Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-05-04 / nr. 34

Gasset’s esse de 2 ori: Mercurea si Sambet­a. Feiea una data pe septemana, ami­san 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatori. Se prenumera la postele c. r., si pe Mr. 31. Brasiovn, 4. Ha­ici 1863. Amilii AAAI. Pretiulu, pe 1 ano 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe e la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari seu mici inserate se ceru 8 cr. Tacs'a timbrata e 30 er. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se vor u mai primi publicări. unu MONARCHIC AUSTRIACA. Congresuln seu conferintra naţionala. Siedinti’a III după stenografia. (Urmare din Nru tr.) D. Baritiu. Onorata adunare ! Socotescu, ca după ce am luatu si eu parte ca membru alu comisiunei pen­tru compunerea adresei, e de prisosu a me mai de­clara si eu pentru adresa, pentru­ ca me invoiescu si eu cu ea. Ceea ce dorescu eu, e numai unu amendamentu, care ’lu am adusu la adresa. ‘ Acestu adausu suna a­­sta. (Vedi’tu in Gazet’a Nr. 31.) Soimu Oioru­­ ca de 15 ani incace s’au data doua constitutiuni, un’a in a. 1848, alta in a. 1849. Acelea n’au fostu ajunsu la împlinire din caus’a impregiurariloru de atunci. Ba, după aceea Mai. S’a declară in manifestulu seu din 20. Oct. 1860: „Als Ich den Thron meiner Ahnen bestieg, war die Monarchie gewaltsamen Erschütterungen preisgegeben. Nach einem Meinen landesväterlichen Gefühlen tief schmerzlichen Kampfe trat in Meinen Ländern, wie fast überall in den gewaltsam erschütterten Gebieten des europäischen Festlandes, vor Allem das Bedürfniss ei­ner strengeren Concentrirung der Regierungs - Gewalt ein. — Căușele cele mai grele si mai ponderose, ca se urmedie tote precumu au urmatu. — Mai. S’a asigura, ca ceea ce s’au intemplatu nu se va mai interapla nici odata. Ceea ce au voitu Romanii dela inceputu, li s’au datu loru prin legile fundamentale de statu, pe care credu ca nu le vomu mai pierde, ca­ci Mai. S’a au promisu, ca drepturile , care le-au datu prin diploma, le va păzi cu tota seriositatea. Asia dara asiu dori, ca pe aceast’a se o ascultamu, că apoi se nu ne mai a­remana nici o umbra de temere. Asia voi si aceea, ca noi se ne esprimamu, ca speramu ca ce ni s’au datu, nu ni se va mai lua. Mai departe, am observata inca ori, ca in diploma lipsescu unele puncte esentiale. — Inse Mai. S’a nu au inchisu calea pentru de a mai a­­dauge ceva, ce se cuvine omului cu omu, cetatianului cu cetatianu, ci numai au disu, ca de aci incolo va face si va schimbă legile dimpreună cu unu corpu legisla­tive compusu din dietele toturoru tieriloru monarchiei; deaceea eu dicu, ca si aceast­a se o amintimu in a­­dresa, preste acesta ca speramu, *ca legile fundamentale si in privinti’a Ungariei se voru lamuri, că poporulu no­stru se fia si din partea aceast’a odichnitu. Temeiurile la partea din urma a amendamentului le iau eara din legile fundamentale de statu. In lega­tura cu punctulu trei din diploma vine in patent­a din Februariu: In Bezug auf Unsere Königreiche Ungarn, Croa­tian und Slavonien, sowie auf Unser Grossfürsteuthum Siebenbürgen, haben Wir in Absicht auf die Wieder­herstellung der früheren Landesverfassungen im Ein­klänge mit Unserem erwähnten Diplome und innerhalb der