Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-01-05 / nr. 1
„tir” Documântu destulu că vorba multă fără de anumită direpciune, nu e în stare a produce unu opu atătu de tăietoriu în viața milioneloru, precum e constituciunea. Așea înălțatulu împăratu dedu din a ca putere nemărginită constituciunea din 4. Martiu 1849, înce nsui pentru Ungaria și consortele ei, pentru că aceste încă nu era împăciuite. Împăcarea căra să se facă înainte de a ce putu întreprinde ceva. Armele și etemei și ale principielorucelorufundate pe istoriă și pe referințele, ce erau în ființă, dar nu pe ilusiuni conduse fără nice unu căpătăiu, merseră înainte și te văzurămu învingătore. Abia era acum împăcate elemintele, pe căndu se arătă necesitatea de a regula și întări imperiulu după principie noane, fără a lăsa din vedere principiulu unităței celei mai strânse, care 'și opusese domnitoriulu de mașină a vieței sale în manifestulu sultei pe tronu. Așea se luară în căutare și cererile deputațiloru trimiși de popore, a căroru pretineiuni, precum zice baronulu de Szugnivu pn opulu seu etnograficu, nu se lovia (unia) cu principiele unităței imperiului. După aceea ce luară la întrebare așea numiții bărbați de încredere; că credințarii de ne atunci era acum de făcutu? Că era de estinsu constituciunea din 4. Marțianii asupra Ungariei, sau aceasta căuta ștersă pentru că nu era în armoniă cu unitatea imperiului; seaucă Ungaria ca rezoltante fără cau să nu se ținu demnă de constituciune, iar' deputații altoru popoare ceruseră lucruri, precum arătară numai în susu, cari ce aflară contrarie principiului centralilisărei. Așea, fiinducă din veci, - după nimicirea domniiei aristocrației, esti a suveraniloru celoru mici din țerile așea numite neungurești, puterea sau forma istorică a gubernământului fusese în cea mai mare parte a imperiului absolută, iar Ungaria în pargea el cea mai mare era acum luată cu sabia (vezi bine cu ajutoriulu conlocuitoriloru), de aceea se vede că s'a părutu a fi mai bine a se șterge constituciunea cea proaspetă în totu loculu și a ce pune de fundământu gubernemântare niște principie ecari pentru totu imperiulu, cari înee să concoarde și cu istoria mi cu referințele mi cu dreptulu istoricu alu casei domnitope. Acele sunt principiele dela 31. Dec. 1851 (bul. imnep. din an. 1852 Nr. 4), cari reguleză toate din nou, afară de finanțe și de armată, căci aceste doaue ramuri remaseră parte ca mai înainte, parte se destinară a se regula sepăratu, totu din puterea supremă. (Va urma.) 2 TRANCLAD ANIA. Blaju, 1. Ianuariu. Începemu anulu cu o înștiințare literară. Gramatica limbei străbune, a limbei latine pargea a Il, ve cuprinde sintac sea a eșuu de suptu tipariu mi ama ce află încheietu unu opu, ue a custatu multă pădore. D. canonicu și directoru marelui gimnasiu împlini cu opusu acesta o mare lacună în sfera studieloru gimnasiali și procură tenerimei romane o ușurătate de multu dorită întru fundata învățare a organismului limbei străbune. Neobositulu acestu bărbatu pu cămpulu literaturei a și croitu altă înlecuire pentru junimea romană din clasele VII și VIII ape ce pune suptu tipariu, acesta va fi unu îndreptariu în poesia universificăciunea romănească, după care Ba da la lumină altă carte besericească cu litere. Escel. La bunulu nostru arhipăstoriu fu bolnavu, însă acum se mai ușură. Aici nu ne putemu destulu mira de cutezarea broșuriștiloru, carii varsă în ele atăta desprețucăte și minciuni despre noi. Ticăloșii, aja știu ei văna simpatiele? Cu împroșcări? Bine, bine. Alba Iulia. 6. Ianuariu. Corespondința din Nr 52 dela Canama pe cam plină de lingușiri îmi dă ocaiunea să vă observezu numai pe scurtu, cum că în totu protopopiatulu Turdei pănă acum nu s'a făcutu nimicu pentru școale și că în acelaș nu mai este nici una carea să merite a se numi școală. Celu care ar vrea să mă refrăngă, să aibă curagiulu de a dovedi cu date mi piepe autentice stătătoare mai presusu de orice îndoială. Așea eu repețescu aceea ce s'a scrisu înainte cu 3 mni cu 5 ani: „totulu e numai o spoielă,” mi deacă vă place mă îndatorezu a dovedi pe largu. - A. B. - Cluju, 8. Ianuariu. Portulu seau costumulu ungurescu s'a s'a restauratu din cum fusese acelaș odinioră, eară de aici se lăți ca prin unu fermecu meste toată țera pe unde se află locuindu maria și mi săcui. Între aceste: „Monitorulu ungurescu” din Cluju nu'și pregetă a păși încă și în privința acestei demustrăciuni naționale la mijlocu mustrăndu pe connaționalii săi cumcă nu știu să țină cumpătulu. Portulu, musica și danțulu naționalu formează și ele unu felu de cultu la fiecare națiune, eară națiunea încă neavilită, neîmpilată, nestrifăcutu și aici pn toată privința de modă, sau mai fine