Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-01-03 / nr. 1

a­ tiunalitatilora; esta mesura fiindo de tienatu ei la organele juridice. Fericirea cetatianilorn, incatu se tiene de stata, se infiintia prin scole si insociti. In Un­­gari­a la redicarea scólelora pana ama­na fa nici ana­grigia de interesele natiunalitatiloru, pana in anii din urma mai ca nici de ale celei angaresci. Aceste ca mediolociri ale desvoltarii sufletesci sânt de redicata ca spesele statului de totu dupa alta sistema, ca se respandia la ega­litatea de drepturi nationali, si asia toate natio­­nalitatile amesarata se aiba scolele sale. — Insocirile in stata constituționale sânt libere, pana nu se opună scopului statului, ce e de inlrele ca si despre acele insooiri, cari ara ave de scopa interesele speciali ale oarecarei națio­nalitati. Eca pre esta cale potu fi nationalitatile din Ungari­a lacratorie dimpreună la scopula statu­lui ca factori de statu, prin urmare aceea poate si coprinde in sine deslegarea Gestiunii acelor la, panendu conditianea: ana stata si mai multe natiunalitati recunoscute. Prin deslegarea acestei cestiuni se nasce, precum se vede, una causa noua si permanente: caus’a natiunalitatiloru, care se ne duca la scopu, poscesce a fi sustienuta si intre margi­nile defipte indreptata. Dupa sistem’a guvernării de amil tote căușele de fire destinsa au des­­partiementu destinsa la governiulu statului. Avendu si caua’a natiunalitatiloru firea sa pro­pria, se poscesce dara se aiba si aceea despar­­tiementalu sea , care dupa numirile presinti­e de numitu: ministeriolu natiunalitatiloru. De acest­a vinu a se tiene tóte trebile natiunalitati­loru, adica cele de scóala, cultura, avere natio­nale si politica, la cari cele de lipsa au acesta despartiementu le va acredia, au la dieta va fi se le susterna. Pre lunga guvernarea ministeriului, care e se fia pieste trebile tuturoru natiunalitati­loru, se poscesce ca si fiacare natiunalitate de­stinsa se’si dupa trebile sale. Aici imi vine ia­­nainte ideea congreseloru natiunali. In timpurile privilegielorn inalta idea si privileging celu mai pretiatu ! Inse potu sustâ congresele natiunali facia cu sistem’a parlamentarismului, care de curendu e infiintiatu si in Ungari’a ? Cine va alege membri unui congresu, si acel’a pre cine va representa? Poporula si pre poporu. Ci si representantii la dieta de popor se alega si pre poporu ’la representâ. Sea congresulu va dâ mandate representantiloru ? Ci mandate cu sistem’a parlamentarismului nu se dau. Au va aduce legi speciali? Ci asia se făcu doue s’au mai multe corpuri representative si legelative in stata. Sea va face representation!­la dieta? Ci representantii dietali afara de acesta drepta au si vota decisiva. Se vede, ca congresele nationali cu sistem’a parlamentarismului nu potu susta, si asia incatu aru mai fi congrese de aceste, vinu cu institute politice si acele de stersu. Potu fi la cari esta deducere nu le va placé, ci aceea strinsa arméza din sistem’a par­lamentarismului, cu care era noi nu suntemu in toate impacati. Inse animele asia sunt fer­mecate ia Ungari’a de ide’a parlamentarismului, ca si sinceritatea intentiunii acelor’a se aduse la indoiala, cari cutezara la acel’a a se opune. Altminte si drepta e, ca intre sistemele de stata parlamentarismula e in sine cela mai perfeptu. Ci noi totu mai perfeptu ’la ama dori, ca in acel’a nu se ar3 legatur’a ce se poscesce a fi intre alegatori si representanti, de ande si nim­­bala suveranetatii dietei vine ridiculu, garanti­a Hiatului era de jocu. Inse fiindu infiintiatu, déca sânt cestiunile pendenti de aplecatu dopa densu precum e, pre catu póte fi scutita prin parla­­mentarismu sartea patriei, proiectulu despre ale­gerea representantiloru de noi mai subut pro­pusa, asemine garanteaza soartea nationalitatiloru. Interesele politice ale nationalitatilora vinu dara de incredinta representantiloru. Ci fara de aceste mai sunt si alte interese : ale sooare­­loru, culturei si averii naționali. Toate aceste le reconosce si comisiunea dietale, cari dara deca sunt, se poscescn a fi si grigite , ce fara organe respective nu poate fi. Deci la aceste e de infiintiati cate unu senatii nationale pen­tru fiacare nationalitate, ca loca­ia centrala tienutelora resiediate de acele, care se’si faca representatiunile sale la ministeriula nationali­tatiloru. Afara de aceste e de