Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-08-01 / nr. 60
37 asistatu in congregatiunea comitetului Albei de susu mia determinata a re mprospetă respectivele fapte istorice si legislative susu atinse. E unu lucru de mirare, cum se mai afla inca omeni, carii pana in clipa de astadi mai pretindu anume dela romani atata de sosire, umilire, simtiu servilu producatoru de gratia, ca se stea gata sora dimindtia de a saruti manile si pietrele fostiiora privilegiati, pentru ca in anulu 1848 au scapatu de lautiurile iobagiei, de blastamulu dieciueleloru, de biciulu si alentii deregatoriloru, provisoriloru, prefectiloru, insrestoriloru si a tuturoru haiduciloru domnesti. Este insa unu lucru si mai de mirare, candu vedemu, ca iitrana somitata intregu comitele supremu ne ajutatu de nimini devine in neplacuta pusetiune de a infruntă singuru unele neadeveruri rostite de unii in facia adunarii, ca si cum ag avea a face cu o seara de copii din o esoGa elementara satusca, pe carii sei poti spart6 cu balauri si cu solomonari, carii purta norii si fulgerile. Pentru ca 6re aristocratii nostrii nu'si mai potu tiene odata gura în cestiunea iobagiei, pentru ce nu o lasa pe pgeeca si ca se fia de aci nainte unu simplu materialu pentru istoria, si in locu de a ne totu cauta despre nemultiumire si bujtogatai, se veda mai bine de actele tribunaleloru urbariale. Zernesci, in dioa de 8. Marina 1861, 3 G.B. Din protocolulu siedintieloru universitatei din Sibiiu in anulu 1861. (Urmare din Nr. Notariulu Arz cetesce ante protocolulu care modificanduse cu im. protocolarea celoru patru emendamente ale adresei se arboreaza. - Deputatulu Sigisiorei Gutl cetesce proiectulu ordinei interne scu alu regulamentului (Geschaftsordnung) ; birger si Popu proiectulu toti desbaterei seara de a se informă despre cuprinsulu ordinei mai de aprope, inainte de a'si pot da parerea, la acesta se arana spre dorita pana mane cu cu Caii în frunte, Comesu inseamana desbaterea toti si imanuciza lui Steinformatiune, — Gull ca auctoru alu proiectului si face observatiunea, cauga regolema una si dupa gheredea se tighe observatiunile dorite numai decatu, rea facuta in privinti'a perderei tempului. Gull rostesse, la protocolu amanarea casiunata prin Stebinger urma pretinde se se improtocoleze si aceea, ca elu a voita a'si face observatiunile acii. Somesala decide inmanuarea ordinei spre informatiune, ca pretensiunea si Stebinger omaga si prin rgoiestala instructiunei e testele cute cunoscute universitatei si membriloru ei. Comesula transpune unu rgoiesta pentru organisarea universitatiei ca suprema judecatoria a Sachsenlandului comitetului judiciaru spre informatiune. Suplica celoru3 sate alipite la ghestapgatiane latga Sibiiu, cu pretensiunea aripi, unde, fasega sub sistema se sicadiuta, se transpune dupa uwa desbatere mai indelungata in originalu comesului in copia comitetului adminietrativa spre respectare cu prilegiulu desbaterei intrebatiunei teritoriale. Cu privire la debatere acestea dice Wagner, ca universitatea debutesce posetiunea din 1542, a dietei Notariulu univ. Arz ceresce ante protocolulu si acesta s'a aptenticatu. Deputatulu Sigisiorei Gull voiesce a fostu acela care si dora mai cu scopu, că inainte de tote si dupa aceea se urmeze desbaterea, faca obsegtatiuniie la desbaterea —Gull de una data cu alti sasi, cari de ieri prevedeau opusetiunea in contra compunerei ordinei, si de aceea nici ca se invuise la concederea informatianei mai de aprope, si indică viersulu rofunda, ca fessesage membru Rora se i se dă emaga prin ordinea asta prilegiu de a'si dă observa, contra, eu . temeiulu acestui tiamp concesu, că inainte de ami face observatiunile mele generale, se deveniu la desbaterea Loga singurateci, si pe langa tote ca acesta $ nu cuprinde viratu in manuarea proiectului si amanarea desbaterei de ieri, pana adi, ca se fiu restrinsu la asemenea observatiunii Eu miama formalata observatiunile mele in genere in contra compunerei si a cuprinsului ordinei intregi, si in specie in contra unora S$ totu una data amu formulatu si modificatiunile estea modificatiuni ar fi primita deputati. — De Grace inse nn iulu conelusului din a 2-a siedintia (cu prilegiulu adresei), Wagner, Gull si somesp Salmen reflecteza pe rendu, s au lasatu acesta curenta numire din adresa afara, ci totusi nascu delatararea numirei de„Sachsenland“ din principiu, pentru ca nu s'a laspta condusai odata pentru totodeauna . Toti sasii ei trenure in curentu. Domsia si Popa mai sombataga aseasta numire adoptata din insese per abusum cu arguminte forte nemerite, provocandusese fundamentale atatu vechi catu si noua si considerandu si spiritulu tempului presentu — inse foga ghespiratu. Onutiu insinua votu sepiu contra $ 16, la care si Popu s'au