Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-25 / nr. 94
377 Amudisu a 3-a, „e pre naturala dara c) ca ne avendu locuitorii tierii in unele parti ale ei neci unu izvoru de castigu, nu sunt neci in stare de a plati contributiunea, prin urmare cata se ae sustiena pentru scoaterea contributiunei neintreruptu eseeutiuni militare intr’o mesura foarte insemnata, care asemenea mistuesi-u o parte insemnata din partigulu poporului, care insusi abia esi mai poate sustiene viati’a “ Dloru! Tocm’a in sesiunea senatului imperialu din urma la o vorbire a dlui dep. Baritiu a respunsu Esc. S’a ministrulu de finantie, cumca va emite ordinatiunile cuvenite, ca contributiunea personale se se scoata cu toata crutiarea „mit aller Schonung.“ Eu credu cumca din partea ministeriului de finantie se voru fi facutu disposetiunile cuviintioase, inse cumca acelea in cea mai mare parte nu au neci efectu, ne poate servi de esemplu, cumca in comitatulu Solnocului inferioru ne intreruptu se sustienu 7 despartieminte militare pentru scoterea contributiunei, fiasi care despartiamentu sta din 6 fetiori. Sciu, cumca la mai multe plansori din partea deregatoriiloru politice inaltulu presidiu guberniale a recercatu pre c. r. direcțiune finantiaria, ca se se sistese scoaterea contributiunei prin esecutiune, macaru pana la toamna, pana candu voru stringe oamenii bucatele de pre campu si voru pote capata bani pre ele, — inse toate acestea au remasu fara neci unu efectu. Cum se face scoaterea contributiunei ? — Deregatoriile politice tramitu evien Civilboten (cursoru c.) cu 50 er. plata, ca se adune contributiune; din partea perceptorateloru de dare, fara se se mai incunosciintiese diregatori’a politica, se tramite militia spre esecutare , care apoi se ’ntelnesce cu civiliate — acum cum si de unde se mai poata plati bictulu omu inca si tacs’a de esecutiune? candu si pe acesta cale se mai lipsesce de ce are ? ! Asia dar’ nu e mirare, dloru, deca după arătările si după impartasnile oficioase, care le aveau chiar’ din partea directiunei finantiare, pre anula 1363 s’au 800SU 2.916.793 fl. 392 cu esecutiune militare, si deca sistem’a contributiunei personale va sta inca totu asia, se potu face dispusetiuni din partea diregatorieloru finantiare, ca esecutiunea se nu mai incetese. Inse me temu dloru ! ca locuitorii ne mai potendu suporta greutăţile, voru ieşi din sate si ’si voru face cate o coliba in pădure, unde nu sciu mai gasitu v’a esecutorulu seu ba, si nu sciu de nu v’a peri chiaiu si esecutorulu de foame asiedianduse in casile unoru óameni ca acestia. (Capetulu va urma). Brasiovu 20 Noembre. — Comerciulu nostru merge dinh’o di in alt’a schiopatandu, pentru ca incuragiarta ei lipsesce; eara impedecarea comunicatiunii stricate prin ploile din vér’a trecuta a lasatu destule mmne neplăcute. Acum ca comunicatiunea este in catuva restaurata, se grabescu tóate casele neguttoresci, cate au a face cu Principatele romanesci, cu mai naiate de a se închide cumva pasagiulu prin ninsori mari se tramita inlauntru mărfi catu mai multe, cu atatu mai vertosu, ca corabierea pe Dunăre inca inceta, in catu apoi spre carna s’ar’ mai deschide si piatrei Brasiovului activitate mai mare in tierile vecine, de unde totuodata se transporta incoce mai alesu papusioiu in catatimi mari, pentruca acesta in tienutulu nostru nu s’a facutu mai necidecum, eara deca pretiulu lui sta numai intre 3 fl. 40 cf. si 4 fl., caus’a este atatu ca a mai remasu multisioru din anulu trecutu, catu si ca lips’a se copere din vecinătate. Pretiurile celorulalte cerealii sunt pana acum forte nestatornice; asia de es. graulu frumosu, inse vechiu sta intre 6 fl. 20 cr. si 6 fl. 60 cr., eara celu nou este mai eftimu, pentru ca fain’a lui e pucina si fara neci o putere. Lemnele de focu s’au scumpita preste mesura, adica pana la 8 fl. stanginulu scurtu austr., candu in earn’a trecuta ilu plateamu numai cu 5 fl. 20 cr. Nutretiu pentru vite ar’ fi de ajunsu, déca cumva earn’a nu va fi earasi cumplita si pre lunga. Alte solri locale, care poate ar’ interesa numai pe locuitorii de aici, le trecemu astadata cu vederea. Ceea ce amu mai avé se observamu este, ca intre locuitorii de aici inca se manifesta mai multu ca altadata dorinti’a de a vedé ore-pandu gulate atatu afacerile fiinantiale, catu si cestiunea contribuniloru publice. UNGARI’A. Cuprinsulu adresei deputatiloru senatului erialu a facutu una impresiune buna in cercurile politice Ungariei. Parol’a dilei e, ca eas’a deputatiloru senatului rialu ei a documentatu simpatiile catra Ungari’a in toata darea, si indiferentismulu, cu