Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-01-01 / nr. 1
2 si ca impregiurarile, se nu se lase din vedere *) si se se puna la cale toate preliminariele de lipsa la alegeri cu cea mai putintiosa intetire, pentru ca in urmarea acelora alegerea deputatiloru se se poata face la tempulu seu.“ — Acestea este art. II d. 1. alu uniunei din an. 1848, pe basea caruia rescriptulu reg. poattu ca respunsu la adres’a dietei din Clusiu, se dice, ca prescria alegerea a 73 de deputati din Ardealu pentru diet’a dinPest’a; si totusi , observanduse poterea art. II alu uniunei, se dice , ca cestiunea uniunei remane deschisa, tocma pre candu se aplica si art. II din legea uniunei! — Se ne ierte toata lumea, dar’ o lege de alegere ca cea de susu e de o miia de ori mai periculosa pentru succesiv’a total’a nimicire si desnatiunalisare anumita a natiunei romane din Ardelu cu cei din Ungari’a cu totu, decatu art. XI din an. 1791 , pentruoa: 1) natiunea romana se ignorésa cu totulu ca natiune tocma ca si in cea din 1791; 2) la esecutarea legei acesteia e pusa de basa si de problema numai intetirea si urgenti’.», fara ca se se defiga vre unu termina de reclamari in contra nelegiuiriloru, nedreptatiriloru si potentiei, care se afla si acum la ordinea dilei cu focosiurile, baltagele, săbii, pari s. a.; 3) nu e defiptu termina neoe intre alegeri si presentarea la dieta, oa se fia tempu de ajunsu pentru a se esecuta reclamările ai asi pote cineva repara dreptulu jignita si alu folosi după dreptulu ce-i compete cu cive egalu, care porta sarcini si are dreptu a pretende si folosirea dreptului; 4) nu cuprinde nece o dreptate si nece umbra de vre-o egalitate sbierata cu atata gura in pustiu, pentruca precum atinseramu mai susu chiaru si servitorii si cociorii nemesi, multi din proletarii cetatiani sunt fara nece unu meritu preferiți locuitorilorn de pre sate , fia aceștia catu de onești, deca ie va lipsi numai unu cruciariu din pensulu de 8 fl. 40 cr. v. a.?! Apoi ere poate avea prospectu romanulu, ca după o lege ca acéstea se-si poata alege macaru atati deputați romani, cati i aru fi de lipsa spre ai representa bine interesele sale ?! Se lasamu la o parte ca constitutionalismulu acesta, adusu cu saculu infundatu de focasie si amenintiari, are scrisu in frunte de titulu „lumea maghiara“, dar’ are capetele celea seci ale unoru romani neromani, cari se lasa asia lesne a se insufleti cu spiritulu din bute spre asi da voturile strainiloru, voru seca cu totulu cu a preotiloru celoru orbi cu totu, — cari nui ferescu, nui invatia — ca se nu se mai pomenésca pre facia pamentului? câ se nu se mai compromită caus’a atatu de rusinosu, cum ni-o compromisera si acum si mai deunadi in dieta, unde cei alesi de densii se falcea in gura mare, cumca ei sunt alesi si de romani, si representesa dominiiele romaniloru, candu vorbiră si deciseră cu majoritatea loru, ca elu, romanulu, in an. 1848 a fostu revolutionariu, si vendiatoriu de patria, pentru ca sa sculatu pentru apararea tronului in contra legei uniunei, carea o mai recunoscută si acum de lege cu valoare, inca restituita chiaru si de neam ? ! Dar’ apoi legea acésta demands limb’a maghiara atatu in dieta catu si in legislatiune si déca rescriptulu r. nece in punctulu acesta nu o va tiermuri, apoi priminduse uniunea in Ungaria, nu se voru trage si clopotele pentru moartea naționalității politice a romanului? de oarace iu Pestia romanii ar’ dispare cu totulu in marea majoritatii maghiare , ale carei decisiuni nu potu se fia mai moderate, si mai drepte pentru noi, decatu cum vediuramu pre ceea a maioritatii din Clusiu ?! Die contra, et eris mihi magnus Apollo! — Dela diet’a din Clusiu. In la Ianuariu gratulare de anu nou. Membrii dietali presenti cu presiedintele in frunte gratulara de anulu nou la r. comisariu esprimendu in numele staturiloru si ordineloru nemarginit’a credintia catra Mai. S’au si poftindu, cu nobil’a si ’nalt’a intentiune respicata in cuventulu de tronu alu regatului Ungariei se se insooiesca de unu succesu bunu spre înflorirea imperiului si a regatului maghiara, si Mai se traiesca indelungata intr’unu imperiu fericita inflorindui dinasti’a din următori in