Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-05-05 / nr. 36
138 Turcia suntu de o vina si o relege cu Rusia lasarateghiioga cu buna seama o temere in derepta, din care apoi se dictă si acestu tractatu suplementariu, care surpleaza chiaru, ca indata ce va mai pasi Rusia preste Prusia, ea va atei pe viitoriu resboiu cu Europa. Acestu tractatu suplinesce in adeveru, ceea ce nu se gestisa si chiaru in tractatulu din 50. Magt. — Se incredinticza inca, ca plenipotentii rusi in Parisu n'au scintu nimica despre tractatulu acesta pana candu nu fap citita in jurnalele engleze, inca cu multa amaratiune, sa se tosma de ce se feria iu ruptura scapa. — pre Brașovu. 17. Mais n. În Mapga trecută ce ținu aici solemnitatea festivității pentru încheierea pacei europene în beserica r. cat. Toate branșele și toate corporațiunile militare civile și preoțești de toate confesiunile ce aflară de față A plină paradă la misă și la rugăciunile ținute pentru ocasiunea aceasta. - Sera se ivi pe ceru unu fenomenu, unu grobu înfocatu în forma unei pile din cele mai mari, care împinse de lumină delulu deasupra căruia sta. Elu dispăru fără se fi datu vreunu sunetu. u Dela Sibiiu sosi aici personalulu de baletiști și voru represânta vr'o patru produceri mai alese. Cercetările pentru drumulu de feru în pasulu Buzeului și alu Șanțului decurgu mereu cu totu adinsulu. — Din Unguria ni ce scrie, cum că preoțimei unite i ce va îmbuna etarea pănă la 500 f. me. ne anu, după împărtășirile, ce li se făcură de mai susu. De la Timișoara ne sesiră mai multe corespondințe despre și în contra modalității scrierii broșureloru despre literile romane. Noi nu ne aflămu în pusăciune a le publica. Se poate ca una mai moderată se vadă și lumina publicității. Din protocoalele conferințeloru dela Parisu. 6. Protocolu. 8. Marțiu. (În causa Principateloru.) De auz ce afloră toți represăntanții mua. Ali lama înștiințează, că Gemilu Bei nu poate fi de oață din causa sănătății. Ce cetește protocolulu ședinței precedente uni ce anpost. Gr. Orloffu face cunoscutu, cum că cabinetulu său "mi a dară învoirea la așezarea comisiunei mestecate, care se va însărcina cu revisiunea granițeloru în Asia, la care, după cum arată prot. 4, se învoiră plenipotenții ruși numai pe lăngă reservă, deacă va aproba aceasta și gubernulu loru, «la propusăciunea contelui Valevschi trece congresulu la depnedarea punctului primu și hotărește că, înainte de ce s'aru apuca de întrebăciunile ce se ținu strânsu legate de organisăciunea soateloru, se va ocupa cu rectificarea granițeloru dintre provințele dunărene și teritoriulu rusescu. Bar. Brumovu cetește unu memorialu, care avea de scopu a arăta, cum că pusăciunea locală și direpciunea drumuriloru de comunicație nu lasă, ca să se tragă între cele doă puncte extreme, care se însemnaseră în preliminariele de pace (de lăngă Hotinu la laculu Sasicu). Elu zice, că puterile aliate au de scopu a asigura libera corăbiere pe Dunăre, și elu e de părere, că scopulu acesta se ajunge cu o altă linie, pe care e însărcinatu a o propune congresulu; această linie, de folosu pentru ca se nu se facă nici o tulburare în economia acestoru provinție (?) s'ar începe dela Vadulu Cachi la Prutu, ar urma ne valulu lui Traianu mi cap finn în nordulu Lacului Ialpucu. Rusia ar renunța (s'ar lepăda de) insulele Delta, și forturile din Ismailu și Chilia nouă le ar dărâma. Cont. Valevschi pi respunde, cum că proiectulu acesta se depărtează cu multu mai pipăitu chiaru și de basele negoțiațiuniloru, decătu ca plenipotenții aliateloru puteri să'lu poată trage în considerăciune seriosă. Bar. Brumovu desfășură observațiunile sale de mai nainte, zicăndu că ar fi lucru greu a defige linia graniței, decă ce Bop lăsa la o parte granițele arătate de dânsulu. Mai adauge apoi, că la teritoriulu celu desemnă Rusia prin liniele proiectate, o ar mai pute adauge miloculu dintre laculu Cattaburgu, valea lui Traianu și laculu Sasicu. L. Clarendonu propune, că a primi liniele desemnate de plenipotenții rusești n'ar fi mai puținu decătu a se lepăda de proiectele formulate prin Austria cu înțelegerea aliațiloru, cum că proiectele acestea s'au primitu în Petersburgu, și în Viena și Parisu s'au aprobatu, și apoi plenipotenții nu se potu depărta atătu de multu dela condițiunile de pace, nici se potu lepăda cu totulu de toate concesiunile recunoscute în principiu de toate gubernele represântate