Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-04-20 / nr. 30
GAZETA TRANSILVANIEI (lazet’a este de 2 ori: Mercurea si Sambet'a, Foiea una data pe septemana. — Pretiului pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu sau 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs'a timbrata e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. Mr. SO. Brasiovu, SO. Aprile 1803. Anulai AAAI. MONARCHI’A AUSTRIACA. Conferinti’a naţionala. Siedinti'a IV tienuta in 23. Aprilie 1863 totu sub presidiulu acelasiu. După cetirea si aprobarea protocolului siedintiei trecute obiectulu dîlei devenira cerintiele si greumintele (postulata et gravamina), care culese de catra DDnii Georgie Demzsa si J. Puscariu ca reportatoriu al comisiunii respective, desbatute de catra acesta in o siedintia de sera in cursu de 3 ore**propuse in siedinti’a din urma a conferntiei si priimite de catra acesta suntu urmatorele : 1. Egalitatea de drepturi asigurata prin diplom’a din 20. Oct. 1860, prin patent’a din 26. Fauru, prin autografulu imperatescu, totu din 20. Octomvre datu catra contele Rechberg, in Ardealu nu s’a realisatu, ci din contra s’a restauratu unu organismu administrativu, pe carele fostele natiuni privilegiate l’au folositu spre a se intari in pusetiunea loru privilegiata. 2. Se cere (earasi) inarticularea natiunii si a confesiuniloru romanesci, curau si stergerea tuturoru legiloru si institutiuniloru care stau in contraducere cu egalitatea de drepturi. 3. Introducerea limbei romanesci in toate afacerile publice, cumu si in institutele de invetiamentu in acea mesura, in care suntu introduse si ale celoralalte naţiuni ardelene. 4. Independinti a Ardealului dela oricare alta provincia a statului austriaco si reincorporarea Partium luate fara invoirea Ardealului. 5. împărţirea noua a Ardealului pe temeiu topograficii nationalu si in interesul administratiunii politice si judecatoresci. 6. Representatiunea natiunii romanesci in dieta si si pre la municipalități in proportiunea concurgem loru la portarea greutatiloru publice. 7. Infiintiarea unui singuru tribunalu supremu apelativii pentru tierea intréga si publicarea sentintieloru de judecata in numele Mai. Sale c. r. apostolice din partea toturoru tribunaleloru tierii. 8. Respectare mai drepta a romaniloru la înlocuirea derogatoriiloru cardinale. 9. Impartasirea romaniloru din venîturile averiloru numite ale celoru 7 judecie si ale altor case alodiale pre unde romanii locuescu amestecati cu sasii. 10. Dotatiunea bisericeloru si sceleloru romanesci din mosii comunale, din casse alodiale si la casu de trebuintia din midiulecele statului, in mesura in care se impartasiescu si celelalte biserici si scóale. 11. Infiintiarea unei universități paritetice din midiulecele statului pentru tiera intrega. 12. O banca ipotecaria de creditu pentru poporulu tieranu fara diferintia de naționalitate. La acestea puncte se adause si amandementulu de em alu lui Baritiu , pe carele conferinti’a ne voindu a’lu intretiese in adres’a de multiamita a decisu a’lu adauge la petitiunea pentru ce rintie si greuminte. Acelu amandementu suna asia: „Pre candu conferinti’a isi descopere cea mai sincera bucuria a sa pentru cate drepturi suntu asigurate poporatoru si tieriloru monarchiei, pre candu prin repetatulu cuventu regescu si imperatescu suntemu odichniti, cumuca de aceleasi drepturi sub nici unu felu de impregiurari si niciodiniora nu vomu mai fi lipsiti, — ne mangaia totuodata o viia sperantia de o parte, ca constitutiunea data de Mai. Vostra, pre lenga confaptuirea corpuriloru legislative preste pusi nu se va indeplini inca si cu adaugerea si statorirea acelor drepturi fundamentale, care mai lipsescu pana la asigurarea deplina a libertății individuale si nationale; eara de alt’a, cumuca preanaltulu regirau alu Mai. Vesrte in acelasiu timpu va ingrigi intieleptiesce, ca cu privire la legile fundamentale de statu dintr’odata se se reguleze si lamurésca pe deplinu referintiele marelui Principatu alu Ardealului inca si catra coron’a Ungariei, pentruca poporale acestei tieri se se simtia si din acésta parte pe deplina odichnire. “ •Temeiurile pentru care Baritiu ceru a se supune la cunoscinti’a monarchului inca si dorintiele pe care speramu a le vedé împlinite, se potu citi pre largu in asia numitulu procesu verbalii luatu prin cei doi stenografi ai conferintiei, eara aici adaugemu pre scurtu numai atata, ca D. Baritiu multiamesce pentru toate drepturile fundamentale recunoscute de monarchiulu, lui inse ii mai lipsescu altele esentiale spre asigurarea poporaloru de reintoarcerea absolutismului; — mai departe Dlui Baritiu nu’i poţi scoate din capu acea opiniune, ca lucru celu mai periculoşii pentru romani este a se amesteca in orice modu in certele naţiunii unguresci cu germanii, din causa ca lui ei arata o suma de esemple istorice, cumuca asemenea certe de ani 330 si pana acumu inca totudeaun’a s’au spartu in capulu romaniloru ori candu acestia au fostu nesocotiti destulu, pentruca se umble a scote cu manile loru castanele unora din spudi’a altora; de aceea elu asemenea cestiuni fatale doresce a le departu cu totulu dela romani si a le lasa in grij’a regimului si a dietei —• unguresci. După cetirea celoru de susu si după unele desbateri, privitorie la modalitatea, cu care ar fi a se folosi seu duce “si la preanalt’a cunoscintia acestea postulate seu frauminte, fienduca ele su de natura deosebita, incatu ianele *se potu vindeca numai prin resolutiune preanalta, altele inse pre calea legislatiunei tierei, in urma se enuncia de catra Presidiu, ca propusetiunea D. Puscariu se se primesca, ad.postulatele sau graumintele aceste ale natiunei romane se se incredintieze Domnitorii presiedinti si comitetului permanentu, care — gratia Domnului! ca deveni restauratu — cari apoi pe calea cea mai potrivita se faca toate cele de lipsa spre a li se castiga valoarea. Se mai lua la protocolu si aceea, ca unele greuminte speciali se cuprindu in postulatele cele 12 luate in generalu. După acestea se citi reportulu comitetului permanentu despre lucrările lui, incepandu dela 1. Januariu 1861, care voru urma in continuare cu reportulu stenograficu. Finea congresului o fagura cuventurile presidiului despre succesulu conferintieloru, care in iubirea catra națiunea romana, si marea patria comuna austriaca are