Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-07-24 / nr. 53
210 din Banatu, Bagtea neofisioasa. Viena. Romanii din partile Oravittei în Banatu, cu unu epin privintia materiale stau dara mai vine ca toti” ceialalti, frati“ ai loru au statutu si iea mai stau, nu mai pucinu indereptu, ca prin alte parti locuite timea de pre aici saptatoghie reptare si indemnarea altora; dascalii su despoiat de o cultura întelectuala mai nalta - -esceptiunile nu le negamu, diira suni vume vede mai josu; - poporulu preste totu se tote judeca, din preoti si dascali. — Nu pociu nega ca romanii de prin aceste parti cuma ocupa in Moldova unu Vovinsa” Damasteana — a cele mai inalte roptiti ale statului — cunoscutu din „Anticele Comaniloga” In Buda sule, - guș” punsulu desgurdietoriu Buda 1828, si din alte faptă: mati apolui si alti carturari, ale caroru nume ca cunoscute le geta semp; - istoria “amesurata impregiurariloru dela unu Dn. Oravitianu. — vu == romani, pre cară lu amintesce Parent. Maioru, încă & foatu” Oravitianu etc. etc.; o negu, ci numai atata dicu, mai multi conformu impregiurariloru si midilacelorii ce le aveau si leau, In tim= purile mai din sose inse incepura DD. Oravitieni — romanii, prin acele tienuturi asi alege o cale mai frumósa maloru; numerulu studintiloru de pre la diverse gimnasii si prntegeiști, ne face se speramu ca a resărilu luceferulu de diua si pentru romanii de pre aici; foi romane periodice inse citeau forte pucini pre aici; Mandegheg si O. d. P. nu au lipsitu romanesci erau si prece ale prela Domnialoru, de cari nu vedi lesne! Dar si din acesta privintia nui pre putemu inculpă, mai alesu pre o vena din domnialoru, cace unu indemnatoriu lea lipsitu sa cum gratulamu cu bucuria Domniloru romani de pre acolo, generosi, din aceste tienuturi, se prenumere Dale a lasata dpra sine urme luminare — frumâse, 35 de din diverse e'ave ale poporului nostru se prenumerara la Gazeta - persone la vechiulu intre cari | oficialu (cu Da 2), | medicu, 4 notari, 2 preoti - destulu de ea-i ca pnn esemplâriu si modela merita D. [. N. din O, o speciale auda) seiatlatti su unii cetatieni demni, maeatri si esonomi; Dnii O-avitieni si potu tiene de onoge, imitarea altoru frati ai loru, carota sierbi de (Va urma) totusi in privintta culturei barbati mari si meritati, eutendu inca earetagama o sta peaa o facura se a siatului caruia si nepasarea acelora, ii servesce, catu a sagoga oficiu mai barbatu (carnia „nostru organu staiu de cum poporului - pre unulu dintre ca puteau si de o face ii face la anima mai deaprópe g» —) vediendu gâna foiloru nóstre multi, ne miramu de D. C. din 8, 15 intetiatogi — (dascali somanali, pre ai sei, provocă sau mai bine indemna D. de romani, recufoia romana, pasiulu esemplu demnu de inca are lipsa de indesi mai demna de domna unii — dar” Gazetele neau datu si produce dispara de pre orizonulu loru, binele a fratiloru parte, de argore la o seleag de ar pre mai si reunisce acută de acesta vu ca si de estimatulu totalu. A si cum? Unu si prosperitatea si se indemre multi romani de unu banalta gesela ca vedeti esceptiunea amintita, numai B. din C,siD.R. din T.ete, intre minti între altii solutu englezu, belgianu, celu din Hessa și celi din Olanda dimpreună cu solulu turcescu. „ TPANCIABANIA. Epaniolă. Dela Aisdă ce scrie jurn. nemțescu, cum că sinodulu bisericescu alu unguriloru reformați-calviniani fu foarte bogatu de cele mai interesante declareri și de mai mare hotărări cinodate de o importanță mănrziâ pe pentru numeroșii corelegionari ai numitei confesiuni, în cătu ce poate zice cu totu dreptulu, că ori care altă confesiune relegioasă ape csia ecoemplu dela unu sinodu cum a fostu alu reformațiloru, comdin lamura și fruntea bărbațiloru bisericești mi mi Răuac și una Ap . F . LUSTRIL. Viena, 19. Inață. Cu opdiniusnea împerătescă din 8. Iuliu s'au emisu nește desigeri, ca în ce sumă să se piătescă dela 1. Noembre 1858 sportulile mi facsele decipte prin legea din 9. Febr. mi 2. Augustu 1850 mi din 6. Septems pe 1850, cu privire la întroducerea valutei austriace, în care se voru plăti ne viitoriu, ad. unde ce naștea bună legea susu numită 1 cr. m. c. au să se dea 2 cr. noi; la fiorini în locu de 8 m. c. 10 austriaci, pn locu de 10 - 12 soi, după cumu vomu vede din publicarea oficială. Sportele pentru cărți de jocu 15 cr. noi; călindare 6 cr., unu ecsemp. ad, o foia de zuralu ape sportule căte 4 cr. în afară și 2 An muntru; pentru o înserțiune ce cere timbru de 30 cr. alta emică alumin. finanțiariu din 15.otărește, că dela 1. Noembre 1858 ce Ba cassa hărtia mi marcele de timbru de pănă acum și în locule se voru pune alte noane. - Viena, 30. Iuliu n. Eli dede solulu