Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-07-24 / nr. 56
mare flagranta a libertaliei si independintiei lora, — ci este mai multa decata probabila , ca ele si-ara crea dupa trebuintiele lora speciale. Asia se are lucrata cu aceste doue păreri, pentru care, precum ne arata corespondinti’a „Gazetei“, a fosta prea strimta Sibilala. Fia-ce orna fara patima ar’ fi credința, ca nu deroga nimic, nici demnitatiei sale, nici binelui publicu, deca, fiinda ori de un’a ori de alt’a părere, cu privire la arginti’a si momentositatea cea estraordinaria a acestui congresu, ar’ fi supusa individualitatea sa totalitatiei, sau cela pacina s’ar fi multiamita ca si-a data votula la protocolu, lasandu congresului a judecă si a decide elu insasi modalitatea compunerii sale. Inse de, atunci nu sciea lumea, ce oameni „constitutionali“ au siediutu in aceste conferintie! înainte de a incheiă, e de lipsa, Die Redactors se reflecta cu ceva si la partea formala a corespandintiei celei atatu de unilaterale, partinitoare si subiective. 1. Mai anteiu de toate voma spune corespandintelui, ca publicarea prin diurnare a onora consultări confidențiale, deca tocmai vine cuiva pruritulu de a le bucină in lume, se cuvine se fia esapta, discreta, obiectiva, tienenduse de obiecta si lasandu persoanele si numele la o parte. 2. Neavendu nici conferintia, nicioomisiunea caracteru oficiosu, terminii oficiosi de „concluzu, majoritate, minoritate“ etc. vinu a se intrebuintia forte cu paza; si îndeosebi ce privesce „concusulu* * comisiunei, cu care, că si cu celelalte, coresp. face atat’a parada , avendu in vedere persoanele, ce’lu adusera, acel’a nu merita nici o accentuare ostentativa. 3. Titlulu archipastoriului nu este „Reverenti’a Sa“ , cum binevoiesce a’lu numi core- 8pundintele, care tocmai elu n’ar trebui se’lu uite asia curendu. 4. Cuvintele p. prof. Panoviciu, cumca comisiunea se pare ca nu si-a intielesu datorinti’a, — dise optima fide intr’o conferintia de frati si colegi, — nu merita a se cualifică de „nenumegate“ etc., ci acelea se justifica deplina prin aceea, ca majoritatea comisiunei in adeveru strămutase obiectuli din cestiune ou totala pe alta terene. O atare susceptibilitate e nedemna de barbati! 5. D. Dr. Nemes nu s'a sloboditu de locu a vorbi ad rem, necum se fia combotitu aspru votula majoritatii, după cum se pare a fi auditu coresp. ; ci a disu forte pe scurta numai atat’a, ca déca representatiunea eppiloru este lege, se se urmeze după ea; ér’ déca nu e lege, densula votéza pentru alegerile din sinodu ; — ér’ dela votare s’a abtienutu. G. P. Boiu n’a disu , ca conferinti’a acest’a este „consistoria inmultita“, ci a disu, ca conferinti’a este chiamata, după parerea lui, numai pentru înlesnirea sarcinei consistoriului, si ca, ajutandu la resolvirea problemei date, ea se lase efeptuirea celora de lipsa in man’a consietoriului. 7. Congresulu venitoriu tocmai asia este constituante, dupa cum sinodulu din 1864, a fosta Constituante; si Dr. Borcea a avutu foarte dreptu cu dis’a sa, si de si fu combătută, dar’ nu fu invineu, nici barem convinsa. 8. Barbatii adunati acolo, cari parte mare au datu dovedi eclatante faptice de devotamentul lora sinceru pentru biserica si natiune, nu s’au dechiaratu „pentru voi’a mitropolitului“, precum usioresca afirmă coresp. — ci avendu si ei judecat’a si independinti’a loru morala — s’au dechiaratu pentru aceea, ce au cunoscutu ca este mai bonn, mai liberala, mai constitutiutiunala si totudeodata si practicabila. — Cei atacati. Blasiu 27 Iuliu 1868. (Pronunciamentu. — Alegere. — Scole antinatiunali. — Economia.) In causa nevinovatului pronunciamentu dela 15 Maia au fostu ascultati pana acum 5 insi. Prof. Farago li I. Moldovanu la 17 si 18 ale curentei, canonicii Vlas’a si Mihali la 21, era la 22 can. Cipario. Betranulu prepositu Ratio pentru betranetie si marba a cerutu, case fia ascultata de judeciu delegata. Nu se scie, pana unde se voru continuă ascultările; se crede inse, ca din protocalele voluminose, ce s’au luata cu 4 participator! ascultati pana acum si din esplicarile date de eli, operatoriulu legei se va convinge, cumca in pronunciamentu nu se coprinde nemien, decatu nesce Opl» 224 uilltii si dorintie politice descoperite regimului prin publicitate cu intentiunea