următori in toata eternitatea. Se roga in fine se faca cunoscute acestea Mai. S’ale. Asemenea gratulara si regiului comisariu, care in limb’a maghiara le apromise, ca va face cunoscute acestea dorintte la tronulu Mai. S’ale. De aci sub conducerea c. Kálnoky Dénes mersera cu totii la presiedintele dietei si ei gratulara, improspatandui meritele pentru cestiunea constitutionala. Br. Kemény —si arată speranti’a ca succesulu incordariloru acestora nu poate se remana nesalutariu , incheiandu asia : „si representanti’a Ardelului va avé ocasiune a’si termina tinaluminte opulu seu, cela începută cu zelu atatu de laudabilu, in diet’a din Pest’a. Romani si sasi mai nu erau de facia. Asia se amană siedinti’a pe 9 Ian. Candu se si citi rescriptulu si‘seamană diet’a. Vedi telegramele in frunte. O grigia mistuitoria de medu’a vieţii intră in animile romaniloru, candu vediura, ca cu toata neprimirea uniunei, totuşi s’a concesu, ca art. II din legea uniunei se devină basea alegerii, pentru dieta din Pest’a , o contradictiune mai confusa decatu toata confusiunea. Numai Ddienlu parintilom nostri se ne de destula taria de sufletu si patientia ! — Dabit Dens his quoque finem. Numai contielegere si disciplina! — Tocma primimn si Rescriptulu regni. Noi FrancisCU lOSifu I. din grati a lui Ddieu imperatu alu Austriei, reg. apost. alu Ungariei etc. Mare Principe alu Transilvaniei si comite secuiloru etc. etc., tramitemu membriloru dietei Marelui Nostru Principatu Transilvani’a, adunati in urm’a conchiamarii Nóastre pe 19 Nov. 1865 in liber’a Nóstra cetate Clusiu, salutarea Nóstra si grati’a Nóstra Noi Neamu aflata motivati a Ve conchiama iubitiloru credentiosi cu rescriptulu Nostru din la Sept. a. c. la diet’a adunata in libera Nóstra cetate Clusiu pe 19 Nov. a. c. si cu obiecta eschisivu de pertractare alu dietei acesteia amu defiptu luarea inainte a revisiunii art. I de lege din 1848, despre uniunea iubitului Nostru M. Principatu Transilvani’a cu regatulu Nostru Ungari’a, care pana acum se lasase de patra Noi neatinsa. E intentiunea Nóstra, manifestata si in rescriptulu regiu din 6 Oct. a. c., care imbratiusiadia binele ambeloru tieri, cu pre ■■ important’a cestiune a regularii relatiuniloru de dreptu de statu ale M. Principatu Transilvani’a, care sta in legătură intima cu porón’a Nóstra ungarica, se se aduca la o resolvire multiamitoria. După serios’a Vóstra consultare de daunadi, in umilit’a Vóastra representatiune din 18 Dec. a. c. care Ni-o ati asternutu, a ti accentuatu cu deosebire importanti’» politica si natiunala economica pentru una mai intima aneesare (Anschluss) a Ardealului catra regatulu Nostru Ungari’a. Totudeodata in dreapta considerare a intereselorn deosebiteloru nationalitati si confesiuni ale Ardealului a’fi recomendatu propunerile formulate, a dep. din Brasiovu Friedericu Bömphe, in interesul națiunii sasesci si cea a deputatului comit, Costocnei Iosifu Hosszú in favoarea națiunii romane, pentruca se se propuna la comuna dieta. Totu asemenea au alaturatu la representatiune si opiuiunile separate, a arohiepiscopului gr. or. Andreiu br. be Siaguna si a dep. din Sibiiu Iacobu Rannicher si consocl. Ascultandu rogarile Voastre, si pentruca deslegarea cestiunilorn de drepta de stata, care atingu pe toata monarchi’a, se nu sufere neci o amanare, concedem. Noi, ca la present’s dieta de încoronare a Ungariei, care va ave a se ocupa cu regulares acelora cestiuni, se se tramita din partea iubitului Nostru M. Principatu Transilvani’a representanti după modulu si ordinea de alegere din anulu 1848 pentru apararea intereselora tierei (zur Wahrung der Landesinteressen). Aplacidandu Noi representarea Transilvaniei la diet’a acést’a, o facemu acést’a cu acea espresa dechiaratiune, ca prin acést’a sustarea in dreptulu seu a legiloru emise pana acum se nu se alterese neci de catu. Uniunea definitiva a ambeloru tieri, pe care Noi numai pe basea regulateloru reporte de dreptu de statu ale tieriloru coroanei Ungariei intre olalta si catra imperiu o putemu efeptua o facemu afara de acéstea dependinta dela cuvenit’a considerare Art. VII din 1848, legile Ungariei, sanatoriu despre conchiamarea regalistiloru la diet’a din Pest’a ilu mai improstamu aici; elu suna asia: „Regalistii conchiamati la diet’a trecuta transilvana, voru avé in cas’a magnatiloru scanau si votu. Membrii r. guberniu si ai tablei r., precum si persoanele militari nu se socoteacu aici.