Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-01-03 / nr. 1
hamisera ca spesele lora banditi in Cret’a sob titani de voluntari si provocando emigrsti’a lorn in Greci’a, cari emigraţi preste voia lorn se retienu si acum in Greci’a, in contra pretensianei Portii, deoda a forma none cete de voluntari dintr’ensii si ai tramite la Cret’a spre a amagi opinionea publica, carnea inca nu s’a potolitu insurectiunea. Pe langa toata moderatiunea înaltei Porti, aceasta stare de lucrari in Greci avea dimensiuni din ce in ce tota mai mari si evenimentele din arma au luata Portii toata speranti’a, ca Greci’a va respecta vreo data dreptolo gintelora ; apoi urmeaza dopa „Tier'a* asia: „In adevero, pe sperantia ne ar’ fi potato remane : 1. Dinaintea declaratiunei din inaltimea tribunei a unui’a din fostii ministri, ca o parte din cele din urma impremumn se afectase compararei bateluloi Cret’a , care serve astadi pentru transportata volantariloru si ala manitianiloro la Cret’a, ca dispretinta tutarora drepturilora internationale, declarations, care contradice intr’unn moda asia de solemna asigurările pe care governulu regelui di le detese. 2. Dinaintea unei discunsii ministeriala, care denota lamurita otarirea de a urmari ideea anecsarei insulei Cret’a pe langa Grecia. 3. Dinaintea violintiei necalificabile cu care se cerca a opri reimpatriarea spontanea si volontaria a emigratiloru cretani. 4. Dinaintea persistintiei pe pone governola regala a nu se opri aceste violintie. 5. Dinaintea formarei de nepe bande de voluntari ce se organiseza nu numai fara cea mai mica opunere din partea autoritatilorn , ci chiaru prin concursuln lorn , care e mai martorita. 6. Dinaintea nepotintiei representatiuniloru nóstre de atatea ori renoite. 7. Dinaintea tendintiei ambitiose din ce in ce mai vedinta si nemascata a partitelorn in Grecia. 8. Dinaintea nepedepsirei ce o intempina pe langa autoritatile elenice asopritorie oficieriloru, soldatiloru sca sapusilorn otomani asasinati sca maltratati pe teritoriolu regatului. „Guvernulu imperialu ar’ lipsi la datoriele sale cele mai sacre, déca ar' urma se se incante de o ilusiune, care l’a costată atatea sacrificia. Prin armare, in casuri, déca in termina de cinci dile, incependa de astadi , guvernulo M. S. regelui n’ar lua angageamentor formala: „1. De a imprastia imediata bandele de voluntari organisate de curendii in diferite parti ale regatului, si de a opri formarea de bande noue. 2. De a desarma pe corsarii Enoais, Cretea si Panhelemon, sta, in orice casa, de a le opri intrarea in porturile elenice. 3. De a acordă emigratiloru cretani nu numai antorisarea de a se inturnă la vetrele lora, dar mai nnn ajotoriu si o protectiune eficace. 4. De a pedepsi, conforma legilorn , pe cei ce s’au făcuta culpabili că agresori in contra militariloru si saposilor otomani , si de a acordă familieloro victimelorn acestora atentate o drepta indemnitate. 5. De o armă de aci inainte o linia de portare conforma cu tractatele ecsistente si on dreptulu gintelora. Subsemnatele, tramisu eatraordinaria si ministra plenipotentista alu sublimei Porti. Din ordinala M. S. Soltanoloi, augnstuli mea suverana, cu părere de reu iaca canosoati Ecs. Sa D. ministru afacerilorn străine ale M. S. elenice, ca legatiunea otomana dela Athen’a si consulii on resiedinti’a in Greci’a vom parasi imediata teritoriala elenica. Că deducere naturala a acestei hotariri, relationile diplomatice si comerciale intre Turci’a si Greci’a aflanduse întrerupte, ministrule , personalule legatianei si ale cancelariei elenice dela Constantinopole, consulii greci din imperiala otomana isi voru primi pasapoartele. Soposii respectivi din ambele state vom fi datori se paraséaoa tiér’a, in care loeuiesen, in termina de cincisprediece dile, incependa din dio’a oe se va face incunosciintiarea mmperei relatinniloro, si intrarea in porturile otomane se afla interdisa paviionaloi elenico inoepando dela aoeeasi data. Subscrisoln profita de acésta ocasinne eto.