Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-28 / nr. 85
330 vo CO mijlocească venitulu trebuincau fieșcare învățătoripită a măsuratu împregiurăriloru locului derei?piei sale, mi pre lăngă aceea a păzi nestrămutatu priitipiulu, cum că întemeierea mi susținerea școaleloru popularu drumează mai de aproape la mijloacele locale. § 11. Despre școalele populare ce se voru înaiinga din E nou, ci ce întocmească fașiile de școală numai decătu 1n A tractarea, ne ce ga gave asupra întemeierei acestoru școala pe Partea Neoficiosa. ALUSTRIL, Viena, 30. Octobre. Mistelarea Sa Îngera d 29, eb- tulu mi Maiecr. Ca Împerăteasa ce re'ntoarceză epi în nătoși de la Islami descălecară în reședință. .. Esc. Ca generalulu de artilerie bar, de Hees a dară comisiunei centrale pentru antichități doue rapoarte ale institutului militariu geograficu, privitore la Valulu lui Traianu și Escel. La FML. conte Coronini gubernatorulu din Bănatu și Voivodină au dată 26 de foi cu fotografii ale besericii, „Curtea de Argișt ” din Țeara romănească. Acestea fotografii administreză cele mai interesante priviri despre caracterulu stilului bisantini ue ce observă leconstrucția besericii acesteia; ele represântează cea mai prețuită îmbogățire a colecției artistice, din căte căpătă c. r. comisiune centrală chiaru dela începutulujustării ei, și comunicarea loru în publicăciunile comisiunei centrale va administra pe cămpulu sciențificu unu obiectu, care pănă acum încă nu era cunoscutu. („08st. 2.”) - Aplicabilitatea pedepsei trupești, ca asprime de pedepsă pn contra prevaricanțiloru de Bani (contrabandă). Ministeriulu de justiție în cunțelegere cu ministeriulu de finanțe aflată cu cale a împărtăși i norpăițiunea, că, după ce prin $ 253 și 258 alu condicei penale din 27. Maiu 1852 iarăș s'a întrodusu asprimea arestării la prevocații cu pedepsele trupești, se pote acum întrebuința pedeapsa trupească și ca asprime a arestuirei la prevaricații de vamă, după 258 alu condicei penale, pe lăngă condițiile cuprinse pn . 248 alu legei penale generare. - Plata sensuriloru dela burea vieneză se define, dela 1. Noembre 1856, de procentu din toate trebile făcute fără osebire. - Maiest. La c. r. apostolică, cu resoluțiune din 8. Oct. a. c. a binevoitu a aproba lucrările preliminari, precumu a și da concesiune la clădirea următoareloru drumuri de ferit cu locomotive: a) Dela Viena preste Oedenburgu și Canița mare la Essecu; b) Dela Nai- Sionu preste Alba-regală la Essecu și comunicația cetății Cinci-eclesienee cu drumulu acesta; s) Dela Buda preste Canija mare spre a se uni cu drumulu sudicu la Piolcahmi d) Dela Essecu la Semlinu, și aceasta cale de feru se va numi. Drumulu de feru de Orientu, „Împeratulu Franțu Iosefu.” Viena, 28. Octobre. „Dest. 7.” cu datulu de astăzi scrie acestea: După cum se simțește, au oamenii în planu a coloniei Valea Sucevei din Bucovina mai vârtosu în părțile pe la Ulma, care sunt foarte roditore însă înfricoșate de sălbătăcite, cu 50 pănă la 60 de familii de pe aa Rionu sau alte ținuturi ale Germaniei spre a le cultiva mai bine. Acolo face de trebuințe oameni, carii se poarte industria cu economia munteană și carii totodată prin exemplu bunu se împritenească poporimea de acolo cea apatică, cum ar zice, leneșă. Carlobergulu, numai vr'o căteva mituri depărtate de Gama, e o colonie șvăbească, ce crește acolo numai de vreo douăzeci de ani, și încă se află în crape înfloritoare. Dar însă familiele emigrate din Moldova se arătară, ca cum ar împedeca desvoltarea. Se așteaptă resultate mai fericitoare de la o colonisație de nemți. „„Magdeb. Zeii.” scrise, că toți vănătorii împărătești trimiși de acasă seau rechiematuri sau trimisu aa Igpalia în coloane mici. Reservele acestui regimentu încă le rechiămă acelu jurnalu și le trimise după vănători. Jurnalele interne însă nu reportează nimica despre aceasta, ce va fi numai o invenție. O mirare mape însă n'ap fi din vreo mesură ka au.cra, căce piemontezii totu numai încetează a bărui pr scrierile loru despre