în congresu. Cont. Valovschi ce decilară tot pn chipulu acesta. Cont. Bucleazăși observă, că liniele însemnate și îmbiete de b. Brunîrnovu cuprindu numai o părticică din teritoriulu, care s'a învoitu Rusia alu cede prin primirea condițiuniloru de pace, și elu sperează, că plenipotenții ruși voru face unu proiectu congresului mai apropietu de cele pretinse. Bar Hiubner zice, că linia din propusăciunile austriace se întemeiează în ambele sale puncte pe configurația, ce se află toate hartele. Plaenipotenții Rusiei respundu, cum că ei au o clară dovadă în ședințele precese, despre intențiunile loru de împăciuire și că nu au alta de scopu decătu a mijloci o conglăsuire corespunzătoare topografiei țerei și intereseloru poporăciunei ne o locuescu, și că se află gata a desbate verce altu proiectu ce li s'ar împărtăși. Gr. Valovschi repetează, cum că aliații nu ce potu învoi cu o defigere de graniță, care nu conglăsuește cu concesiunile acvisite în negoțiațiuni; ci cu tote acestea eertatu a păși pe o cale de compensație, și poate s'ar pute mijloci împreună înțelegerea, cu lungirea granițeloru în sudestu și dincolo de laculu Sasiu, decă în nordu, după alegarea plenipotențiloru ruși, se află greutăți topografice. După o desbatere a acestui amandemântu, la care luară parte toți plenipotenții, se propuse plenipotențiloru ruși linia dela Prutu între Scova și Huși pe la nordulu lacului Sasicu, care ce finează dincolo de laculu Albechieș. Plenipotenții ruși, siliți, dans cum zicu ei, a ce încredința ne deplini despre starea, ne ap resulta de aici pentru coloniele bulgare și rusene ce așezară pn partea aceasta a Besarabiei, ce rogăsea congresulu ce amănă continuarea consultăriloru ne ședința următoare. (De bulgari și ruși le era mai aminte decătu de romănii de acolo. - P.) Congresulu ce învoiește la aceasta, totuși plenipotenții Franței și alți Angliei ne aduseră înainte că proiectulu, lăngă care s'au alăturatu dânșii numai din spiritu cătră armonie, cuprinde pn cine în toagă privința o concesiune, a cărei însemnărete ce arată din intinderea teritoriului între Hotinii și Huși, și 'și respiră convingerea, că această concesiune o voru respecta pe deplinu plenipotenții ruși, fîra e Konr. Orloffu mărturisește simțimintele cele bune, cu care ce întimpină Rusia din partea celorulalți membri ai congresului, și adauge, că ei n'au avutu altu scopu înaintea ochiloru, căndu sau rugatu determinu ca se poată supune proiectulu făcutu la o ecsaminare deosebită, decătu numai, ca să lu aducă în consunare cu cerințele locale. De aci pășește congresulu la ecsaminarea proiecteloru privitoare la organisațiunea Principateloru, care reproduce din cuvântu pu cuvântu. (Va urma.) POCIA, încă le vomu Înper. Alecsandru a emisu unu manifestu despre încoronarea ca pn luna lui Augustu, care ce va ține pn Moscva. Gr. Neselrode primi o adresare recunoscătore pentru meritele arătate suptu timpulu de 41 de ani, cătu uu cancelariu împeriși remăne cu numirea de cancelariu și demisionatu. - alu Ttieg'a romanesca si Moldati'a. „Curierulu francezu de București” publică din 11. (23.) Aprilie, despre strălucita solenitate a întrunirei în Sâmbăta trecută 7. Aprilie la școala militară a toatei nobleță din București. Î. Sa. Domnulu Stăpănitoriu avea a numi la gradulu de sub-laitenantu ne 26 școlari primari. Ed. II. Suliman Ilama, men. conte Coronini, D. agentu mi generalu-consulu alu Franței, împreună cu alți generali ai armiei c. r. austriace, miniștrii, ofițerii superiori ai miliției naționale, avăndu în frunte me D. colonelu Vladoeanu, locotenentulu Spatarului, unu mape număru de boeri din rangulu întăi alu nobleții ș. a. ș. a. se îndesau în saloanele de priimire și în curtea de onoru a școalei, unu mape număru de școlari pn mape uniformă erau sub arme. La amieză, încăntătoare armonie a muzicei militare au anansatu despre sosirea În. Sale, acompaniatu de colonelulu Voinescu și de ofițerii de ordonanță. Prințulu Stăpănitoru după ce au făcutu o revistă cadețiloru juni, au asistatu în urmă și la a loru manevre, care au fostu esecutate cu o deosebită precisie, și sub luare aminte a comandei Dn. maiorului Costaforo. După încheierea esercițiiloru militare, În. La au lovitoru erau așezate. Noi amu avutu ocasie a însemna perfecția acestoru lucrări. Laudele ce amu auzitu Sămbătă, au întăritu observațiile nostre. mersu apoi în salonulu cel mare, unde lucrările grafice ale e-