Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-25 / nr. 84
E Nr 54, Brasiovu, Sazeta ese de doe ori, adesa: Merspghea si Sambata. Fâiea odata pe septemana, adesa: Vercurea. Pretinsoruvate pe 1 anu 10f.; 51. m.e. pe inlauntru Monarchiei, diumetatea . ? Monarchia Austriaca. Pariea oficiosa. Maiestatea Sa s. r, apostolica, cu gesolatiune preanalta din 18. Sept. an. s. cu privire la deosebitele merite ale s. g. consiliariu actualu in timp si cancelariu aulicu de Agdeala pensionatu, Alessiu barone de Noreia de Silivasiulu de susu, a binevoitu ai concede, ca rangulu de barone daruitu lui prin diploma de catra Maiestatea Sa din 31. Decembre 1855, dimpreuna cu insemnele se sei, la fratele lui Ladislau de Noreia de Silivasu de susu si la legatiii lui urmasi. Ministrulu de justitia a data postulu de secretariu la cer. curte de apelatiune adjunctului sesg. Dr. J. conte de Meleniogi, si pe auscultantulu din Galicia Dom. Rochiziac de adjunetu pretorialu pentru Ardealu. -u a- lă- A------------- Presedintele sogtei apelative a denumitu pe nesesista la tribunalului din Slosip Joseph Wohllheim si pe Hieronimu Moga accesistu la curtea apelativa, de oficiali la curtea apelativa. 25. Octombre 1556. Pentru tieri straine 7 f. pe sem. pe anulu intregu 14 f. la tote reste s. g., cum si la toti cunoscuti nostri DI. corespondinti. Pentru serie „retito” se ceru 4 cr. m. e Se prenumeru Baltea Neoficiosa. TRANSSILVANIA. Hatiegu, in 13. Optobre 1856. Desi orasiulu Hatiegu este derastatp, totusi gadiele de binecuventare raghintiessa, ce se revarsa dela sacratulu tronu alu SSmei Sale sesago reg. apostolica Maiestati neincaldiescu si pre noi, si din timpu in timpula ocasiune binevenita orasienii de aici se nevoiescu din tote puterile asi manifesta omagiulu de supunere, de iubire, si de alipire catra augustulu nostru Imperatu,asia si in 4. Opt. c. n. ca in diua onomastice a inaltiatului nostru monarhu, din reversatulu dioriloru, bubuitulu piveloru, si sunetulu campaneloru au vestitu tuturoru insemnatatea cea mare a chilii, eara la 8 ore sau tienutu in toate 4 besericele rugaciuni ferbinti pentru indelunga victia a SSmei Sale Maiestati, cu prea iubita si prea inaltiata imregateasa, si cu toata inalta casa Habsburg scumpanica. — „Cai în 12. Opt. s. n. au fostu in Hatiegu o segbatoage torogana unica, si de eterna memoria demna. Cine au cunoscutu pene aci Hatiegulu, acela scie, spunea unde e adi piatra, acolo mai de multu au fosta balti de innota dobitacele, si pescuia in ele, inse lipsa de somana pe rendu leau uscatu, si sau facutu case tassale pe latughile mai redisate, cara locului mai asiediatu pe rendu implenduse au servitu de hatia; inse sanda espada apa Hatiegului aceea piatra se imrnea de apa si lasa noroiu, in eata dupa ploi indelungate se facea o tina adenca; cine au fostu acum 2 ani la tergulu Floriiloru au pututu se re convinga, cumea piatra de aici e unu noeanu de tina, vechendu ca pe midiloculu ei nu sau pututu redica nici o piatra, cara pe margini se spfanda oamenii prin tina pene in genunche, si la miile ghemane insansemintele pe acolo, dar apoi ce ghispasea cei beti, carii se taveleau prin lutu; inse acum celea vechi au trecutu, si piatra Hatiegului pe o distantta de 23650 intinsa e frumosu redicata pe altu locu si de o jumetate orgia, si pardosita, in catu pâte rivalisa cu oricare matia de feliulu acesta. Lipsa pardosirei acesteia o au cunoscutu administratiunea provisoria cercularia inta la a. 1852 pe locu dupa redicarea statului militare de granitiari, si au ispititu a duce indeplinire pardosirea ratiei, inse