care ungurii neci nu vrea dia de senatulu imperialu, s’a prefacutu celu pucinu incuriozitate de a intreba si de a peti ce se imtempla in Vien’a sub rubric’a „Bécsi hirek“. Cu toote acestea magiarii vreau a deveni la drepturi seu numai pe calea competenta si nu vreau a soi de umilire. De aceea si obiectulu mediulodrei prin senatulu imperialu nu le vine la socotéala, totusi tienu, ca e unu casoigu mare, deca senatulu imperialu recunósce necesitatea intielegerei cu Ungaria; dar’ numai din respectarea împrumutata a drepturiloru fundamentale si dincóce si dincolo de Laita credu, ca póte înflori pomulu pacei. Est’a e tonulu diurnaleloru magiare. „Kolosvári Közlöny“ inca ne spuse, ce simtiescu magiarii din Ardealu, eludise in Nr. 141, ca magiarulu e gata a privi constitutiunea de Fauru, ca pe o constitutiune noua a pârtii (dincolo de Laita) care stete pana acum suptu absolutismu, inse elutiene, ca nu e neci o necesitate, ca acésta constitutiunea noua se absorbese pr’ in ce parte a sa constitutiunea cea de una miia de ani a regatului magiaru, care e coordinata cu Austria suptu una si aceeasi dinastia.“ De aici vedemu , catu de problematica e impacarea Ungariei fara dualisam coegalu. — In septeman’a trecuta impartise unu individu anumita Dénes, care se fi venitu din Italia, mai multe pamflete revolutionarie intre locuitorii din giurulu Dobricinului, care aveu titul’a „Tatalu nostru“, cuprindea inse versuri provocatorie si interitatorie. — AUSTRIA INFERIORA. Vien’a 1 Dec. Candu veni Mai. S’a imperatulu din Schönbrunn in capitala, si ajunse la drumulu capitalu Mariahilf, unu papacu aprindibilu de arama diacea in drumu si calcandu rat’a preste elu se aprinse si detună cu sunetu — fara ca si fi facutu vreo stricatiune.— Cronica esterna. Caus’a dano-germana cu totu tractatulu de pace se pare a recade crasi in noue incurcari, cace pe candu se ascepta desiertarea Schleswig-Holstainului de trupe ocupatore, Prusi’a dede deunadata mandata la mai multe batalioane a se reintoarce orasi in ducate, er’a in catu pentru trupele federatiunei germane din Holstain, Prusi’a a facutu provocare, ca acestea ad. Hanoveranii si Sachsonii in termina de 5 zile se parasesca Holstainulu . „Gazet’a crupei“ adauge, ca regimulu Prusiei cu representantu alu acestora ducate va pretinde dela Sachsoni’a si Hanover’a rebonificarea toturoru speseloru, ce se voru face prin vre-una prelungire a regimului ecsecutiunei federale din Holsaim. Pre candu Austri’a vré dara ca federatiunea germana se compună definitiva ordine in Holstainu, Prusi’a se nevoiesce a si anecsa aceste ducate si a forma una Germani’a nordica federala, esindu din federatiune, si ea crede, ca la acest’n va fi ajutata de Franci’a si Angli’a. — Din Rusi’a inse ne mai surprinde o scrie a „Gazetei de Moskova“, care in impregiurarile de adi merita a fi serios aventurata si cumpănită, aceea e: „Interesele Rusiei pretindu sprijinirea Austriei in intrebatiunea Venetiana. Trebue se ne incercamu a indrepta actiunea conventiunei din Septembre eatra Rom’a. Rusi’a nu trebue se lase in indoiala pe Austri’a despre simtimentele sale si prin acést’a va contribui la pace“. Ast’a serie reimprospetésa cele publicate de „Morning Post“ despre sant’a alianti’a si despre intilnirile imperatiloru la Kissingen si Carlsbad, numai momentulu se sosesca. — De alta parte diurnalulu francu „Mem. diplomatic“, care e bine informatu, publica programulu contelui Mensdorff, de care s’ar’ tiené ca ministru primariu alu Austriei si a cărui cuprinsu e: „ca caus’a Schleswig-Holstaiana se va regula in intielegere cu Prusi’a, facia cu conventiunea Italiei, fiinduca promisiunile imperatului Napoleonu asecura deplina sincer’a esecutare a conventiunei si scutirea sântului scautiu, politic’a Austriei e de parte de a începe ea vreunu atacu in Itali’a. Ce e mai multu, ca Austri’a ar’ fi gata a pasi si in relatiunea mercantila cu Itali’a.—In Germani’a face lipsa aliantia cu Prusia, inse fara a eschide influinti’a stateloru secundarie“. Va sediea, ca Austri’a va temporisa, pana candu va vedé, ca régimele latine nu voru incepe vreo directiune agresiva. — „Mem. diplomaticu“ marturisesce ca acesta programu a esitu din cancelari’ de situ a Austriei, de unde la tóate 14 dile scu 4 septemani se tramitu la representantii Austriei din statele străine una descriere pre scurta despre toate întrebările, ce se pertractesa de diplomati’a imperateaca, spre ale da unu prospecta despre toata politic’» esterioara, ca la tempul seu se scie ce au a responde, si astufeliu se publică si acesta programa alu c. Mensdorff, er’ br. Bach in Rom’a