Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-22 / nr. 91
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretialu, pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. V. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 4 Decembre 22 Nov. 1867. Anulu XIX. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie i Tacs’a timbrata a 30 cr. de flacare blicare. io la I cr. pn MONARCH!’A AUSTRIACA Transilvani ’a. Admoniţiune. După espedarea Nr. 89 primi Redactiunea Gazetei urmatori’a admoniţiune, pe care o publicamu după originala : „Pr. Nr. 1022/1867. An Herrn Zeitongs • Redacteur der „Gazet’a Transilvaniei“ , Jacob Maro Johán: Hier ! Nachdem Sie ungeachtet der unterm 26 d. Mts. Piäi.-Z. 994 Ihnen in Folge hohen Gnbernial-Präüdial Erlasses vom 20. Nov. 1. J. Pr.-Z. 3864 ertheilten Weisung in der am Gestrigen heraasgegebenen Nummer 89 der „Gazet’a Transilvaniei“ Seite einen Artikel geliefert haben, welcher der ertheilten Weisung durch die tendenziösen Bemerkungen zuwiderläuft , nachdem Sie ferner das Probexemplar dieser Zeitungs-Nummer am 27. November 1. J. Abends Uhr iu die Wohnung des Zeitanga- Revidenten zu einer solchen Züt zugesendet haben, wo es binnen der nach § 3 der Pr.-O. anberaumten Zeit unmöglich war, etwas bezüglich der Ausgabe dieser Zeitungs-Nummer verfügen zu können, so werden Sie wegen Ansserachtla8snng der bestehenden Presavorechriften und wegen beharrlicher Nichtbefolgnng der erhaltenen positiven Weisungen nach § 22 Pr.-O. zum erstenmal hiemit verwarnt. Kronstadt am 28. Nov. 1867. Das Magistrats-Präsidium. Fr. F a b r i o i u s.“ Redactiunea nu porta vin’a, ea tipografulu, care a luata asuprasi presentarea ecsemplariului, nu l’au dusu la timpulu sin ad. la 4 ore, candu fu subscrisu deRedactiune si — ; er’ coprinsulu Nr. 89 ’In pete vereine judeca. — Romaneses intielegemu. — Red. ]91ai multe simptome seriose. Agitatiunile lui Ludovitu Kossuth mergu crespundu ; epistolele sale politice rapedite incace dfcla Torino curgu una dupa alta. In zilele trecute se mai publică era si o epistola faimosa tramisa catra comitatulu Biharei inca din 15 Septembre a. c. Aceleasi idei, aceeasi programa reprodusa prin o mulțime de variatiuni. In acelasi timpa barbatii dela parere o rupeera ca Kossuth si ca partitia sa ia modu strigatoriu. Redactorii foiloru Kossuthiane „Magyar Újság“ din Pesfa si „M. Polgár“ din Clusiu, adica Böszörményi si N. Papp sunt dati in judecata criminala, amendoi din causa ca au patezata a publica epistolele lui Kossuth, anume du. Papp a fosta citata pe 29 Nov. a. c. la tribanalele criminalu din M. Ostorheiu. Porunc’a citatoria a esitu sub Nr. 2651/1867 din 15 Nov. Cu referintia totu la mișcările Kossuthiane faima ministeriala „Pesti Napló“ din 27 Nov. a6a, ca se simte necesitatea suprema de a se lua mesuri catu se poate mai puterese atatu spre a conteni desfrenarile politice demostrative ale acelora representatiaui municipali, care nu inceteaza a submina auctoritatea regimului parlamentarin, prin urmare si a ministeriului actualu, a pune totuodata freu si acelora corpuri electorali, care lucreaza numai in mani’a majoritatii si a ministerialei, pentru ca ele alega unele dopa altele totu numai pe Kossuth si pe cei doi fii ai sei, macar ca semn bine ca aceia nu vom accepta mandatele, pentru ca ei sunt determinati a petrece in ecsilia de bona voia. in acelasi timpa lupta intre foile aristocratice si democratice