comunitatea sau oppusu cu multa tarie din care au urmatu, in catu au fostu silita derogatoria pentru apararea pndrei sale a pune pe vreo 3 insi din orasieni si sub pedepsa, si a lasa lucrulu intgatata; inse dupa ce sau organisatu statulu deregatoriiloru la anulu 1854, atesta s. g. pretura a Hatiegului an dobanditu de preside pe barba, si a seru neobositu de acum. Acesta intielertiesee rpindase in contielegere cu magistga a locale, au 1 deschisul orasiului nisse isvore de venituri basate pe in 8. Sept. sau pusu cu solemnitate pietra cea mai de pre urma prin preside, si prin judicele orasiului Dn. Ant. Acziani, si prin notaru magistratului Dn. George Philip de 3 ori atinsa cu maiulu, si sigorita cu vinu, si onorata cu daruri pe sama maiestrului ragdlositor si asia cu spuse aprópe la 3000 fii. m. e. sau infiintiatu acestu retiu lucru, in 2 veri, fara ca se fie simtitu ogasienii ceva povara , sau catu de rasina paguba; ba inca fara de a sa 6 fostu artiu la acestu lucru macaru unu crucieriu din venitulu ordinariu aflatoriu in lada orasiului. Totu lucrulu acesta data sau infiintiatu cu inttelepta combinatiune a D.preside pretoriale, si intreprinderea cu puteri unite a feeieloru magistratului bine sentutage intre carele pe lenga judele primariu susu atinsu e demna de osebita comemoratiune de toti pretiuitalu barbatu susu numitulu D. notariu. — Bagadina de eri au fostu determinata ca di de Dumineca a fi pentru Hatiegu serbatâre de insemnatate pentru finirea pardosirei piatrei, dar sau si se arata aceea cu multa veselie; asta mai antaiu la 2 oare dupa m. sau datu cu pivele de scrie ca se incepe solemnitatea apoi au dusu in midiloculu piatrei intre sunetulu bandei in psisale o bute de vinu de 50 urne (vedre) cu 2 boi infrumsetiati cu covbre si cu flori, acolo sau pusu mese si scaune, si in graba sau adunatu totu orasiulu, apoi M. Da presidle pretoriale au tienutu cuventare la adunare in carea au agatatu, cum sau intemeieaza aceea ragdoseala fara pagub a sasiei orasiului, si a orasieniloru frumósa au fostu aceea espresie, candu numitulu Domnu au rostitu, spunea nu assearta dela orasiu nici o multiamita, ci insusi multiumesce la orasieni ca lau ascultatu si cu puteri unite au finitu acestu lucru pentru binele si onorea de comunu a orasiului, carui au respunsu Du. notariu, aratandu spunea Dlui ca. preside pretoriale are orasiulu de a multiumi acesta folositoare lucrare, si asta pene va eosta orasiulu Hatiegu, va susta si numele Dn. preside Buttyan in fericita memoria a orasieniloru, sau vestitu de D. Agetoghe in a sa cuventare si aceea, spunea unu isvoru Putineu ce se afla afara de orasiu, apa forte buna — din carele sau adapatu si vechile colonii romane stationate aici — se va aduce pene in primavera viitore pe ele pene in midiloculu piatrei si spunea toate materialele suntu si arvunite, Iucrulu acesta va costisi ca la 800 în. m. s. si sau argomisi cumca cu ajutoriulu lui Dumnedieu si buna intielegerea cu orasienii, si alte lucruri forte folositore se voru intemeie; s'a cantatu imnulu Imregatalai, sau datu salve din 5 pive, urmate de vivatele comunitatei pentru augustulu nostru Imregata Sama Sa s. r. apost. Maiestate Franciscu Josifu L. si pentru stralucita casa austriaca sub a careia pacinica carma potu inflori ora 4 siele, apoi pentru inalt. c. r. locotenentia si pentru ocarmuirile respective sub carele sau infintiaza acesta pardosire, sau inceputu a se goli butea, si intre sunetulu musicei, si bubuitulu din candu in candu alu piveloru si au petrecutu diua acasta insemnata cu mare bucurie pene in poarte. M, „