Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-08 / nr. 29
5 120 site, cerute de tempu, de dreptate si de spirituri constitutionale. Prin o atare comisiune se plasnesce tosma in fagi, dreptulu de libertatea alegerei oficialiloru, prin acelea cari contribuindu in mesura si rgoportiune insemnata la platirea oficialiloru, a [i indreptatiti in mesura ceruta de purtarea sarcineloru publice, a lua parte si la alegerea lega, precum si la celelalte afaceri ale comitatului. O comisiune compusa dupa modalitatea prescrisa prin susu numita instructiune, ne pune de alta parte si la o indoieta tare scrupulosa, de eamna lipsindu libertatea alegerei si sopranegei aceleia prin respectivii indreptatiti, voru pote intră iatg'ips'a barbati, cari rosieda increderea ie a sonationaliloga sei. [i iz i Să Celu pucinu initiativele luate si pana acum, de unii ionii supr. (dela Tagda si in Clusiu, vedi Kolosvari Kăzlâng Nr.57) nu ne prea mangaia in asta privinlta. Deci noi suntem fost t insi la parere de gen a marturisi, sa o atare comisiune neci de catu nu ni sar parea compusa in sensu si spiritu constitutionale, ci tosma din contra ne pune la mirare si aceea, că cum pate fi cu fruntasii pobitei natiuni magiare, a aceleia natiuni brave, care a alarmat lumea. e ca jestificarea semtiului celui mai sonstitutionale, pana acum celu rasina dupa sstentia noastra, maesitu cu neci o prinvire in publicu in asta privintta. . Dupa a noasta parere comisiunea alegatoria a 1 se fa resultatulu t clientiei si dorentieloru unanime se ap sela rasina a majognatiei poporatiunei indreptatite la alegere din comitatnla respectiva; prin urmare atage comisiune ar” trebui compusa in songregatiunile comitatense, care singure vota esprime si representă in intielese constitutionale interesele generale si speciale ale poporatiunei din comitatula concernente, si numai asta rote ave si natiunea gagantiele de lipsa pentru de a fi representata in victia publica prin“ individi, carii posieda deplina incredere. Alimintrea gratiosa diploma a Maiestatiei Sale din 20. Octobre a. tr. cum si înalta seghisorea de mana catra contele Rechberg, si earasi patenta din 21. Decembri a. tr. voru ghemane pentru romani numai litere norte, si romanii cari debite se aiba dreptu l a toate folo sele si avantagiele constitutionali in patria sa aragata cu sacrilicia cofurie, voriu gemanue neconsiderati. Asta noi in urma petrunsi de semiculu sautu si necontestabilu alu atararei drepturiloru nóstre natiunale, cerute de egalitate, de spiritul tempului, de a levegata la constitutionalismu si de dreptate, suprema costrinsia ne decilară solonelu in contra adeseori structuti; si totudeodata a ne manifesta cu tota franchetia si sinceritatea, ca numai o atare comisiune o amu polo consideră de o adeverata efluentia a drepturiloru, do gentieloga si pretensiuniloru noastre legitime, carea ar fi compusa în congregatiunile mageali prin toti alegatorii egalu indreptatili, foga că se eschidemu dela bunulu acestu comunu di pa arbiteiu pe cine vreau sositii. Domne feresce de unu astufeliu de constituționalismu ! 11 Mai maiti Restargatiunea deregatoriloru in Orestia. Recrearea publiculu romaneseu, care nu e eonosenta cu organismulu institutiuniloru sasesci, se ui rote face o gresiea de idea despre cele ce au decursu cu ocasiunea restauratiunei deregatoriloru Orestiei, mi se pare in scaunulu a aduce pe publicu în fagia si ai areta ca acolo se afla orasiulu, care dupa conscriptiunea e representatu prin unu comitetu ce pana acum era compusi din 17 luterani, 14 reformati si 6 rom. catolici, membrii, la segii se mai adausera asia si a cestia representa nu numai preorasieni, ci si pa ceiteni, remtaca acesti jurati alegu senatorii, si pre sateni, eaga senatorii alegu pre inspectori sau subcomisarii de sub Wohlgemuth — judecii cercuari dau acesti jurati 26 de voturi si la judeciului mare si a judelui micu — judex regius, et judex circuli la a carora alegere concurgu si cele 13 comune care cume acum dupa acesta, mica isoana a organismului sasescu, basatu pre usutele regulative ale Dloru, cum, s'a faspta restauratiunea care ne e vorba. Copanii carii spnoassea asesta Organismu machiavelisticu si pre- 14 vedea ca prudentes el si giomierestii barbati ai nationei sasesti voru a se folosi de elu ca bine pregatita, rostga prin o devotatiune de 3 insi, pre oratorulu de acum alu orasiului că se chiame inca inainte de venirea baronului Salmen barbati de sa se consulte unii cu alti, si se segse cum ar pute intespi comitelui sa se sepaseaza se pare inse ca sa resultatulu la o asemene pofta? Seama inttelesu intre noi, Dvastra faceti ce sciti, puteti se “memorandum la D comesu si sei aratali ce doriti.