cea mai loiala, — se va convinge, ca numai traducerile rele si esplicarile sinistre, lasate presupuneri false, au potato fi causa, de in prouunciamentu a cugetata a vede turburarea pacei publice, atacarea unitatiei statului, atietiara la ura si reintentia in csontra legiloru, — se va convinge, ca provunciamentistii nici au voita, nici au făcuta alta, decatu au aratatu opiciunile si dorintiele loru, că regimula avendule cunoscute se scia, pre ce cale se pote multiam! majoritatea precumpanitoria a locuitoriloru din Transilvania, — ca iu mu 11 iamirea cetatianiloru stă poterea fiacarui «tatu, si regimulu doresce, că statuia nostru se fia tare. Acestea fiindu iu a tentiunea cea adeverata a prouuociamentistiloru, se crede, ca si acuratoriulu publicu o va cunosce din protocóalela luate pana aci, si recanoscundu - o de salataria pentru statu si naţiunile conlocuitorie, nu va face procesu nici pentru facerea, nici pentru publicarea pronunciamentului, ca noi nu por tamu nici una vina, deca oarecari oameni au vediutu caii pre păreți si s'au spariata de eli. In causa alegerei am se impartasiesca, cumca despunerea făcută de aici pentru sigilarea voturiloru tractuali s’a re vo ca t u printr'uuu perculariu tramisu astadi per Express. Msi încolo ca unii oameni, — ce semena ca aru dori se faca nemic’a din toata alegerea, — agiteaza pentru una per soana imposibila. Eli pentru a se mască, alesera udo nume speciosu. . ., ci se venia numai ómeni întregi la alegere, geniulu bisericei si ale natiunei ne va aperă de orice pericle. Ati vediutu volbur’a, ce s’a redicatu iu contra sceleloru de aici. Inse eu nu scriu nici unu singura cuveniielu spre operarea loru , ca dinaliale aducă soirea, lumea se va tramite una oomisiune, carea se cerce lucrulu. Atunci se va lamuri totu. — Totuși nu potu, că se nu esprimu o dorintia a mea cu respecta la obiectulu acestei cercetări fara parechia io istori’a scóleloru nóastre. Mi-ar’ place si dorescu, că— d. prof. dela Aiudu Szatmári — și redactorialu „Közlöny“-ului, ce este după timpuri, se nu lipsesca din comisiunea aceea, că ambi se se convingă din autopsia. Bine ar fi si aceea, déca comisiunea s’ar insarcina se petréca aici 2—3 luni de dile frecventandu si ascultandu prelegerile profesoriloru, ca numai asia se va poté convinge pre deplinu de adeverat’a atare a lucrului. — Acuse iu derept’a, apuse in stang’a, dar’ aceea nu a visatu nime, ca va fi omu, care scólele nóstre se le invinovatiésca cu tendentie antinationali. Si totusi Közlönyulu o face si acést’a. Vedeti numerulu dela 23 lun’a curenta, unde se rastesce in contra unoru marce, ce le-a vediutu in „Üstökös“ („Gor’a satului“ pentru unguri) si i se pare a le fi vediutu si pre paretii scóleloru din Blasiu, — asemene si asupra unei cârti, . . . „Közlöny“ promite criticarea monstrului acestuia. Asteptamu cu sets curățirea Huuiloru de selbateeia si a nobilimei de tirania, cu unu cuventu sfermarea acelui „fetu frumosu ala reactiunei“, cum numesce Közlöny ou cartioic’a aceea. — Poftiti numai inmuinte aratandune, cari ne suntu amicii celi adeverati, — înainte, domni cinstiţi dela Közlöny, si in urma ve veti convinge, cumca voi intru toti romanii aveţi numai pre Huma dupa opiniunea mea nici pre acest’a nu. Deocamdată vise petiti si „Concordi’a“ Nr. 55. — Granele s’au palitu pre multe locure din giuru. Grăsimea timpului inca le-a stricata multa. Clani’a lasa puciou, tetiune iaca este multisioru. — Cucurozele suntu frumóse. Viuiele asemene, mai frumose că intru alti ani pre timpulu acest’a. — Nu. In „Trompet’a Carpatiloru“ Nr. 647 din 11/23 Iuliu a. c., adica in acelasi Nr., in carele romanii ardeleni si ungureni suntu bajocuriti de „talposi“, era dn. Dr. A. Tr. Laurianu de jesuitu mai reu decatu toti fanariotii si de dascalu-basia, citimu urmatoriulu artiolu pe diumetate curiosu, era pe alta diumetate misteriosu: „Gazeta Transilvaniei“ ne spune de arestări facute in Transilvani’a de catra guvernulu ungurescu, intre cari numera si patru canonici, si intre acesti’a chiarn si pred. Cipariu*). Dara nu se pare acést’a a fi to simpla cestiane de politica obicinuita. Nefericit’a invitare a Papei Pia IX, pentru unu consiliu ecumenica a desteptau susceptibilități, si cbiaru simtiemente poate, in cestiuni teologice si teocratice, cari