alaturatu. In colo au primitu ordinea casei (Geschăftsordnung) toti, in toata estensiunea ei numai Papu au remasu pe langa observatiunile transpusu la protocolu. €* î Cu privire la vorbirea semestiniai a lui Lus et Gull isi retiene Papu dreptulu de a asterne casei unu proiectu motivata pentru delaturarea numirei de „Sasnsenland” ex principio, adeca odata pentru totudeauna. — (Va urmă.) IV. Siedintia si Popu pretindu amanarea pre sandp an protestatu Popu dechiara, ca libru la Sigisioratiunile compuse vai Guti pre Popu, berare si desbatere. - universitate curu, ca Velu in scrisu a obeegua? toti tacu; din membrii 'si tote face si edinti'a din Rora reflecteza ca a facutu observatiunile vefeghentala Gull intreba 5. tr.) 4. luliu de Grace in privintia la setigea 1861, "lu primescu, dara Stebinger comite teloga 3 dile inaintea a dispune. — si a lui Low Iplin 181, 14 care suna numai native asta „„fiescede a se insisi astadara nu voiesce a recunosce imputase invoiesse „tasendo.” Lassel face sasa atenta la impregiurarea aceea, DD, Rora feata, fondasa instructiunea intre altele dice, ca momento se debuese la puginu, cu de a decide astufelia senland”, unde dar a parerea Imi, alui Guti nea saseasca are dereptu de ce de care deputatu, ca membru alu universitatei are ui de a'si dă votulu separatu in esti sa $ si ceialalti in contra competentiei gubernului de intrebari ivite pre pamentulu sasescu ca are ceva a luă numai elu ordinei singurăteloru in genere, puncte. degerta - di. — gestirgota„Sasa, ar fi onorata ca se iee spre deli, si Popu; cestu tote causele sean desbaterei si ordinea selu asculte pre elu din casei din punctu in vansta ca are cineva la protocolu“, &ra intreba in contra paragrafului? — Popu: „Din la si se si Destine, ar trebui se cuprinda, eu (Svomota.) Sau dă me rogu paragrafu in paragrafu? Popu: pentru una desa alipindume de privire actulu acesta Sa setghea Domsia, $ilu primescu, sinaediu si totu una data transpunu la ordinea interna vitgeră, mai putii si obiectu de desbatere la protocolu. Casa intrega lcene pe Popu candu inca mai si pretindu pentru ce nu ca eu nu cu acela scorp ama pretinsu era modga de $ 16 se ridica de la ta gaghea se insene aceeasi eata ca in inttelesulu a se modifica ordinea, si asta dara 14 insinuindu in spuenta d'antain „Aaa totului ce observatiunile mele separate cu la protocolu. ti ai faepta obvegiatieniie din pote aprobarea mi ati concesu votulu Oni tip, si ecsopemulti Din estea nu transpunu Popu et pe teme nu recudorite de mine, dela dupa mai cade si vi le spunu atunci, imi facu numai dateasama separatu, numirei de ,,Sachsenland“ si 1848 la legi: | | Du Adunantia coimisiunei centrale in districtulu Fagarasiului. E cunoscutu D. publicu, iibne 19. Iuliu a. c. au fostu condhirmați membrii acestei comisiuni de Inust. Ca D. căpitanu supr., "a ce aduna pn localulu oficiolatului districtuale, pebtru alegerea de definitivă a amploiațiloru, mi pentru resolvarea altoru cause districtuali. La 96 pe mn ziua susu atinsă văzănduse comisiunea centrale ca adunată, trămise o deputăciune constătătoare "din 4 membrii, ci conducerea D. c. r. mai apă pensionatu G. de Popa la Ia. Ca Dn. căpitanu, spre ai descoperi că comitetulu e adunatu și îlu poftește la ședință. Întorcănduse deputăciunea, sosi îndată mi Ilust. Ca mi primi presidiulu între sunete „să trăiescă”, ne păreau a nu mai înceta. Ședința e deeschisă ln. Ca prin o cuvăntare în limba romană și maghiară, „pn care dechiră, că fiindu ședința comisiunei centrale din 26. Aprile a. c, care au fostu destinată pentru definitiva alegere a amploiațiloru, din partea mn. gubernu suspendată, ci fiindu ilust. Ca totu prin acea ordinațiune împuternicitu, pentru susținerea ordinei legali în districtu, pănă la alegerea legitimă a amploiațiloru, a se îngriji pe calea substitutivă de personalulu trebuinvocă, substituase amploiații estraordinari provisorie. Descopere cu durere, că dintre amploiați o parte mare nu voiră a primi posturile, pn care fuseră substituatu, și'și esprime totu deodată și mulțumita, de o parte cătră acei domni cari primindu posturile îlu sprijiniră în susținerea ordinei bune în districtu, eară de altă parte cătră întregulu poporu „blăndu și înțeleptu” alu districtului, care din natura eete aplecatu a asculta ordinăciunile mai mariloru sei, mai alesu căndu acele purcedă dintru o inima plină de simpatii cătră dănsulu, și în dulcea lui limbă maternă. Arată mai încolo, că descoperindulce de nenumerate ori, atătu din partea oficialiloru substituați, căzuți din partea poporului nemulțumirea cu substituțiunea, și dorința de a ce alege oficiali districtuali de cătră poporu, ba așa și amploiați se fie odihniți, și poporulu se poată pă în ei deplină încredere, și au ținutu de datoriă a purcede pe ea