Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-01-03 / nr. 1

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 15 13 Ianuariu 1867. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu­blicare. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani­a. Inulu ISO? la incepemu cu parintescile cuvinte ale inaltiatu­­lui nostra Imperatoriu Franciscu IosiinL, cn csre s’a indurata a primi petitianea romani­­lorn comitenti din man’a D. plenipotentiari si deputata Dr. Ioane Ratiu in audientia din 31 Dec. a an. inchiriata, care sona asia : „Contezu pe credinti­ aDvastra ai in viitorin; era dorintiele si p­e­­rerile romanilorn le voia consi­dera/ Aceste cuvinte parintesci ne mangaia, cu aceea sperantia fandata, ca anula noa la incepemu supta auspicia mai fericite. Eoa petitianea: Maiestate ces.­regia, Preagratiose Imperate si Moiun­e! Decanda Maiestatea Vostra ces. regesoa a­­postolica au­ binevoita a emite preanalt’a patenta din 20 Sept. 1865, s’au petrecutu evenimente foarte importante, in catva si fatale Prin ace­leasi locuitorii marelui Principatu alu Transil­vaniei inca au fostu atinsi in mare gradu , re­­spective au avutu si ei a suferi împreuna. Intr’aceea trebile acestei tieri au suferitu o prefacere atata de esenţiala, incatu partea cea mai mare a locuitorilor a Transilvaniei simte in sine si unu impulsu de a’si aduce prea umilitele sale dorintie si rugaminti din nou la pitiorele tronului Maiestatii Vostre si a cere totuodata prea’nduratula ajutoriu. Dopace inse diet’a transilvana in vigorea preanaltului rescriptu alu Maiestatii Vostre din 1 Sept. 1865 fu desfăcută , dupace representan­­tiele comitateloru, districteloru, cum si ale scau­­neloru secuiesci nu se aduna nici după usuri observatu pana la an. 1848, nici in consunetu cu preanaltu incuviintiatea constitutiune munici­pala provizoria din 27 Nov. si 12 Dec. 1861 si nici macar intru intielesulu instrucţiunii din an. 1865; dupace in fine nici de altmintrea nu este ertatu a se aduna vreo alta representantia ce ar fi autorisata de a substerne rugăminți si greuminte comune,­­ asia a mai remasu inca numai midiuloculu de a cuteza se ne apropiemu de tronulu Maiestatii Vóstre cu rugăminţile nóa­­stre privitóre la binele tierii, pe cale privata. Spre acesta scopa prea umilita subscrisii au fost a cercati si provocati de catra 1493 lo­cuitori din Transilvani­a toti cunoscători de carte, subscrisi in 37 plenipotentie , pentruca se substernemu Maiestatii Vóastre in numele a­­celora si in supunere omagiala acesta prea umi­lita rugăminte. I Maiestatea Voastra se Ve indura si prea gratiosu a conserva referintiele de dreptu publicu ale Marelui Prin­cipate alu Transilvaniei catra co­­roan’a ungureasca a Maiestatii Voa­stre in conjunetu cu Diplom’a Leo­poldina, cu sanctiunea pragmatica si cu alu Vl-lea articula de lege din an. 1791, e r^­ la ar­ti­col I u­­­n I de lege din a­n. 1848, despre uniunea, sau mai bine total’a fusiune a Transilva­niei cu Ungari­a a denega preanalt’a sancțiune. Maiestatea Voastra! Credintiosii subscrisi, cum si comitenții loru crede ca nu gresiescu, depa cuteza a sustiené, ca convicțiunea cea mai intinsa latâta, cea mai majora si mai afundu in­­radecinata la majoritatea cea mai precumpanitoare a locuitoriloru Transilvaniei este, cumca conto­pirea acestui mare Principatu cu regatulu Un­gari ar­e tocma pe atatea de fatala pentru monarchia, pre catu ar fi ea de ruinatoare pen­tru pururea credintio3’a națiunea romaneasca. In cursu de optsprediece ani întregi atatu națiunea romaneasca, catu si cea saseasca isi respirara a­­ceasta