Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-08-08 / nr. 62
Nr. 62. RUNETA TRANSIL Prasioviș, 8. Augustu 1861. Anulu XXIV. j Sazeta este regulata de 2 ori, si Edea una data pe septemana, ad. Mercurea si Sambeta. — Pretiulu, loga este pe 1 anu 10 7, pe dinmetate anu 6 fr. austr. inlauntrulu monarchiei. Pentru tieri straine 15 f. pe la tote rostele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. unu anu sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi dieceni mon. sunatoria. corespondenți. Pentru serie „petit“ Se prenumera se ceru 8 cr. val. aust. Tarsa se cere inainte. Esselentia Sa restauratu binistoru rognesee in 20. la Brasiovu “în 24. la Tonana si Zernesci si tineri diminuti'a va calatori pe la Fo- Lăgarasiu sarga ressedintia sa. Brasiovu 19. Augustu 1861. Diua nascerei Maiestatii Sale s. g. apostolice Împeratului si marelui principe alu Transilvaniei sa segiata aici cu indatinatele semne de aderintia. In preseara se eluminara mai multe case din cetate si retrasulu de seara a bandei militare incepi cu imnalu populara; a doua di asemenea se intimpină cu imnalu populară si descarcari de tunuri La 8 oge se tienu in beserica romana seguitio Dumnedieescu si se afla de Iasia o multime indesuita de roroga, care din genunchi si versă rugaciunile sale pentru fericirea Domnitoriului si a Monarhului seu, ca se pât a fi tata dreptu si intieleptu spre a indhina sogtea tuturoru rorogheloga supuse sceptrului seu intr'o mesura egala de libertate si fara prefavare, cu unu adeveratu parinte, care iubesce cu asemenea amare pe toti fiii sei. Sorta servitiulu Dumnedieescu atata aici catu si in beserica rom. catholica unde se tiema misa solemna la 10re, si in cea 6Vangelica se dedega salvele indatinate; seara se tienii unu banchetumar militariu, la care D. Generalu-Maioru Leurs v. Prenenzingen redica unu toastu pentru Maiestate plinu de spiritu si omagiu, care se primi cu vivate ne'asetate. Mai contribui si foculu artificialu multu in insemnatatea dilei acesteia. — Elepatak, 18. Augustu 1861. Aici se serba dio a nascerei Maiestatei Sale cu o deschilinita modalitate. In preseara se canta im nulu popularu de banda musicala alatoagie la bai, care indata dpra aceea in zona mersulu lui Rakotzy si Szozatulu, dupa comanda superioritatii. — Erau afara de cartelulu Esselentiei Sale D. Metropolitu Alesan dep Sterva Siulutiu, care era distinsu Pastinati, inca si alte doue localitati luminate. A doua zi la 8 page dupa cura se trena servitiu dumnedieescu la capela rom. sabolisa, misa in taina — de Domnulu Gspede bai Doctoru Zeghisa, eara la 9 in beseghisa romaneasca, care era indespita de poporu de toata plasa. Sterea Siulutiu in ornatu , Escelentia serbatorescu de'mpreuna cu Domnule vicespanu A. Beldi de Uzonenca se afla de fagia la acestea culte dumnedicesci si Escelentia Sa insemna de ledin fratii magiari reflectau , că cele se spuna si pe romania, care impregiurare rara se servâsca de esem plu si altora comitate, ca numai atunci, candu pationile isi vor astimă reciproce suvenirile pationati pote justă adeverata infratire fgatiesea a atâte in limba gomaea sfaga de clone in limba mallaga. PVudtozat 53. Iarăși unu terminu blăstămatu, ne care în toagă Europa nu'lu înțelege nimini, pe care'lu înțelegu numai compatrioții noștrii maghiari și săcui, ca proprietate a dânșitoru, îlu pricepemu mi noi romănii transilvani și ungureni din o deplorabilă pradă a vieței. Nu este mai nici unu Nr. alu jurnaleloru maghiare mai vârtosu Clujiane, întru care să nu aeli cuvântulu buiogato repetitu, cercumscrisu mi variatu pn mai multe forme și casuri, eară apoi să știe, că pe căndu acelaș va fi așicatu ici colea odată de două ori asupra vreunui altu poporu, asupra romăniloru îlu Bei aola întrebuințatu ca de lege, regulatu, bami cum aceasta o ar' înțelege de cine. „E sine, ne însemnă bunoratoa ne romănește curatu? Nu cumva se poate acelaș traduce cu turburătoru de nave, seu poate cu lătinesculu agitator ? seu că corespunde la nemțesculu Apgmiegsteg? Spunu dreptu Domniloru, că eu nu prea săntu filologu, cutezu totuș a zice, că toate acestea traduceri dai numai o umbră a ideii, a conceptului carele se cuprinde în terminulu ungurescu Ka și simburele de nucă pn coja amară mi pa scorța Cunăntulu botovato încă s'a făcutu de modă numai dela 1848 pnpă acie, ne căndu acelaș ce atribuia per ehsestentiam