gonirea austriaciloru. (Sj. 2.”) Gimnasiele misiuni mari în Aserpia. „Dent statistica școlară generală, ce află astăzi în Austria 146 de gimnasie mari cu 8 clase, 37 cu șesemi 68 ns patru clase. Ama dată cu toatele 251 de gimnasie. Numerulu șiulariloru în aceatea gimnasii sunt: 48,747. Între directori se află 181 din statulu preoțescu și 85 din celu mireescu. Între profesori se află 1380 preoți mi 1411 mireni. Proporțiunea numerului școlariloru cătră numerulu locuitoriu pre bătătoare au ori: „la neuniți învață la de locuitori numai 1; la uniți din 1473 u Polici 1: aa 692; na evangelici de confesiuneliți 1: aa 429. Resultatele ecsameneloruu totu așa de mulțumitoare precum și alepentru osebita chiemare logie, căte 31 la jurisprudență, căte 12 la medicină și numai căte 8 la filosofie. Numerulu școaeloru reale e numai 38 mi acestea că numai plăsmuirea timpiloru mai noi, elu însă ce togu mai înmulțește mai vârtosu între popoarăle, care se știu folosi de atragerea romiloru industriali mi mercantili aa cine. Lipsa de asfeliu de școale e mai mare de cătu ce s'ar putea mulțumi cu nescari sporturi. Avântarea comerțială și industrială au luatu sboru mape mi repede în Austria, mi gubernului ce cade 7675 mulțămita, că protege mi ajută rădicarea școaleloru reali ca și ceea a gimnasteloru. - -.--4- - FRANPIA, totu în Câmpiene mi cu vănătoare, scopulu unitei Italie, stă pentru Suverani, ce vorurescula releagă la Grafulu Chieselefu, mi diplomatica ambasadorulu rusescu sosi în Parisu și fu de cătră gr. Valevschi presântatu Împeratului în Câmpiene. Se vorbește multu, că Rusia se apropie forte tare de Franța și unele din jurnalele francese nutrescu această simpatie, luănduse de mănă cu „Le Nordu.” engleze care ne politica Rusiei, despre manipulația cu atragerea jurnalelor, în favoarea ca prin lucrarea cea plină de magnetit. Vezi în cele din anulu trecutu după Martie. Cearta „Monitorului” cu jurnalele atinseră vea despre Împerătesa Eugenia mi fură de Conitoriu avisate, ca au și ajunsu pe frunte, viindcă gubernulu anglica a opritu numerii chiar mi ai articululu „Monitorului” despre causa neapolitană: „Vei cine știe, ce vrea Franța și Anglia, iațiunea, exe nu potu face R. Z.” observează foarte bine ursitei pe față, că încurăgiază revoludar în faptă o animează, căndu ce adresează cătră popoară: „Gubernulu lui Ferdinandu e arătu de rău, încătu nu ne e prin putință, ca se cu dânsulu; zice alta decătu, voi avețu dreptu se vă resculați. Franța și zice Monitorulu, dar pars mi voru alunga ne Burboni, Apglia și Franța apei cășunatu acesta, ele nici potu concede vreo altă întreveniciune în favoarea regelui Neapolitanu. Organulu gr. Cavoru, care represântă pe Sardinia în conferințele dela Parisu, are o vorbă și exagerotu dreptulu; „recinu să apere Dumnezeu. Pănă în zioa ce scriemu acestea (G. Noembre) încă nu s'a alesu pimicu din rpănca. Este adevră să în care „Monitoriu.” — ITALIS. se potu conteni înceatătoare la ceea ce voie e cu acum sale; ele nu le mai încătu pe italienii? regele Suverani ci mi Cronica straina. Parisu, mi Ce „Crau-Zeit'” 20. Octobre n, progresivu și Înperatulu observăciunile 'mi împestrițeză politica nu iase din țermii privințeloru, se reverease acesta întrunu torentu țeriloru revoluționare de în Genua, își spală mânile, cum căci au totu pășeștte Neapolei făcutu Anglia nu „Arpione” își făcu și voru mai face apusulu pentru Causa neapolitană voru face întreabă în voie scu se dea aceasta, le întrebim, doar ele ei? măna cu mai avecrea Franța satului, poporă, se puteri, și în măna Decă pericliteză mai multu Italia, Sardinia oru Neapolea? Neapole, petrete Ceea ce lui Taimsen Dar ce Apglia lasă nesocotitu cătră la lumină cătră Lordul Minto, cunoscutulu panegirietu mai remănemu în reporte amicale alumelibertate și nedependință sosi acum cu ce scopu? - Știe elu. Presa sardică numai nu a pu și întrebuința sila, nu din respectulu cădin respectulu egtateloru Suverane, urmăse știe și mai mult, află într'o amețeală maiele Nordulu popoarăle