din Ungari’a si Transilvani’a deveni atata de inversiunata, in catu de ecs. certele unoru foi romanesci intre sinesi in comparatiune cu celea se potu considera numai ca glume. Cu acestea nu e de ajansu. Foile din Boemi’a, era intre acelea ia locuia anteia „Narodni Listy“ ei „Politik“ , nu se indestulescu numai cu atata, ca toata tractarea la care sunt supusi slavii din Ungari’a in viéti’a publica, in soala si in biserica o dechiara de cea mai des potica, ci dela unu timpu incoace amenintia pe facla cu Rusi’a, dela care dicu ele oa astepta toti slavii mântuirea loru. Acestu felu de atacuri furioase au scusu inca si pe cunoscutulu publicist Falk din cumpania sa si la silita a se ocupa cu mișcările slavone inadinsu intr’nin articula de fondu publicata totu in „Pesti Napló“. Totu foile slavone sustienu cu taria, ca ministrii Beust si Andrássy ar’ fi tramisu o mulţime de agenţi in Bosnia cu scopu de a pregăti pe locuitorii acelei tieri pentru incorporarea ei la Ungaria. Se spune ca intre acei agenţi sunt si cativa ingeneri, carii au porunca a lua planuri de situatiune din puncta de vedere strategica. Se da adica cu socoteal’a, ca Bosni’a ar’ fi destinata ca despăgubire pentru perderile avute in resboaiele din urma. Toto in aceste dile cateva foi maghiare, intre care si cea semioficiala „Unio“ din Crisiu (Nr. 51) isi bata joca de adanarea universității sasesci intr’unu modu, pe in cresicare privintia se poate numi brutala, pentruca po cornitele natiunii sasesci ilu numescu in bajooura rege alu casiloru, ilu asemena cu reguletiulu fabulosu din fabulos la insula Liliput, ilu scote de instrumentu alu lui Nádasdy, Reichenstein si L. Popu, ii plesnescu in facia ca maimntiesce a tiené cuventu de tronu si a primi adresa, infura pe 17 membrii ai universităţii de centralist, mustra greu pe ministru Wenkheim pentruce n’a trantitu pe corniţele Conradn Schmidt din posta in ce tiene, injura pa dn. Theil pentruca in adunarea universității a cutezată a vorbi de „Gesammtmonarchie“. (Cu aceeasi ocasiune „Unio“ se inhaita in scimu a cateaora si de „Gazeta“; noua insearasi nu ne mai este ertatu a ne apara). Precandu pe la noi toate acestea si altele multe ce merita toata luarea aminte decurgu asia precum le vedemu desfasiuranduse înaintea ochiloru nostrii, senatoru imperiala din Viena primesce multe sute de petitiuni cu subscriptiuni dieci de mii in contra concordatului; acelasi senatu imperiala voteaza mai multe legi fundamentali destinate a salva stata si natiuni, era cateva din aceleasi legi au si castigam prea nalt’a sanctiune. De aici incolo in Austri’a nimeni nu va mai fi intemnitiata deca ’si va eosercita drepturile de reuniune, de petitiune si altele ca acestea ; fiacare provincia isi va vedea de trebile proprii acasa la sine si in diet’a sa si nimeni nu va fi inferată de vendiatoriu si oriminalu candu va cere deschiderea dietei Pre langa tóte acestea nu se cuvine a trece cu vederea, ca reuniunile maghiare ostasiesci (honvéd-garda) lucra di si nópte spre a pune manile pe arme catu se poate mai numeroase. Asia stamu astadi. Cum vomu sta mane, scie Celu de susu. — Refutare in caus’a brachiului dela Bobota (Dersid’a mare). In Nr. 73 a. p. ale „Gazetei Transilvaniei* dela corespondintele Codreanu a aparutn nin articlu in caus’a brachiului dela Bobot’a, nu sciu din ce scopn denaturata , si adausu cu o portiune buna din neadeveru. Prin aceasta corespondiotia