numai romăniloru cu ceva știință, cară din onoarea dată loru se mai împărtășia încă mi acei magnați maghiari, și o samă de ogi pepi săcui, carii era pu prepusu, cumcă ei încă nu voescu uniunea cu Ungaria, prin urmare desființarea marelui Principatu alu Transilvaniei, precum era familia Iojica și încă altele căteva”); așia semnificăciunea rea adevărată a acestui terminu se poate scoate numai din aplicarea lui practică dela anii 1848 și 1849. Așea futovatea nu înseamnă nici mai multu nici mai puținu decătu: reacționariu în contra legiloru, retrogradu, trădătoriu de patriă, rebelu seu mai pe romănește de toate zilele, oru vrednicu de furci seu de țepă, ori în casulu celu mai bunu, de o temniță umedă, întunecosă, plină de spurcăciuni, precum era pe atunci cele dela Cluju, Turda, Aiudu, M.Oșorheiu, St.Mărtiniu, Bistriță și alte mai multe de rangulu acelora. Pănă la adunarea din 153. Maiu dela Blaju cu numirea de binovaru ce însera mai multu numai omenii, carii pn ochii partitei revoluționare trecea de turburători, rebeli și trădători ai lucră pe ascunsu, pe întunerecu, umblăndu ca necunoscuți din casă 'n casă și din satu în satu. În urmarea zisei adunări acea numire s'a întinsu mai preste toată înțelegința romănească și anume peste preoțime, iară membrii comitetului romănescu era căutați dea dreptulu la perzare. Spre Păstrarea terminului cărui pi făcurămu onopo de a lu pune în fruntea acestui articulu, este prea interesantu a citi nu numai gazetele maghiare din a. 1848, eară anume descrierea adunării dela Blaju pn Erdélyi Pigadea din 23. Maiu, ui totuodată mi înflăcăratele sudălmi ale unoru oameni ca Ioanu Palfi, Berzenței și Consorți anume în nedingeae dintre 6. mi 10. Iuniu pn apens numai galeria, ci și unii deputați cerea moartea membriloru comitetului romănescu"””), pănă căndu gubernulu încă emise a doua poruncă pentru desființarea comitetului, eară pn 13./1. Iuriu sosi aa Sibiiu mi o comisiune cercetătoare pn persoana unui lor. Chemeni mi alui gr. N. Bani. Ci să și mai lăsămu cele trecute, acela care vrea să învețe din trănsețe să apuce respectivele scrieri periodice și istorice la mănă. Să vedemu ce facemu astăzi față cu numitura ce ni se dă carăș de buitogătăi. Eu din parte'mi aș fi prea aplecatu a lua acea numitură Sa D. metropolita Alesandru intre seracimea adunata Austriei numai atunci semnatate, care fa urmatu dela bai. treilea pentru intreaga tolulu constitue fericirea patriei, inchinatoriulu I. M. dintre noi si dorintia ala credintia Alberth imragti la seracime o suma, eara Domnala vicespanu la baserica romana, , cari se imragtiga earasi mai inaltiă insemnatatea di potu fi fericite, candu si dovedindu, ca rorogele voru veneră pre Mola cele trei corturi din aros cele trei nationalitati la o victia dreptu amicala intre natiunile si pentru representande dincolo memorâ cu drepturile sale se jude pr. V.-comite eteniea limbei, ce o observase Vealdi meni enca spre scopulu Escelentia Sa Domnala 6spe acesta vreo 27 fiorini in cursi de mare vnsa comitatu cu pedepse pentru prevarscatiunilei acesteia si cu suplinirea unei mese diplomatice, ta Sa redica toaste sardagose pentru indelunga chemarea a Maiestatei Sale Imregatului si marelui silvaniei, urandui intteleptiunea fericita viitoria la tronulu Austriei. D. Vicespanu fratirea roroteloga Ardealului aludandu duse fapte se se puie temeiu conlocuitóre, se gedisa totadeodata estu toastu tia comitatensa incepundu dela D. comite, mogandase unu semnu de pretiuire reciproca nardulu seu cu Mai urmara pa adumbrate de D. Brezoianulu Totu asemenea ditei, cu intosma metropolitului Solomonc pentru marele principe de sogoana pici si casa domnitoria redica toasta si la care Esselensi prospera guuietia principe alu Tgandatorniculu omazia, unu toasta lungu adeveratei habsburgica si si de imnulu imperatescu produsu de musica si pentru restaurarea Maiestatei Sale imregatesei, eaga alu la adonanti'a marcala din Hidig, sanda chiaru unii magiara se rghinsesa imperatesca, si alte toaste, care o unica anima sincera esprimau ca cele trei si drapta, ca vorbele pentru Esselenti'a Sa referate in limba fratietati ospitalitatea intre pentru si pentru cea natiunile alti corturi vecine ei inse de ras printre ele. *) Bezi Erdelyi Nigado mi EPenog din Aprile sni Maiu 1848. **) Veli Erd Hirado mi Tabeta Transilvaniei Nr. 45 din a. 1848 f. 186.