convicțiune forte desu si in modulu celu mai vederatu. Maiestatea Voastra! Romanii Transilvaniei sunt o națiune otierita in cursu de mai multe veacuri prin suferintiele cele mai aspre, ei isi pastreaza cu credintia suvenirile si convicțiunile sale politice, incatu tocma si pe unde li se pre­curma firulu istoriei, unu instinctu politica sa­­netosu totu nu’i parasesco. Natiunea romaneasca nici acuma nu se in­­crede la opiniunile politice si nationale predom­­nitoare in Ungari’a. Romanii voiescu a remane pentru toate timpurile in Transilvani’a si in mo­­narchi’a austriaca, era unguri la nici unu casu nu voiescu a se face. Spiritulu si coprinsuiu articuliloru de lege decretati la 1848 in Ungari’a inca este de o na­tura, pentruca din pasu in pasu se producă seu desaprobare categorica, seu cea mai mare ne’n­­credere, cum si materia bogata de ne’ndestulare, ura, persecutiune si ruina. Locuia de frunte ’la ocupa in aceasta privintia articulii III, V, VI, VII, XVI si XVIII. Demersulu de toate dilele alu lucruriloru au trebuita din nefericire se intaréscs, au si inta­­ritu pe natiunea romaneasca in susu ateptat’a sa aversiune. Pe langa afaceri generale mai sunt in ori care statu si tiera inca si altele speciale, precum cetatienesci , m­tiuoale , confesionale, chiaru si locale, care sunt indreptatite a’si avé in dieta pe representantii loru de specialitate si profesiune. In Ungari’a vnse din oricare ce­­stiune publica se face cate o cestiune strinsu nationala. In toate cercurile electorale, in care romanii intre alte impregiurari pe langa unu decursu paciuitu ale actului de alegere aru fi fostu siguri de majoritate absoluta, ei au intalnitu resistinti’a cea mai pericicosa, intru atata , catu ori unde candidaţii de naţionalitate romana nu au potutu fi respinşi cu midilocele usitate, s’au depărtata prin aplicarea fortiei brutale. Numeroasele ec semple care se reducă la asemenea casuri in care se aplică puterea cruda in actulu electo­rale, se afla păstrate atatu in actele de cerce­tare, catu si in protocoalele dietei ungurene. In an. 1861 s’au omoritu in modulu acesta la ale­gerile din Lipov’a , Mező­­kövesd , Bözing un­­spre diepe romani, era alti doua dieci si trei ro­­mani au fostu greu răniţi si mai multi altii ba­­tuti infricosiatu. Pe timpulu acteloru electorale din toamu’a anului 1865 in cercurile Orczidorf, Szilág-Cseh, Beregy, Szászka fusera tocati pe moarte seu impuscati nene romani, intre carii si unu preotu, era alții preste 150 au fostu răniți seu prin puscaturi seu in altu modu schilaviti. Aici este prea de insemnata impregiurarea, ca atatu functionarii comitateloru, catu si comite­tele electorale ingrijescu regulata, pentruca mai nainte de aotulu alegerii se se ia dela romani inca si betiele pe care ei după străvechea loru datina le porta la drama, după care apoi par­­tit’a contraria se rapede asupra loru mai cu sama din cate unu dosu sau din cate o curte ascunsa. Din acestea se poate esplica usioru , cum ca in­tre 377 membrii ai casei deputatiloru din Un­gari­a pentru mai multu de 1.800.000 suflete de nationalitate romanesca locuitoare in Banatu si in cateva comitate ale Ungariei proprie, numai vreo 19 deputati s’au potutu alege. Era inse ca asemenea acte de alegere isi aflara si in a­­nulu mântuirii 1866 aparatori inca si in diet’a dela Pest’a! Deci pre pandu pariit’a unionista sau mai bine funionista lucra din resputeri pentru for­­mal’a turnare a marelui Principatu alu Transil­vaniei, seu vorbindu mai dreptu, pentru cuce­rirea aceleia prin Ungari­a, aceeași partita este totuodata prea determinata a