întrebare inca­nsulu lim­bei. Limb’a tienenduse de dreptula natu­rale, cu egalitatea de drepturi nationali si una insa privata si fiacare deregatoria ne póte fo­losi de limb a sa veri ande. Inse incatn se poscesce nna limba diplomatica, se vede a fi onvioso, cá asopra acestei se deoida represen­tantii aleşi precum ama disu mai suso, iocata se se faoa ana invoiéla comune , — multiomire comuna. — Mr. Pest’a 4 Ian. (Estrasii din corespun- i dentia particulars.) Dintr’o capitala cu aceasta totu ce este mai interesanta in politica puteti citi in foile de aici, numai mi se pare ca in Ar­­dealu nu se prea citescu foile stângei si ale stângei estreme. Deoa­re formați judecat’a numai după foile din Clasia, in care adeverata se desfigureaza uneori fara nici o mustrare de cugetu, apoi dv. niciodată nu veti vedea lucru­rile de aici cu ochii limpedi. Se in credeți la nici una felin de promisiuni de ale dipariatori in panotali nationalitatii, era in politic­a g­e­­n­e r a l­a a tierei inca se le consultați numai cam grano salis. Se pare ca in acesta respecta se adopta si in diaristic’a maghiara macsim’a angliloru, care suna asia, ca diaristic’a naţio­nala facia ca străinii toama prin intins’a publi­citate se ametiesca capetele si se întunece si­­tuatiunea. Un’a se dica, alt’a se faca. Apoi doara Dv. sciţi, ca in ochii publicistilorn din Clasiu romanii ca si oricare alte adunaturi de oameni trecu de venetici, cum si totnodata lip­siti de orice simtiu de libertate , in cată se fii silita a’i face de frica ca se fia liberi *). Nu­mai ei se bucura de monopoliiia liberalismului. Diet’a după votarea quotei si a infricosia­­telora datorii se proroaga (amena) pe una timpa nedeterminata. Deputații ardeleni de origine romana inca au votata cu „Igen", pentruca se se implineasca ceea ce s’a prorocită alegatori­lor^ ca deca voru alege la diet’a din Pest’a si nu la cea din Transilvani’a, vom­ scapa negre­­sttu de toate monopoliale si de o mare parte a contributiuniloru. înainte cu cateva zile s’a infiintiatu abia unu clubu serbu-rutenu-slavu-romanescu , unde s’a făcuta o moțiune, ca representantii din ace­stea natiuni se fia in toate lucrările solidari. Dintre ardeleni numai dn. canonica Papfalvi a subscrisa , ca ninin ce n’are a ee teme nici de scoatere, nici a spera vreo naintare in postu. Ceilalti n’au voit a se’si lege manile, era unii o au si luat’o la sanetos’a. Nous comprenoas bien. Nu se poate sei cala va mai tiene, pana canda Transilvani’a inca va mai alege deputati la Pest­a, era na la Sibiiu sca la Clusiu , spe­­ramu inse, ca de aci incolo alegatorii romani vom mai capata si minte politica, pentraca se na insi alega alati amploiați la dieta, si apoi ce amploiați! despre carii se voie foarte bine, ca ei voiesca a remane si a nainta in postări. Toţi amploiaţii pe cati iau­ tramisu aici c­a oameni merita toata stim­a noastra, dara in politica si inca politica asia periculoasa, nu platesca ni­mica. Cine vrea se faca politica trebue se fia făcuta stadia multa teoretica si practica, se aiba curagin aresen, elocentia imponetare si in­­dependentia materiala. In sinaia natiunei maghiare partit­a demo­cratica ia din di­­n di o dimensiune fota mai mare, cluburi feliirite si gazete cu cate 2 — 3 pana la 5000 abonati. In catran merge acea partita ? Foile stangei estreme cocheteaza ca nationalitatiie, pentraca cu ajatoriala acestora se’si poata resturna pe ministeriala de acum. Romanii inse am face fóarte bine, deca nu s’aru amesteca in certele altora, ci se remana sta­tornici pre langa cunoscutele loru proteste, carora de siguru le va veni timpolu. Ministrulu Brateanu a petrecuta aici mai o septemana. Dsa avuse misiunea la poterile ga­rante a lucra pentru desfiintiarea jurisdictianei consulari. Aici dn. Bratenu avu convorbire ca min. gr. Andrássy nu numai in cestiuni de vecină­tate internationale, ci si in cestiunea nationei romanesci, cu care pre cată Boimviu, Ecs. Sa este tocma pre atata de nemultiamita, pre cată sunt si romanii desgustati din adencala sufle­­tului loru. Convorbirile dlai Braténu cu Pulszky, Hollán, Klapka, gr. Károlyi Ede a’au intorsa mai mnulta numai asopra calei ferate lini’a Te­­misiar’a Orsiova-Tarna Severinului-Craiova. Re­­sultatala convorbirilor a aa’la sein. Audia ca 5—6 romani inca au avuta întâlnire cu dn. Bratena, dupa care inse­nsa ar’ fi remasn foarte desgut tata, pentruca anula