in demselben festgesetzten Grenzen, mittels Unse­rer Handschreiben vom 20. Oct. 1860 bereits die ge­eigneten Verfügungen getroffen. § 11 dice : Gegenstände der Gesetzgebung, welche allen Kö­nigreichen und Ländern, mit Ausnahme der Länder der ungarischen Krone, gemeinsam sind, gehören nach dem 3. Artikel des Diploms vom 20. Oct. 1860 zum ver­fassungsmässigen Wirkungskreise des Reichsrath.es ohne Zuziehung der Mitglieder aus den Ländern der unga­rischen Krone. Eu legamintea intre aceste parti o cunoscu, si nu me indoiescu, ca fia­ care o cunósce, vnse va dice ci­neva, ca cumu poate fi aceea, ca pana in diu’a de as­­tadi amu vediutu cele mai triste confusiuni in privinti’a ace­­storu legi fundamentali in Ungari’a, pentruca in acesta provintia se intielegu in alta tipu. Ci earasi va dice ci­neva : Ce-ti pasa tie de ce se ’ntempla in Ungari’a ? Noi ne-amu declarații pentru unitatea monarchiei, si Transilvani’a tracteaza deadreptulu cu monarchulu. A­­cestea toate aru fi bune, deca nu s’aru fi intemplatu ce s’au intimplatu in 1861, candu Mai. S’a că rege alu Ungariei in rescriptulu Seu la adres’a cea d’antaiu a dietei unguresci combatendu uniunea precipitata din 1848 a Transilvaniei cu Ungari’a, se provoca deadrep­tulu si la natiunea romana din Transilvani’a, si si-o tiene de reserva, pana candu nu va sei si aceea, ca are Romanii se invoiescu. Trebue se dicemu dreptu, ca pana in 48, pana eramu noi sclavi, nu ne-au ba­­gatu nime­nn séma, nu aveamu nici o potere, tóte s’au tractau „de nobis sine nobis“. — Aceste cuvinte stau curata scrise in protocolulu din Blasiu. Asia, Domni­­loru! eu că omu alu păcii, că omu cu familia nume­­roasa, că unulu din Ardealu (macaru ca m’au fostu de­­nunsiatu la cancelaria, ca asiu fi născuta in Campu­­lungu, era nu in comitatulu Clusiului in Ardealu) proprnu, că noi pentru uniunea cu Ungari’a se nu ne mai sfarmamu capulu , ci se-o lasamu in voi’a Impe­­ratului si se rogamu pre Mai. S’a, că pe noi pre câta se pote se nu ne mai amestece la aceea. Deca nu se va priimi la adresa parerea mea , me rogu se se ia la protocolu, că se ine potu justifică macaru numai în­aintea familiei mele. D. Alduleanu. Precumn am priceputu eu, adres­a noastra nu poate se aiba alta colorita, decatu curata de multiamire, era nu de justificare sau motivare. D. Pres. Eppulu Siagun’a. Cumu se remena tréb’a Dloru ? Se se dea la comisiunea comitetului pentru gra­­vamine si postulate? (Adunarea: Se se dea!) D. cons. Domzsa. Eu despre modificatiunile ce ar avea se se faca in adres’a comitetului — — .... D. Pres. Eppulu Siagun’a. Despre acést’a s’au fă­cutu cond­usu Domnule! D. Domzsa. Apoi dara asia se fia! D. Pres. Eppulu Siagun’a. Doraniloru! Asiadara ponceptum­ acest’a , din cuventu in cuventu , precumu s’au cetitu, se va purisă si subscrie de presiedinti si secretari. După aceea vomu face doua adrese de mul­­tiamire, un’a catra contele Nádasdi, a dou’a catra Pre­­siedintele gub. Creneville. Asia dara cu acestea amu fi gatatu, Dloru! Acumu credu , ca va vini la ordinea dilei desbaterea pentru compunerea si elaborarea postulateloru si gravamine­­loru ; eu credu, ca comitetulu care s’au alesu pentru compunerea adresei, se remana si pentru elaborarea postulateloru. (Strigări: Se remana!)

Next