adormiseră de multa la lumea civilisata Austri’a pare ca s’ar fi scuduindu mai tare si s’ar fi frementaudu mai multa cu firea la ivirea acestei cestiuni Noi am unde la toate acestea, pentruca tier’a nóstra nici n’a fostu, nici nu va fi bântuita de erestini si de intrige de altare. Dara este alto ceva care ne doré. Ne tememu multa, că nu cumva, in faci’a acestora pestiuui de papisma si patriarchismu, de Papa-Rom’a si de stătu austriacescu, se nu se destepte vechi’a ura si nefericit’a vrajba intre romanii papistasi si intre romanii ortodocsi de dincolo de Carpati. Si atunci greutatea si Devoi’a va veni si la noi, a ne pronundiă cela pacinu moralicesce, cu anim’a sfasiata, vediendu scaderiie fortieloru si puteriloru romane afara din statuia romanu. Na scima iaca caas’a acestora arestări *). Dara o scrisore ce amu primita dela uuu romanu ortodocsu din Transilvani’a, pre care n’amu voita s’o publicamu din căusele 08 pote judecă fia cine, si insusi onorabilele seu autore, ne da informări care ne iaca multa se credemu, ca aceste arestări de patru canonici deodata ar’ fi implicandu si veni o idea afara de aceea de simplu maghiarismu contra românismului. Amu dori multe se scima, cum merge acestu lucra, pentruca noi, de si ne tememu totu - déon’a se ne amestecamu nepoftiţi in trebile fratiloru noştri de preste Carpati, de tém’a se nu le smintimu sirulu proiecteloru loru si de le aducemu vatemare; de si nu voimu se le facemu loru, iu tiér’a loru, amestecăturile pre cari unii dintr’insii le facu (??) din nenorocire in tiér’a nostra, onde’i imbracisiamu că pre nispe adeverati frați ai noştri (?), dara totu nu putemu se nu ne interesamu si se nu dorimu prosperitatea roman’loru pre ori unde se afla ei, si biruinti’a loru contra asupritoriloru ce’i strivescu. Pentru noi ar’ fi o adeverata durere, deca amu află ca io adeveru cestiuni de culta si de supremaţia eclesiastica s’ar inarasi intre frații nostri de preste Carpati.“ Din partea noastra ne pare foarte reu, ca situatiunea in care na aflamu in timpulu de facta, nu ne erta nicidecum a informa pe „Trompeta C.“ după dorinti’a ei si a noastra, insemnamu totusi spre odiehnirea ei, cumca cutare temeri, pe care i le va fi insuflata cutare romanu ortodocsu ca din partea romaniloru „papistasi“, n’au nici unu temeiu, ci tocma din contra , ca romanii „papistasi“ vediendu de ecs., in ce moda trei deputaţi de legea „pravoslavnica“ subscrisera curagios’a interpelatiune di etala alăturea cu unuia de legea „papistasiesca“, plini de mângâiere sufletesca, isi propuseră si ei tare si virtosu, că dandulise ocasiune, se sara si ei in ajutoriulu romaniloru „pravoslavnici* intocma precum au mai săritu părinții loru in ajutoriulu acelorasi in anii 1791, 1837 candu cu pstitiunea clerului „pravoslavnica“ substernuta la diet’a Ardelului , la an. 1846, candu era p’aci se se desfiintieze dreptulu electorala din biserica „pravoslavnica“, déca no sarea in ajutoriulu loru cateva condeie agere de ale somaniloru „papistasi“ , cum si in alte timpuri, despre care va vorbi istori’a. Mai departe ce se epunemu Trompetei, candu totu ce ne ar’ fi ertato a spune, Trompet’a trebue se le scia. Asia de ecs. „Tr. inca sole dara, ca in paresimi veniseră in Transilvani’a doi romani „pravoslavnici“ din Munteni’a cu misiunea de a sfătui romaniloru „papistasi“, că se nu’si mai alega nici unu mitropolita , ci se tréca cu totii sub s. mitropolia dreptu maritoria ; era din respunsulu ce au primitu acei doi crestini ne aducemu aminte ca li s’au disu. S. Maica Biserica Anatolica se garanteze unu fonda de cinci milione fiorini v. a. (cam unu milionu galbini) pentru dominiale (mosiile), fondurile si subventionile, pe care in asemenea casa mitropolita si cele trei episcopii romanesci unite aru trebui se le perda nesmintita ; mai departe aceeasi s. biserica anatolica dreptu maritoria se garanteze, ca simoni’a va inceta din sinulu ei pentru vecii veciloru, precum si ca institutianile sinodali nu vora mai fi numai de papusiaria spre a lega ochii lamei. Atat’a si mai multa mai de trageri in judecata, ceea ce s’a si intemplatu , era resultatu inca nu avem». — R. *) Numai trageri in judecata. — R. *) Nici Gazet’a nici alte foi n’au spusa papa acu« uiaicu de arestări din caus’a pronunciamentului, ci nu-