu, M. Oșorheiulu, Sas-Reghinulu, Bistrița ș. a. ș. a. Afară de aceste ramuri de comerciu și industriă se mai flă în lucrare căteva întreprinderi mai mari de fabrice și se montanistică în Săcuime și împregiurulu Brașovului. Alte ai multe întreprinderi se voru naște și voru răsări de sine și ca din pământu, îndată ce se va găti drumulu de feru. (Va urma.) Vrașovu. Mortalitatea pn această cetate me an ar. 1855. Au muritu cu totulu 858 inși și anume după seceu. [449 parte bărbătescă și 409 femeiescă = 858. Din acei ani după vrăstă muriră: copii mai mici de anu 266; pănă la 10 ani 194; dela 11—20 ani 58; dela 21-30 ani 41; dela 31—40 ani 38; dela 41-50 ani 58; între 51-50 ani 92, pănă la 70 ani 67 inși; pănă la 80 ani 99; pănă la 90 ani 24; între 91-400 ani 1898. Doarpă confesiunile religioase muriră: După boale au muritu: de anpinderea plămăniloru 20; de scarlatu (șarlahu) 32; de tifusu (lăngure rea) 30; cataru de mare 9; denșitulu dințiloru 28; convulsiuni 91; slăbiciune 60; idropică (bolă de ans) 78; gută (aproplecsiă) 25; oftică (care se întâmplă prea desu din pricina aerului aspru, a apei aspre și excesuriloru în danțuri) 107; de neputința bătrănețeloru 88; născuți morți 41; sinucidere 2; penorociri 10; de alte boale 227 - 858. (Dela Magistratu.) - Cursulu monedei în urmarea știriloru de pace începe a se îndrepta și în Brașovu; totuș metalulu stă încă totu mai susu de cătu la Viena și anume galbinii ce văndu au zarafi căte 5 e. 12 cr., eară doaăzecerii cu 12'). Timpulu de iernă “la noi carăș încetă deocamdată; mai bine de o septămănă avemu tipă fără ninsoare ca și primăvara. Prețulu bucateloru ce ține și anume 3 ferdele dună mesura austriacă grăulu frumosu aa 6 fm. m. c., păpușoiuluia 3 c. 36 c. m. C. - Sibiu 9-lea Ianuarie. Azi au dat Ecselenția Cu D. Episcop Andreiu Baron de Șaguna un prânzu strălucit, la care au luat parte Serenitatea Sa Principele gubernator cu toată generalitatea, și șefii tuturor dicasteriilor aflătoare aici - toastul râdicat din partea Ecselenției Sale D. episcop pentru îndelunga și sănătoasa vieață a Serepitatei Sale Principelui, carele tocma astăzi își sărbează ziua oamenii - au surprinsu pre toți ospeții, carii nimic nu se ia de această împrejurare - însă pe cât au fost de mare surprinderea, pe arăta au fost și mai mare entusiasmul, cu care s'au întonat strigările de „vivat” la râdicarea pomenitului toastei) Tripoli, Monastirii (Bitomaica București ce trecură brașovenii de 17, milionuri. --- ------ -------? 3 -