vatamandumi-ce persoan’a si onóarea in unu modu catu nu mai se poate de dura asi fi dorita inca atanci a espuns faptalu după cum s’a intemplatu , parte in interesulu onóarei mele , parte ou publicatu se nu remana in retacire sedusa de d. corespondinte; inse datorinti’a si agendele oficioase ce avui de împlinita, si cari eu totudeauna te prepui interesului meu privata, na mi a coucesa a face acesta pana acuma. Se serbeasca dara spre refutarea figmenteloru apetorie de inimi si reatatioase ale d. corespondinte urmatoarea descriere adeverata scoasa din scriptele respective: are cativa conposesori din Bobota, intre cari au fosta si R. D. vicariu Coroianu cu representantele concredinta ala besericei gr. cat. din Bobota, au datu suplica la spaniula vicecomitiala comit, in contra mai multora composesori de acolo si in contra comonitatei foste urbariale de Bobota, pentru comasarea si proportionarea vecitului regaleloro de crasmarita, in urmarea careia dupa pertractarea tienuta ca imputernicitii si advocatura comanei, s’a enouciata sentintia, ca venitara amintita se se comaséza, lasandu asia namitulu crasmarito cantorari de 3 luni alu comunei neatinsa. Acesta judecata, care dupa regalele procedurei a fostu comunicata cu advocatura comanei, devenindu eseentabila , actorii au cerutu eseoutiune, anume, cu arenda crasmaratului pe langa licitatiune publica se se esarendeze, si cu fundurile antice intravilane, care au se sierbesca de cheia la împărțirea venitului, se se conscria Esecutiunea in acesta intielesu a fostu si ordinată, si cu ducere in deplinre a aceleia a fostu însărcinata subscrisulu. Sosindu diu’a licitatiunei, care nu numai in Bobot’a a fostu sciuta, fara si prin diurnale publicata (in care ? maghiare?! Red) cu conjudele jurata in Ialia a. c. amu plecata spre Bobota pentru esecutarea seatintiei, in capatulu comanei amu întâlnită cam la 200 de oameni, — dupa cum recunósce si opresp., — standu’mi drumulu si strigandu in unu tona intaiu : ho! ho! ho! voindu prin acésta se ’mi dé de scrie (a se stau, care vointia pentru mai mare ponderositate si-o pu espresu si prin aceea, ca unuia din ei mi-a prinsa rud’a carului, or’ celalaltu frânele cailoru, Gur’a satului punendusi pitiorula pe scariitele paralui meu ! In armarea acestei primiri onorifice (..) ama aflata ca sfata — facundame, ca na observezu vointi’a lora violenta — a demanda cocieriolai se ste, ei prin asta a observa o positara in tocma ca barbatulu pe care femea l’a bagatu sub masa. Fiindu astfeliu impedecatu in intrarea mea in comuna, „Gar’a satelui*, care stete pe scariitele carului, ei a careia entediare mersa pana acolo, de unu piliorasi pusa si in care, mi a prezentato o scribare, care dupa ce o amu cetită, amu aflata, cumca poporule, din acea causa ca advocatura lom nu a comunicata ca ei judecat’a scaunului, oare de presentu sierbesce de bas’a eseontianei, doresce a se sospinde esecutiunea, si pentru vindecarea nedreptatirei făcute loru, ceru intervalu de 30 de dile; en redandule saplic’a pe langa chiarificatiunea îndatinata li amu spusu si cu gur’a, cumca a ana pinde esecutiunea nu’mi sta in potere, si cumca aceea in toata intemplarea o voi esecuta. Dupa acesta dechiaratiune a mea totu poporala a venitu si mai tare in fana, a începută a sbiera, ca ei nu vora lasa se fia licitatiune picideouiD. Dupa aceasta mai multn de o ora m’amu nisuiin a capaeita si chiarifica poporuln in lioni’a