“ Prin urmare, romanii nu ar’ avéa neoi regalisti, deca nu s’a facutu alta dispusetiune in paus’a acesta. Intr’aceea maghiarii s’au consultata in conferintiele sale, si siau si desemnata candidaţii de deputaţi d. e. in Clusiu pe c. E. Miko si Simon Elekes, după cum scie si „Magyar Világ,“ diurnalulu nou maghiara din Pesta. Sânii, mai vertosii unionistii, inca se afla desemnaţi, cu toate, ca unii din foştii deputaţi la Clusiu se lapeda de timpuriu de candidatura oferita. Se nu uitamu, ca unoru dintre sasi le pare ren, ca nu s’au tienutu si ei cu romanii de legile din 1863/4 si se apleca a se reintoarce la ele. Er’ diurnalele Vienese, cu toata ocasiunea, aproba intielept’a tactica a procederii romaniloru in diet’a din Clusiu. Cum voru procede romanii acum, candn le sta dinainte rescriptulu si art. II din legea uniunei pentru alegere la Pest’a, eventulu va comproba ; una inse e neaperatu de lipsa, cu intreleginti’s unita in cugetu si in principiu cu oficiali cu totu se nu mai remana indiferenta si pasiva la actiunea , ce se va afla conforma cu starea lucruriloru. — *) Art. V cuprinde modelu alegerii din Ungaria , la 30 mii deputata. Alta încurcătură, incatu se dependi dela simpl’a gratia si aflarea ca cale a despotismului acestui constitutionalu. Montesquieu 1 Vina si te mira de ofcialitatea acestei legi R, a intereselora speciali ale M. Nostru Principatu Transilvania si dela garantarea pretensiuniloru de dreptu ale deosebiteloru nationalitati si confesiuni, pre care si Voi le ati apretinitn, si dela regularea corespondiatoria scopului a cestiuniloru administrative ale tierei. Cu privire la aoést’a a Nóstra resolutions afiamu a amauâ diet’a presenta pana la alta dispusetiune (bis auf Weiteres). Totodata demandamu, ca se se pasiésca fara intardiare la alegerea deputatiloru Transilvaniei, ce trebue se se tramita la diet’a de încoronare, ce ’si are sesiunea acuma in regatulu Nostru Ungari’a, si Noi voma lasa a se pune la oale cele de lipsa, cu acea categoria a regalistiloru, cărei după §lu I ala art. VII de lege alu Ungariei din an. 1848 se da in cas’a magnatiloru dreptu de scaunu si de votu, se se conchiame la Pest’a cu cea mai putintioasa intetire. Caroru Noi de altum intrenea remanemu cu favoarea si grati’a Nóstra regesca si de m. principe nestramutatu aplecati Data in resiedinti’a si capital’a Nóstra Vien’a in dovedieei si cinci Decembre una mia opta sute siesedieci si cinci in anula regimelui Nostru alu optusprediecelea FRANCISCU IOSIFU m. p. Franciscu c. Haller m. p. La propriulu mandatu alu Mai. S’ale p. r. ap. Nicolau c. T e 1 e k i m. p. De langa Somes Iu in Dec. 1865. O întâlnire scurta a doi nobili cu nume Petra si Ioana. Da cumai Ioane, ce mai faci ? mi se pare ca acuma nu mai ai nici o grigia de cele ce se intempla in lume, dâ soi ce s’au ispravitu in diet’a dela Clusiu ? — La întâlnirea nostra din urma mi ai spusu bade Petre, câ de ce se me tienu, si dieu pe mine nu m’au pututu instela cu horinca ca se mi vindu sângele, si deca n’amu avatu candidata de romanu adeveratu de deputatu, amu remasu pe acasa, si mi am ispravitu lucrurile mele cele casnice in credintia buna, si in sperantia, ca mitropolitii nostri ca părinţi adeverati ai natiunei voru spune acolo in dieta ce e dreptu si adeveratu , si or scrie si la inaltiatulu imperatu, cumva noi nu voimu a lua parte la o dieta ca aceea, la care noi n’amu fostu chiamati câ romani, ci aci numai cam asia, câ nisce lipituri, si cu classa mai nainte neprivilegiata, adeca cu iobagi , ca si cum noi nici n’amu fi traitu in lume cu nobili, de ce neamu nascutu de romani, si nu de unguri sau secui ? dara te rogu spunemi ce au facutu si unii si altii in Clusiu, ca se scie ce au de asteptatu si aceia, carii au luatu parte la alegeri, dela deputaţii loru? — ?resultatulu dietei e scurtu, si e tocma acela care sau vediutu înainte toti aceia, cari au avutu ochi de vediutu, si care astadi ilu potu vedea in toata go*