Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-01-02 / nr. 1

La gratulatiunea D. Preside a respunsu nou alesulu D. jude regiu in ambe lhnbele multiamindn pentru increderea dovedita si apromitiendu a fi la toti de o potriva conduca­­toriu scl. (Va urma.) Or­d­ine­­le alegerea L­epresentatiunei Comitateloru, Districteloru si Jurisdic­­tiunilor secuiesci dein M. Principatu alu Transilvaniei. §. 1. Comitetele fiacarui Comitatu, Districtu si Scaunu secuiescu se formedia in urmatorulu modu si adica:*) §. 2 In fiacare cercu de alegere, afara de acestea fiacare clasa alegatoare isi alege pe langa representanti in comitetu anca si membrii suplinitori. **) In fiacare cercu alegatoru numerulu membriloru suplini­tori, carii se voru alege prin clasele alegatóre, se defige pe numerulu diumatate alu membriloru comitetului, carii se alegu­­ din sinulu clasei alegatóre. Daca acestu numeru e fara pare­­chie, alegerea se face după diumatatea mai mare a m­inerului. Comunele acelea care intru intielesulu­­-lui­­ alegu cate xriu representantu, — de membru suplinitoru anca trebue se alega numai cate unulu. §. 3. Daca vreunu membru alesu nu priimesce alege­rea, isi iea dimisiunea seu este impedecatu pe timpu mai multu a lua parte la afacerile comitetului; daca din respectiv­a clasa alegatoare suntu alesi mai multi membrii suplinitori, atunci in­tra in loculu aceluiasi mai antaiu acelu membru suplinitoru, asupra caruia cadiusera cele mai multe voturi la alegere. §­ 4. Timpulu de servitiu alu acestoru membrii de co­­mitetu tiene pana la acelu terminu, candu asupra organisarii Comitateloru, Districteloru si Scauneloru se va infiintia o lege pe calea unei invoieli prin dieta. § 5. Daca intre cei indreptatiti de a intra in comitetu se afla vreo cor­poratiune sau societate cu proprietaria ce pla­­tesce darea cea mai multa (Compossessoratus), dreptulu re­­presentatiunii in comitetu se cuvine acelei persoane, carea este chiamata a representa pe corporatiune sau societate in afara. §. 6. Proprietarii***) mari chiamati fara alegere in comi­tetu trebue se aiba 30 ani, se se afle in deplin­a posesiune a drepturiloru civile si se platesca in­ vreunu Comitatu, Districtu sau Scaunu cea mai mare suma anuala in contributiunea (da­rea) de casa si de pamentu. Persoanele lipsite de calificatiunea de alegatoare active si pasive prin §. 17 nu se ch­iama in comitetu tocma si in casu candu prin platirea celei mai mari sume de dare anuala aru ave dreptu la acesta. Deca vreunulu din proprietarii plăti­tori de contributiunea cea mai mare nu ar voi a intra in co­mitetu , ce se ch­iame proprietariulu urmatoru după elu cu darea cea mai mare, eara in casu de refusu, chiamarea mai departe se continua înainte, pana candu numerulu membriloru acestei clase s’a implinitu. — §. 7. Spre a se alege representanti din clas’a proprieta­­riloru mai măricei in cutare Comitatu, Districtu, Scaunu, ca­rele nu este impartitu in cercuri, Comitatulu, Districtulu ori Scaunulu intregu formédia unu singuru cercu electoralu; in cutare Comitatu, Districtu seu Scaunu, care e impartitu in cercuri, fiacare cercu este totuodata si cercu electoralu; eara apoi pe fiacare din acestea cercuri electorale cade cate unu numeru egalu de representanti din acesta clasa. §. Cu privire la representantii industriei si ai comerciului Comitatulu, Districtulu sau Scaunulu intregu formedia cate unu singuru cercu electoralu. §. 9. Cu privire la comunele care după §. 1 (alu in­strucțiunii) nu au representatiune propria, liacare plaiui) for­média cate unu cercu electoralu. Toti alegatorii cati se afla in cutare cercu electoralu, formedia corpulu de alegatori. Membrii Comitetului cati suntu a se alege din aceasta clasa a intregului Comitatu, Districtu seu Scaunu, trebue se se re’mpartia in numeru egalu pentru fiacare cercu electoralu. §. 10. Representantii proprietariloru mai măricei se alegu nemidiulocitu dintre proprietarii maioreni ai trenutului, carii pla­­tescu celu pu­jinu 25 fiorini contributiune anuala pe casa si mosia. §. 11. Dintre comproprietarii calificati pentru dreptulu electoralu poate alege numai acela, pe care comproprietarii ilu imputerescu la acestea. Din partea corporatiuniloru indreptatite la alegere va ec­­sertia dreptulu electoralu acea persoana, carea după legile ce se afla in fiiintia,­e in dreptu de a representa pe corporatiune in afara. §. 12. Cetatile si orasiele insestrate după §. 