pregăti cu toate putintioasele midilese total’s disolutiune seu des­­fiintiare a națiunii romanesci. O partita oarecare sustiene, ca daca s’ar con­cede nimicirea autonomiei Transilvaniei, atunci cerbicos’a repumnantia a partitei dualistice ia contra necesităţii absolute de a se consolida monarchi’a, ar mai relasa. Preacredintiosii sub­scrisi, cum si comitenții loru indrasnescu a fi in aceasta privintia de o părere cu totulu opusa. Istori­a celoru 180 ani din urma,, era mai vir­­t08U cea din an. 1848/9 iau mai intaritu in a­­ceasta opiniune a loru. Deci in locu de a sus­tiene cu o singura espresiune nimicirea auto­nomiei Transilvaniei, parea in celu mai buna casa n’ar ave nici unu scopu, subsemnaţii pre­aplecaţi si comitentii loru indrasnescu mai vir­­tosu a se roga ca profunda umilintia cu II. Intru intielesulu preanaltei diplome din 20 Oct. 1860 si in consunetu cu augustulu cu­­ventu de tronu alu Maiestatii Vóstre din 1 Iuliu 1863 si cu prea umilit’a adres’a dietala subster­­nul după aceea, Maiestatea Vestia se Ve indu­ra si a sanctiona legea electorala votata de catra diet’a transilvana i­n a­n. 1864 si apoi a demanda alege­rile pentru o noua dieta a Transil­vaniei. Partit’a fusionista produsese aresioare te­meiuri părute in contra justeţii si epitatii nouai legi electorale transilvane anume cu privire la censura de opta fiorini v. o. împreuna cu tac s’a capului; aceleasi iise au fostu re’nfrante la di­ferite ocaziuni pe deplina si cu o logica nein­­vinsa. Cunoscuta este, ca in alte tieri multu mai bogate decatu e Transilvani’a pensulu elec­­torala este numai 5 fl Deca ar avea a remu­­stra vreo națiune seu clasa de poporu cevasi in contra legii electorale transilvane votate in an. 1864, apoi aceea ar potea fi după dreptate nu­mai națiunea romaneasca. Toate celelalte naţiuni si confesiuni sunt prin acea lege multu mai fa­­vorate decatu romanii, cărora după aceeaşi abie li se vinu deputaţi mai multi decatu naţiunii sa­­sesoi constatare din 180 mii suflete. Totuşi ro­manii liberi astadata de ori­ce cugetu reservatu egoisticu, inspiraţi de adeverat’a iubire de pace si numai pentru ca tier’a se scape odata din aceasta nemiscare, a lasatu spre daun’a sa din dreptulu seu, asteptandu dela viitoru, ca cele­lalte națiuni se recunoasca aceea ce e dreptu si evitabila. Maiestate! Deca inaintarea si prosperitatea Transilvaniei ar fi condiționată anca si pe vii­toru dela regulirea referintieloru de statu ale Ungariei, atunci ruin’a totala a acestei tieri si altmintrea forte greu cercate s’ar poté consi­dera ca sigura. Intru adeveru ca Transilvani’» nu mai poate astepta. Acesta tiera a scapatatu atatu de reu, incatu nimeni nu se mai pote mi­ra, deca de ecs. foile publice magiare striga in gur’a mare mai alesu asupra emigrării secuilosu de mai multi ani incoce; atata numai, ca acelea foi nu voiescu a mărturisi cea mai deaproape causa a emigrării, adica persecutiunile la car' sunt ei supusi pentru asie numit­a s­i c­u­­­i c­a haereditas, prin care mai multe mii de lo­cuitori au scapatatu la sapa de lemnu. Transilvani’a sufere mai alesu pentru cer­­bici’a unei partite mici, care anca totu se mai inganta cu prerogativele sale nationale. Aceasta partita îmbuibata de ambițiune falsa a fosta in timpulu trecuta desmerdata cu totulu prin fa­­vorari nenumerate cu care fusese incarcata si a fosta intarita prea peste mesura in retapit’a sa părere, ca si cum ea ar fi unic­a proptea a tro­nului si singura capace de a guberna. Spre multiamita pentru toate acelea bunatati ea intre­­tienu opusetiunea nu atata de vreuna principiu.

Next