Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-01-01 / nr. 1
2 - Nu mai lasati atatea lacune in Martirologiulu vostru. Bogati si pe acei archipastori ai vostru, carii sunt totuodata si romani, ca se dea binecuventarea loru preste acestu propusu evlaviosu alu vostru. Zegnessi, in ajunulu nascerii lui Christosu. G. V. - sarga magistraturu losala in temnitta, apoi scosu de acolo cu caderea unora din membrii aceluiasi, revisoru de carti romanesci in Buda du pa Sincai; colaboratu la dictionariu; - a scrisu si publicatu: „„Isto ria despre inserptala romaniloru in Dacia. Istoria bisericei romaniloru, gi mai bine fragmente din aceeasi; predicele, propovedaniile la morti, Didachia; ortografia goman'a cu litere latine (Clavis), o parte din Telemaculu lui Fenelonu, mai cateva disertatiuni latinesei in certa cu slavulu Coritag s. a. Petru Maioru nu avuse nici maninele cunoscintie, nici talentele lui Sincai, nici neardata mai nainte la romani iubire de studiu si silintia de feru a ieromonahului Samuilu, elu insa ava mai multa spposenitia practica despre omeni si patimele loru, sciu apoi se invetie chiaru din suferintiele sale; pentru acesta dupa ce scapă de persecutiunile ardeleniloru, sasi, unguri si romani (!), adica dupa ce scapă din temnitta, parasindu'si scaunulu protopopescu, se trase la Buda, unde reesia se pune sub protectiunea palatinului Agenidpse losifu, carele ei luă sub apatamentulu seu nu numai persona, ci tosma si scrierile lui, precum se vede curatu din pna decretu alu aceluia emisu in favorea „Istoriei pentru inceputulu romaniloru in Dacia,“ pe carea altii voia se 'i o sugrume. — Petru Maioru a muritu totu in Buda la 1821 (2). lu an. 1839 “iam cautatu mormentulu; nu i lam aflatu. Canoniculu Teodoru Aronu succesorulu lui Maieru in gherisogata se asigură ca nu i se mai spnosse urma de mormentu. — Seorgie Lazaru, nascutu in satulu Avrigu din o familia de cele mai bune, a studietu in Sibiiu si la Viena, voindu a'si asecuta ecsistintia sa in cleru, dupa putini ani cati a petrecutu pe langa episcopia in o trista disarmonia cu episcopulu Vas. Moga, geniulu si presimtiementele sale lau impinsu, că se'si caute subsistinti'a in ticr'a vecina intr'o epocha, candu acolo limba si nationalitatea romana devenise maltratata si bajocorita de catra straini intr'unu modu ne mai ap ditu, intr'unu timpu, pe candu romanulu potea dice cu totu dreptulu cu odiniora cutareu. Parinte candu cu luptele relegióse in contra Arianiloru . Natio romana ingemuit, dum se graecam esse vidit! Dela Domnu pana la celu din urma logofetieiu scria si vorbia numai vresesie. In zilele Domnului grecu Sutiu, Georgie Lazaru pregatitu cu unu frumosu tesauru de cunoscintie, inflacaratu de spiritulu patronalitatii,sbeutu din cartile lui Maieru si din conversatiunea ce avuse cu rasinii barbati romani, carti in acelu timpu de o reactiune generala (dupa pacea dela 1815) inca totu nu sciusera despera de viitorulu romanului, armatu cu bagbati a unui martiru si — cu saracia in punga, merge la Bucuresci, se pune sub protectiunea Baleniloru si a Valaseniloru, intre carii nationalitatea inca nu amortise cu totulu, deschide o scala romantica la manastirea S. Sava; incepe dela ABC dariu, preste pucinu insa painta rapa a prelege din filosofia si matematica ; eaga candu ssoate pe scolarii sei afara la campu spre a ecsecută mesuraturi geometrice, e declaratu de catra calugarii greci de fermecatoru si turburatoru ; dupa multe si neandite persecutiuni in timpulu revolutiunii Irsilantiane (182112) scapa cu fuga in patria sa, unde argore de a desrega ca si Georgie Sincai, mare luandu cu sine amara durere, ca uu "ia fostu datu a respunde intru totu glori6sei chiamari Insa spleta a renascerii nationale, la carea se simtise a fi destinatu. nobilu si mare, fe'ti repaosulu paciuitu, pentru ca scopulu tep e ajunsu mai presusu de asteptarile tale! Sine vrea se afle ceva mai multu din visita lui Georgie Lazaga, se caute in ,Curierulu de ambe sesse” dela 1838 si in „Foia” dela 1839, Spregnițin Tieghei gomanessi e determinatu, câ indata ce se va fini cladirea cea magentia destinata pentru academia, sau mai bine universitate in Bucuresci, lui S. Lazaru se ridice unu monumentu in loculu unde se afla bisericutia dela S. Sava. Romanii de simtieminte condusi cam pe sub masa dupa timpurile de atunci de Dl. Petru Poenaru mai cercasera asia ceva pe la a. 1844, ci diplomatia rusasca cu partita sa li sa lungitu in drumu, in catu din acelu planu se alease nimicu. — Ce vi se pare Domniloru, mai fuoman noi ore si pe viitoru sondamnati, ca pe asesta pamentu alu Transilvaniei udatu de atata sange si de multe lacrime ale romaniloru