“ In urma acestui respunsu si degegatoriu în pamentulu regescu. E de solutu, ca din somiteta sean pre limba statuteloru comunitatea de 40 membrii lipsia 19, carii trebuia alesi si îngati. Romanii credea ca deja comitele insarcinatu cu organisarea va urmă principiulu confesionalu: “ei voru capetă 23 de îngati in somana, eara de va urmă ceiu nationala fara privire la proportiune numerica, ori averbca, vor a capela 14, fiindu în ogasin trei nationalizati. — Ei eră determinati a „se maltumi cu multi juratiloru si dupa proportiunea proprietatii sau a contributiunei, vrea numai se scia pre ce basa si dupa ce principiu noua organisatiune. Deci indata dupa venirea comitelui si desi preghiga dorinttele sale lasandu aceluia si o lista sau sonsemnatione de numele si caracterului barbatiloru sei arata rentga posturi in magistratu, catu si pentru jurati. in comuna. De sati se se veui, baganda Salmen, fara o ură a sei de Gre unu principia se p base de dreptu, lua cu de pomana lunga celi 2 jurati de pomana inca. u8, eara pre ceilalti 11 îi alesa totu dintre celi mai de multu indgertatiti, o mesura cu care nesi orasienii, neci satenii celoru 13 comune curatu romane na fura indestului, pentru ca cum ama aratatu mai susu acesti 40 de ingati alegu pre senatori si dau atati deputati la alegerea judetieloru cate an cele 13 sumane, dreptu aceeasi protestara atati orasienii, catu si satenii deputati in contra unei asemene apucaturi arbitrarie, care proteste credu ca se voru fi aflandu in marile an, redaciuni si din care eu numai cu unulu rata serbi deocamdata. Ne mai dau alegerile din Orestia inca unu riea de matiialu pentru a ne rate cunosce omenii si mai de argore pre banii nostrii ratboti de ambe pationalitatiie negomane, care consta in acea careghientia „prea durerosa, ca dupa ce se invoira romanii cu Ungurii, candu sta invoiia si votulu romaniloru cu ambe acestea posturi cardinali se le dee la ai sei, apoi sanda fii vorba de a alege alu Slea senatoru, esira cu confesiunea rom. cat. dicundu, ea acesta unu e representata de locu în magistratu si rghet insega postulu acesta pentru sene, cu tote ca atatu dgbertatea si bana cuveniuita, catu si mai verlosu invoirea cea prospeta cerea se fa anp romanu pentru ca atunci va fi sosit unu feliu de „nice lupulu flamendu vice opea cu doi mii.” Doi senatori romani, doi unguri dun sasi, dat asta suntu trei unguri care pre noi numai intru atata ne supera a) ca la formarea comitetului seu a comunei nu s'a observatu principiulu senfesio alu, si pentru ca sasii mai bucerosi s'au invoitu că se fa unu romano, faiunsa decatu zg. ne pniu, care confesiune asemenea nu e terghesentata in magistratu. Se mai tienemp bine aminte, ca asta data suiiii in regioanele judelui regescu G. Domzsa si a senatorului Balomiri, nu trecpta de catolici - dagmane roimane pre la guberniu catolicii voru trece si voru representa pre uniti. (2) — Se cuvine a insemna si a sci, ca concurenti de senatori era trei juristi absoluti si cu proprietate in Oghestial D. Vasiliu, Fodoru, Nic. Barbu de Coluni si I. Orosz, carii imbracara pana acpri posturi de oficiali si sanselisti la tribunalele din Orestia, Baia de Suci si din Sabesiu. Forte interesanta rote se fia pentru on. publicu si decurgerea restauratiunei in Sabesiu, despre care presupunandu ca veti fi primitu detaiuri mai pre largu, me marginescu a insemna numai atatii, ca aici nu vru D. baronu si comite a gestesta principiulu confesionala ca in Orestia, ci o srasa sagata, ca În statutele sasesci si in punctele regulative nu sta neci o sota de confesiuni, si asta nu vru a candidă pre adsosatul Onitin nesi intiona chipul de jude regescu, desi Sabesienii cerea si rgetendea acesta, numai in urma triumfului catoliciloru din Orestia. Tosma primiramu Nrulu Gazetei 26, in care sub rubrica Vlasiovului 10, Aprile n. cu privire la restauratiunile din pamentulu regescu dice ca se invoiescu in 3 rantrghiasira si cu representatiunile comuneloru se si dea demisiunea, si acestea se se aseza din nou. Desi asesta rostalata alu corespondentelui e forte dreptu si destulu de moderatu, debe se obserbu, ca romanii din cele 3 scaune, locului stantia “din Orasiulu a fi de mare interesu a. 1857 numera 5040 locuitori, ad. 1830 gr. cestu somiteta de jurati representa orasiulu nu e alesa de orasieni, ci se alege 884 luterani, 658 reformati sunt 13 sate care au presteta 100 suflete sasi din Romosu si facu o mica esceptiune din Blasiu, gabiraiele., Mai fara respectulu nunerului si 486 punti vuniei lu apoi precum acestia, gerghesează in n. giurulu acestui si doi gomani, tote afacerile 18,000 locuitori totu 1136 rom. cat, romani, daca spuncare nu'i alege, nu de multi elu pre seneu., ca si clerulu numitei insuma 40 de spiri plagistii si pe punc2 deputati ogasia tota atatia unguri din Tagdasic nu locuitoriloru ei. - lui, A daru 1800 sacarii judeca in a dopa indin comitate vulgo szol vedemu de Rasaghetate din “cate Intre sene, trele natiunile, una. Se se face si judeci, vi de o machina de malti si se adunara si desemnara barbati de membrii Lucru de mirare ca chiaru, concurenti, carii avea sescl si mai au toate calitatile si ranstele gegalative dela unu individu ce le se ca aci. orgatiisâtiune “provisoin comitetu, de senatori si romanii, si in acestu seaunu ceru! câ se poia „Noi dati unu consultara se aflara statutele sa a Se lii bine Întielesu, candu dicu acasta, voiu se dicu, noue nu ne lasa de regioane si numele loru, ei numai de principiu si base de dreptu -- -