din ei credienda dara ca are a face ca vreunala din acei doi redactori dela Bucuresci, carii amendoi stau in soldulu episcopului Scribanu ei prin omoare in ala Rusiei, au începută a mesteca on grosalu trebile confesionali in coasta noastra nationala, ia tienati prelegere despre episcopii „uniați“ si alte flecarii mai multe. Dupa aceea dn. Bra­tenu a intrebatu pe alţii, ca ce vorba au fosta acelea dela u­u orna de 50 de ani ? Vorbe de claca, insinuatiane machiavelistica, Roma­­nilora carii aflara despre aceste casa le a fosta ca atata mai rusine, ca dn. Bratenu care ca­­nosce atata de bine Europ­a si poporale ei, nici macar la maghiarii impartiti in patru con­fesiuni n’a potato audi atatea nimicuri, cate audi la noi dela unu siogoro orna. O impre­­giarare a mai surprinsu pe dn. Bratenu , ca a vediuta vreo trei deputati romani, carii vor­­bescn ren romanesce etc. etc. — — „Pester Journal“ din împărtășiri private demne de credintia afla, ca s’a intemplato de curinda intre ostiiile dela granitia rusesci si austriace unu ataca, care ar’ fi costată multe vieți de oameni. Acesta solre a impluti pe multi de fiori ca cum ar’ fi unu prognosticoru ame­­nintiatoriu pentru viitoria. — CROATI’A. A g r a m a 10 Ian. Dupa a­­tata tragansie se deschise eri diet’a Croației, priminda provocarea, ca regatuln trranita se reepuce pertractările întrerupte prin o deputi­­tiune regnicolare ca Ungari’a. Invoiela , care s'a efeptaitu intre ambele parti ale imperiolui va fi prim’a conditiune in pertractare. „Debatte“ din Vien’a dice, ca ultim’a episoda a dramii, care in testimpn de 18 s­a jucam­ asupra Au­striei se va fini acum si spereaza, ca dupace Croati’a au servita de machina la calculele ai­­stemelor­ trecute in Austri’a spre a se tiene in Irena instiinitele Ungariei, acum intielegerea va urma mai on înlesnire. Rescriptuil­ desch­i­­derei dietei e datata din 20 Oct. 1867. — Va veni si la noi ordinea, numai se ne pregatimn a o folosi cu demnitate si puteri unite. — AUSTRI’A MFER. V­­­e n ’a 6 Ian. Mi­nisterialii imperiala de fin. coneta afara de pre­sidio dintr’unu sisip de sectiune Reislinger, altu siefu de sect. pentru bugetu Lackenbacher, pentru datorie de statu sect. min. Salzmann, pentru pensiuni militari si esterne sief. de 8. Uffenheimer si apoi despartiementulu pentru Un­gari­a. — Delegatiunile nu se vora coadana înainte de 20 Ian. pana canda nu se vora intruni bu­getele. Pertractările italiano francosa pentru reînnoirea conventionii din Sept. dupa scirile sosite la Vienna, suntu pe finite. — Ministrii cislattani se dechiarara catra sub­ordinat­ d sei imediați, ca vora la ora numai pe basea constitutiunii «i ii provoca, ca in acesta spirita se incepa si se lacre. — *) Vedi „Kol. Közlöny“ dia 4 lan. a. c. — Cronica esterna. RUSI’A. Sub decursuln iatregalui ana tre­­cata na au încetau reportarile despre pregătirile Rusiei spre a apuca înainte la resolvarea causei orientului. Tramisaa tota feliala de ajatoria semintielorn slave, bulgare si la Greci’a pentra ca­re 80Btiena insarectiunea începută in Bulga­ria , care inca tota mai are cnleusinta sea in mantii Balcanului,— si resbelala candiotilora, că­rui inca nu s’a pasa capetu, spre a incuragia se­­mintiele slavice, dupa ce trena eespositiunea et­nografica, la care luara parte toate semintiele slave din Europ’a, apoi forma Rusi’a si unu co­miterii cu ministrul­ de culta in frunte pentru răspândirea literatu­rei nationale slavice intre toate semințiile respective din Europ’a. Facia ca Port’a osmana, dupa ce in societate cu celelalte poteri Europene o provocara la multiamirea popoare­­lor, prin institutioni favoritarie relegei si natio­­nalitatii lora, ia fineGorciacoffamin,de eesterne ala Rusiei tramise si o finale dechiaratiane la bolala seu pentru Porta, in care aranca toata responsabilitatea mai departe pe gatula Porții, care nu se rodapleca a primi amestecata de stră­ina in cansele ei interioare. Apoi acum conchiami Rosi’a pe soluli de lenga Poarta Ignatieff si pe d. de Bndberg dela Pariau la Petersburgs „Ind. Belgica“ reporteaza acum, ca scopulu acestei chi­­amari e intielegerea pentru pans’a orientala si primirea instructiunilorn respective, fiendnea Rusi’a redlimata in poterea s’a si in alianti’a cu PruBi’a si semintiele repo. vre a lua o pnsetiune pe facla si serioasa facla cu tarcani si cu toate poterile, care protegeaza pe Tarci’a Acum se

Next