se nu aveau nici unu locu de cultu nationalu, nici o suvenire monumentala, care câniese martori muti ai seculiloru se fia in stare de a nutri si adaoge in gemeratiunile viitore simtiemintele nationale si patriotice? Este pre ca se mai dispara si de acum inainte faptele nobile, generose stu glorise ale martiriloru nostrii, precumu au disparutu ele rana asprip? Eu nu mai credu aceasta. De ama sci ca vomu merge cersindu din sasa 'n casa cate 10— 15 cruciari dela o familia, indurative crescinitoru, compatimitive romaniloru voue insive et: Date obolum Velieagio. Aradu, 31. Decembre st. n. 1860. În urma celoru zise în anii 52, 54, 55 ai acestei Gazete se mai registrămu ceva și din viața noastră constituțională, și cu această să încheiămu anulu 1860. În sgomotulu și turburarea, cășunate prin publicarea diplomei din 20. Octobre se începu cu încetulu și pe aici a se formarepartite, și a se pune în aptivitate organisarea comitatului. Supremulu comite de Bohus 'și începu aptivitatea cu condhiămarea membriloru mai aflători în vieață din comitetulu din 1848, cam pe la mijloculu acestei lune, cu carii apoi ținu o conferință deschisă în privința compunerei comitetului organisatoriu. — Acestei conferințe se premiseră mai multe conferințe private, ținute parte la însuși supremulu comite, parte la conducătorii de partite. Romănii încă fură adunați și chiămați la consultare preliminară prin zelosulu confrate alu nostru D. Ioanu Popoviciu advocatu, pentru stavilirea casei, pre care voru avea înaintare în viitoriu și pentru a se compune înainte de toate spre a păși pentru bineventarea supremului comite din partea romăniloru. În această conferință s'a afolatu mi o astfel cu propunere cum că: „romănii să steie pe locu, ii sunt 2 din 3 părți, ba și mai multu, ale acestui comitatu; supremulu comite e aristocratu maghiaru necunoscutu păn' acum a fire amicu romăniloru, preponderanța puterei în formă se vede a fireși e în mănă maghiară; - să cedeie dap ocasiune maghiariloru ami arătare frățietatea prochlămată în lumea mare; de va fi pootitu oarecare dintre romăni, la atare consultare prin însuși supremulu comite, ca romănu, acesta se aibă a întrebare proporțiunea, în care voiește supremulu comite a împărtășire pre romăni în exercițiulu egalei îndreptățiri, nu se va esprima supremulu comite în privința proporțiunei, seu na fi aceasta staverită necuvenitu proporțiunei locuitoriloru romăni, să i se zică supremului comite adiep, romănii să se pună eră în așteptare: maghiarii să cereasea organisare comitatulu cum voru vrea și a dispune de noi fără noi, tocma în contra principiului prin in prochlamatu de nedreptu. Această propunere și proieptu”), remaseră înse esulată, și să statornici a se bineventare supremulu comite în limba romănă, de Ca mi întâmplatu; romănii ce aretă că tu mai loiali, ei dederă crezământu simțului de dreptate maghiaru; mariapii mi mai vârtosu clica maghiară le respinseră cu perfiditate, precum se va vede mai la vale. Conferința deschisă cu membrii comitetului din 1848 se ținu, în care să decretă, că, după ce mulți dintre membrii din 48 nu mai există, să se conchirme poporulu respective represântanții acestuia 1, după o miie, la o nouă alegere de comitatu pre 28. Decembre. Se nu te minunezi?! abia trecu în decretu, ca comunele romănești se fiă provocate în limba romănă; însuși supremulu comite se încercă a împumnare acestu proieptu propusu de B. Ludovicu Simoni mi sprijinitu de mai mutu; și în urmă nu se învoi, de cătu la traversarea originalului maghiaru pre romăniă. - Auziți ce știți ce se așteaptă mine Dvoastră. -- *) Decă nu vreaț ce măi Femănemu eară și a cincea rotă pn carulu statului, apoi, pentru Dumnezeu, ce mișcămu mi aderenta, ca nici unu locu, ce ne compete noante în ordinea alegeriloru se nu'lu scăpămu din mănă. Acra Ba Ce zică a ave vieță constituțională: eă umbli cu fruntea redicată, ce ți aperi dreptulu cu apăe prețu sculăndute de timpuriu; nu ne succedu tóte încordările, atunci potemu eși mi înaintea Europei cu pasurile nóstre, și vina nu ni sa da noue ci celoru ce au cutrieratu lumea, că'su purtătorii de civilitate în orientu, și apoi ei sunt cei mai tirani eschisiști și desprețuitori de totu ce e dreptu, față cu colocuitorele națiuni. Aria frațiloru ne totu loculu ce ne luptămu a ne emulge drepturile, ca se nu ne împute chiaru și ei, că noi la lumina sorelui libertatei mi a constituțiunei amu devenitu orbi, ca reacționari, carii nu știu, ve e libertathea. Nu e nebunu cine măncă 7 păni, ci e nebunu cine le dă! Resultatele apoi ce ne bombardămu orațiloru pănă la marginile pămăntului, Ka se pe aolămu demni de protegerea opiniunei publice. Red,