1 cu dreptulu representativu isi voru alege representantii de Comitetu prin representantii locului, inse din toti membrii comunei. §. 13. Pe representantii comerciului si ai industriei ii va alege acea camera comerciala si industriala, de alui cărei cercu se tiene cutare Comitatu, Districtu sau Scaunu, din acele per­soane ale Comitatului, Districtului sau Scaunului, care au dre­ptulu de a alege pe membrii camereloru comerciale si in­dustriale. §. 14. Alegerea de representanti ai comuneloru satesci se face prin alegatorii alesi spre acestu scopu. Fiacare comuna din cutare cercu electoralu tramite totu dela cate 500 locuitori unu alegatoru. La impartirea nume­­rului locuitoriloru esindu unu restu de 250 sau preste 250, se va lua de 500, eara fiindu mai josu de 250 se va sterge.­­ Comunele ce coprindu mai puțina de 500 locuitori, voru trimite cate unu alegatoru. §. 15. Alegatorulu fiacarei comune va fi alesu prin de­­regatoriia comunei (prin jude si jurați) din totalulu numeru alu membriloru comunei. §. 16. Membru alu comisiunii se poate alege, care este: a) ardeleanu; b) de ani 30; c) in deplinulu ecsercitiu alu drepturiloru civile, care d) in clas­a alegatoare a proprietății mari sau a comerciului si a industriei (§§. 10 & 13) are dreptulu de alegere, seu in cetati si comune poate fi alesu (§§. 12 & 15). Nimini inse nu pote ecsercit­a dreptulu seu electoralu intri unu tienutu, decatu numai intri unu singuru corpu electoralu. §. 17. Dela dreptulu electoralu activu si pasivu (de a alege si a fi alesu) suntu scose: a) Persóanele acelea, care pentru vreo crima, delictu séu pentru vreo calcare de lege făcută din lacomi’a de castigu séu in contra moralității publice s’au fostu recunoscutu de vinovați, séu pentru vreunu delictu, crima ori vreo calcare de lege din lacomi’a de castigu numai din lips’a marturiilor, au fostu scapate de acusatiune. b) Persóanele acelea, care pentru vreo fapta nelegiuita memorata in punctulu din nainte se afla sub cercetare, pe catu ticnea cercetarea. c) Persóanele acelea, asupra averii cărora e publicata con­­cursu ori procesa de invoiala, pe catu tiene concursulu seu procesulu de invoiela si deca cu terminarea acestora nu s’au aflatu nevinovați. §. 18. Toti membrii clasei proprietariloru mai mări cei calificați de alegatori, carii intru intielesulu acestoru instruc­țiuni formedia cate unu corpu electoralu, trebue se se con­­scria in o lista; listele acestea electorale se se puna in vede­rea publica — la localulu de oficiolatu alu Comitelui su­­premu, căpitanului supremu sau judelui regescu primariu cu terminu de rechiamatiune in 10 dîte computate din diu’a pu­blicării. — Rechiamatiunile sosite după trecerea acestui ter­minu se se respingă cu intardiere. (Va urma.) DIN PROVINCIE. In Ardealu totu se mai premenescu comitetele si s.­comiti. La M.­Ostorheiu incasi dedera toti de­­misiunea in urm­’a provocarei guberniale, ca se compună co­mitetele provisorie Cetatea de Balta in 8 asemenea. Domn. S. C. Pogani, se crede, ca inca va veni inlocuitu, si in Tri­­scaune secuiesci e denumitu Corn. Daniel G. Dintre cons. gub­earasi scrie „Korunk“, ca si vom­ da vreo 4 demisiunea afara de B. Josica, despre care nu credemu scornitur­a, ca cu sub­­ordinatu Escelentelui nostru barbatu, nu se umilesce a servi, fiindu ca mai nainte era lucrulu din contra. Se ne dedlamu Domniloru a respecta in barbati nu numai ancienitatea, ci si harnici’a si competinti’a natiuniloru si atunci ne vomu apropria! Dein Crasna scrie „Korunk“, ca cornitele S. siar’ fi ce­­rutu demisiunea si in locu’i s’a denumitu de comisariu Antal Nobraczki. *) Acestu­­ este si in originalu forte reu stilisata. Not’a trad. **) Ala instructiunii electorale, despre care atinserarau in not’a de suso. Kofa trad. ***) Noi terminulu ungurescu birtokos, a latinescului possessor ilu traduseramu inadinsu cu proprietariu , eara nu cu possesoru, la care ne avemu temeiurile pe care ni le vomu desfasiura altadata.­­ Acele parti ale unui tienutu, care in legile Ardealului se numesce processus, ung. járások, si este administrata de catra asia numitii vice­­judices nobilium, seu judicum, ung. szolgabiró, totu termini carii astadi nu mai corespundu de locu la calitatea oficiolateloru si la im­pregiurarile de acumu, in Tierra rom. se numescu in districtele dela Campu plase, in cele dela munte plaiuri, la noi sar potea numi subcercuri, ci noi ne aleseramu astadata numitor’a de plaiu. Not’a trad. 1 Not’a trad. 3

Next