zicănducată, neorbită, carea adică și simte demnitatea sa, este foarte mândră de unu asemenea cultu alu său propriu, care i s'au hărăzitu unu șiru lungu de seculi mi l'au prefăcutu oareșcum în altă natură a omului. Ci portulu naționalu mai aduce încă și unu altu folosu materialu, învederatu, nedisputabilu: elu adică trage hotaru furioaseloru prădăciuni de averi care se cășună în sinulu națiuniloru noastre prin afurisitulu de lucru franțuzescu, prin arătu amaru de petecăriă și pestrițătură necăjită ce ese de modă pe fiecare anu și lună, numai pentru ca să dea mijloace de traiulu vieței la milioanele de proletari și proletarie, pe care gubernele țeriloru prea poporate nu le mai potu nutri altmintrea de cătu numai prin lățirea lacului cu ajutorulu modelaru între popoarăle învecinate. Portulu maghiaru e simplu și totuși frumosu. Cu toate acestea îmbrățișătorii lui totu stă și ja cama Ka să n cază din puțu pn lacu, pentru că decumva nu 'ți vei cumpăra punga și nu vei avea tactu de ajunsu, portulu naționalu încă te poate aduce ușoru la sapă de lemnu. Preste acesta maghiariloru nu le stă bine a da cu portulu loru pe la nasulu altora, nici a face oareșcum în măină, cu atătu mai puținu a face silă nici chiaru morală, ci să considere ori și care, că alte națiuni încă nu se vor fi purtăndu despoiete ca băieții, ci că și veru ei avăndu miexe costumele loru naționale, pe care nu le schimbă cu nimini. Turda, 10. Ianuariu c. nou. Clerulu romănescu gr. unitu perdu îa septămăna din urmă de doi membrii al săi, amăndoi așezați în acestu orașu ce odată era căpitala unui comitatu de aceeaș numire. Parohulu și cooperatorulu protopopescu Grigorie Rațu, carele suferise de mai multu timpu în boala idropicei fu îmmormântatu pn 8. Ianuariu (27. Decemb.) În aceeaș zi pe la 8 oare sera protopopulu și parohulu Ioanu Sacalai, care se află în acea stațiune ca de 18 ani, după o boală cumplită își dete sufletulu în mănile celui Atotuputernicu. Ca să tăcemu cu totulu, cum că antecedințele morții mi chiaru moartea numitului protopopu au produsu în finulu acestei comune bisericești o impresiune adâncă și foarte felurită, dar apoi împregiurarea cum că comuna rămase dintr'odată fără amăndoi parohii, este de ajunsu nempă ka să'i dea de cugetatu asupra măsuriloru ce are danea să ia în privința împlerii, stațiuniloru de parohi. În cătu pentru parohii quasalis ce înțelege de sine cum că comuna dorește ca dreptulu de alegere păstratu din veacuri străvechi în biserica de ritulu răsăritenu fără diferință să 'i fie respectatu; eară în cătu pentru stațiunea de parohuprotopopu, carea și aici atărnă oareșcum dela dreptulu de patronatu ce crede tare mi vârtosu, cum că părinteasca înțelepciune a bunului arhipăstoru va îngriji neapăratu,, ba în Turda, unde se află tote șase confesiunile Ardealului amestecatu conlocuitoare, ale căroru parohi întreținu o nobilă rivalitate de a păstori bine, în Turda, a cărei împregiurime în sate de care este locuită mai totu de romăni, stațiunea de protopopu să fie ocupată în viitoru de cătră unu bărbatu nu numai cu știință, ci și cu auctoritate corespunzetoare întru toată privința însemnătoarei sale chiemări, întru înțelesulu bătrăniloru noștrii dinaintea cu 70 -100 ani, ne căndu protopopii iau în adevăru protopopi, (arhidiaconu mi protopopu n e totu una nici după înțălesulu vorbeloru nici al puterei), nu vite protopopi și cu atătu mai puținu administrători. Să nu uitămu că de ecsemplu în protopopiatulu Turzei încă nu echeistă nici măcaru o școală de doamne ajută;eară numărulu altoru lipse și scăderi încă este leghiomu. UNGARIA. Pesta. (Scandalu.) Purtarea oameniloru în societăți publice se privește în lumea civilisată de unu documentu de bunu tonu de bună creștere, precum și purtarea mojicescă de grobianitate, seu cum o numia romanii, barbarie. În reduta teatrului naționalu de aici arangiase reuniunea femeiloru binefăcătoare unu banu, ca și în alți ani; publiculu era îndesatu ca sardelele, încătu nu te puteai mișca, cu atătu mai puținu juca. Așa orcestra își esecută piesele musicale între cari cardașulu era eroulu lilei; căndu orșestra începu valculu, jocu nemțescu, de odată începură strigăte, dluerate, bătute, horcăelișci, în cătu era unu spectaculu de batjocură pănă uinu valțulu; se mai adause apoi și altă vătămare în publicu, căce începură unu a arunca și da josu și cilindrele, pălăriele înalte nemțești, de ne capulu oaspețiloru, numai costumulu naționalu maghiaru era respectatu. Acestu cavaleriemu demustră o caracteristică a timpului și graduala creștere a simțiminteloru antipatetice. Cronica stipima. - Pupăciunea Europii la începutulu anului 1860 e forte critică și moroasă. Portugalia, care de mi nu ce portă acum de mu reo-