francezu la curtea de Viena Dn. baronu de Burdenei în vila ca de Săn-Veit unu banchetu diplomaticu strălucitu, la care să ata dintre diplom Cronica straina TYPUIA.Răsboiu civilu în Bosnia. După Agramer Taitung, Oot d-Post ș. a.) Vărsările de sănge abia se împăciui.. la părere în Brțegovina, ne căndu aceleaș p aronia su renoiră cu înverșunare multu mai fiorosă. Jin 17. amor în 22. mi 23 Iuliu ce întâmplară loviri între creștini și între turci, setu mai dreptu zicăndu, între proprietarii de pământu și între iobagii loru, întru care aceștia steteră învingători, eară ceia fuseră siliți a o lua la fugă. Într'aceea și creiștinii din ținuturile vecine 'șiau trimisu familiile loru de timpuriu ne pământulu austriacu în Croația în ținutulu regimenteloru de graniță. Oricare știe ce sa să zică răsboiu, răsboiu civilu, revoluțiune, va înțelege prea ușoru, că acele bășuiri au avotu prigătite pradincămi de timpu mai îndelungatu, prin urmare că în Bosnia încă acum se începe, pe carele noi și a știi l'amu prevăzutu încă din Noembre și Decembre trecutu. Spre a da cititorului unu călinaru conducătoru ș'intre acele fatale eveniminte dintr'o țeră vecină, mai repezimu odată ceea ce în cursulu aniloru observaseră numai adeseori în privința Bosniei. În Bosnia sunt prea puțini turci de sănge, de viță, de naționalitate, ci partea cea mai mare a locuitoriloru carii se numescu turci, nu sunt nici mai multu nici mai puțini de cătu sârbo-croați de naționalitate, ci renegați adică trecuți la relegea mohamedană încă din moșii loru; eară aceata clasă de sârbi turciți face mai vârtosu aristocrația țetei. Să ni ne mirămu aici determinutu aristocrațiă; pentrucă deși în imperiulu turcescu aristocrația întru înțelesulu europeanu nu e cunoscută, însă proprietari de pământu mai mari și mai mici sunt preste totu. eară în Bosnia s'a formatu ca prin p escepțiune o aristocrațiă chiaru feudală ce se asemănă multu cu aristocrațiile din vecinătăți, așea precum aceleaș stătuseră pănă pe la a. 1818. Mai adaoge că boierimea bosniacă a știutu a'și căștiga favoarea gibernului turcescu prin renegare și trecere la Ielamu, seau adică cu alte cuvinte: gubernulu turcescu păzi delu acea regulă a unei politice practizate wi ne sipea cu forte bunu resultatu, ca adică, într'o țeră de naționalitate cu totulu diferită de cea domnitoare să'și facă și să'și căștige o partită a sa credinciosă și tare prin mijloculu relegii și prin dăruire de moșii, care partiză apoi firește ca desbinatu de cătră celalaltu poporu. Dintru aceste puține ce poate acum cunoaște cine cu cine ce bate pn Bosnia mi pn Epyeronina. Poporulu creștinu asupra boieriloru turciți, adică pn Bosnia c anoptiră din nou răsboiulu civilu. Poporulu bosniacu nu zice și nu a zicit niciodată, că elu Capoi sculatu asupra Sultanului ka suberanu, ci roma din contră elu a dechlaratu că rămăne credinciosu domnitorului său, că însă nu mai poate suferi jugulu sugrumătoru alu boierimii, care niciodată nu a voitu a ști nimicu de hatișerifele cele mai umane ase Sultanului. Acum întrebarea întrebăriloru este, că ne măsuri până va lua gubernulu turcescu ca gubernu, apărava elu ne boieri mi privilegiurine loru, seau că va ținea cu poporulu. Pentru că gubernulu trebue să ia neapăratu unu felu de măsură. Unoru politici zi s'ar părea, că în cele din urmă Porți pi vinu prea bine la socoteală asemenea măcelături împrumute ale locuitoriloru, eară mai vârtosu astădată perderile boieriloru, pentru ca aceștia cs mai pearză din a loru trufiă barbară, eară apoi gubernulu să încalece la timpulu său binimoru neamvele partite și în urmă să facă să dereagă, să organiseze în peară precum sa afla cu cale. Din contră Journal des Debats et Augsb. Altz Zeitung, care amândouă privescu lucrurile mai totudeauna obiectivu, eară nu cu ochi de partizani, sunt de opiniune cu totulu diferitare. Aceleaș adică ținu una, cum că Asia și Europa, mohamedanismuli carele represântează pe Asia și creștinismulu carele înfățișează ne Europa sunt doi vrășmași, carii pn veaculu vecului nu se voru putea împăca între sine. (O miniune pe carea noi așmu apărat'o în mai multe dăți) Anume Dr. Dr. Marc Girardinu, unulu din cei mai renumiți bărbați și totuodată publicistulu celu ma mare alu Franței deduce idea aceasta într'unu articulu de mare însemnătate și ese la acelu resultatu, întăiu, că singurulu mijlocitoru între Ada și Europa este cristianiemulu; a doua, că prin urmare creștinii europeni sunt datori să ajute în to u modulu pe creștinii răsăriteni, fără însă ca să le atingă și le vatăme singurele loru datine, riturile 'mi cum așa zice nulu loru, apoi să cunoască odată europenii, vă fireștii ioii clironomi ai Turciei europene sunt