“ afla acum deplinu organisatii. Chem remane toto coatele Andrássy, er’ că secretaria de stata e denumita ana deputata. Ministrula spararei tierei dede indata ano ordina prin care provoca pe toti aspiranții la postări de oficiri in armat’a bonvediana, că pana in 15Februariu 1869 se m ai ab inlaintru petitionile instruite ca documente, pentrucă statala oficirilor n ai armat’a de honvedisese pana pe pitiore fara de nici o emanare. Asia suna emisole. Oficierii cei vechi vom intra ca rangula ce l’au avuta sea că cuitati sea că pensionaţi. — Influinti’a zodiei ce domina in anulu acesta adica zodi’a lui Marte dieulu resbelului incepe a se da pe facla si intre privati, pentmca in 7 Ian. dnelara renumitii maghiari Pulszky si Jókay, esta remase ranitu intr’oonimeni. — — Archiepiscopolu de Colocea Dr. Haynald a dăruita reuniunea sautului Laldislau o suma de 15.000 sfanți pentru dangomaghiarii din Moldova si Valachida, pentrucă se invetia religiunea si limbia maghiara. Aceasta reuniune sprijinesce intocma pe maghiarii romano catolici din principate că si reuniunea gustav-adolfiana pe protestanti , cari pe di ce merge si redica institute si beserici in aceste ajotomie. — Ore de ce un Jean ecsempla si romanii din Principate pentru formarea de asemeni reuniuni in favoarea scólelor pentru invetiarea limbei romane in seonime, la Maramaresia si Sathmare, nade se prefacă romanii in maghiari, din pansa, ca si uitara umb’a ca totala si numai beseric’a le mai sustiene numele de romana; dar’ maghiarii vrea acum a face episcopii nationale si de ritori greoui. — Cine face ce timpuriu cate nun pasa înainte, totu nu remane pe loon că cei ce prin nepăsare si indiferentiimu se arunca i bracele fatalei ursite! — UNGARI’A Pest’a. (Militarin.) Minieterium pentra apararea tierei in Ungaria se AUSTRO UNGARI’A. Vien’a 7 Ian. Precum scriu dinmalele si anumiti „Bresl. Ztg.“ intr’o corespondintia din Berlinu, apoi in inalta sperantia se pune pe resultatulu conferintiei dela Parisa, fiindaca pres’a gubernementala din Prusia, cna si din alte state crede, ca fara indoiela vom arma complicatiuni, care pot intrerumpe conferintiele, candn apoi eventualitățile resbelice vom fi obiectu avisati alu dimnalelorc. Resbeinla ca pen’a intre pres’a vienesa si intre cea prusiana se totu continua, atacanduse intentianile si politioa canda a c. Bismark pentruca ar’ lucra a destram’a Austri’a, candu a contelui Benst de ceealalta parte supta cuventa, ca pe sub mana poarta o politica resbelica interitanda si somatianda in toate partile spre a submina puterea Prăsiei. Aceasta lapta nu numai ca na inceteaza, ci chiaru ai oficialulu „Wiener Abendpost“ vine oare cam la midilopa si escasa presa austriaca, ca ea se afla numai in starea de aparare si inca in extrema necesitate, apoi argumenteaza la chipul normatoriu care arata situatianea relatiunilorn intre Prusia si Austria : „Deca instiinttele Austriei pentru reformele interne si pentru a se întări in launtra se facă obiectii de poblica batujocura cinară si in a doua camera prusieneasca ; deca încercările Austriei de a-si redica puterea armata la o mesura egala cu celelalte staturi se stigmatiseaza că tote atatea simptome de intentiune pentru a conturba pacea lor a purta o politica de resbanare: a zonei volburarea si infocarea patriotismului austriaca in presa se poate fara indoiela esplica, si e numai de esonsata. Inse chiara si facia cu provocatiunile cele resolute nu potemu dori alta, decatu că se se păstreze cercumspectiunea si moderationea catu se poate mai tare, ca noi suntemn gata a ne margini cu observările nóstre că si pana acum intre marginile cele mai neaparate si mai necesarie.“ Dela aceste observationi ale of. „W. Alp.“ incepe nimene nu se mai indoiesce despre starea cea incordata intre Bismark si Benst, că rivali in politica nedumeriţi. Maiestatea Sa imperatulu si regele au bivoitu a dă ordine că iote se seinfiintieze garda unguresca. Intocmase ordină si neamenat’a panere in lucrare a legei de aparare, ceea ce se intetiesce si in Ungari’s. — Din cans’a articlului din „Lloyd“, carnea pentru apararea liniei rinini Menu si pentru Germani’a medinala, delegatiunea unguresca nu va da nici nun croperin, se escala diferintie intre contele Benst si Andrássy in privintia politicei esterioare si acum se reportesa, esin din’s de annmn non antienum acesti doi barbati o conferintia, in care s’ar fi aplanato diferintiels intre ei. Se dice, ca contele Benst ar’ fi accentuata aspru, cumca nime nu e indreptatita a se amesteca in conducerea resortului seu. Politie’a esteriora trebue se se conducă de o singura mana, ca numai asiaai pute porta si tiene oficialu, dise Benst. Se crede, ea a lucrata la midile cu inalt’a intrevenitiune spre a midiloci învoire intre acesti doi barbati de etaji. — Lupta crâncena ai sangerosa intre husarii onguresci ai intre olani se intemplă toto in 7 Ianuariu in Vienn a, in casarmia de cavaleria la Josefstadt. La o petrecania de joan husarii ad. vrea se se cânte ceardasiu , olanii, cari plătiră musica, nu concesera, — husarii începură si olanii secundara a se ciomagi cu scaunele, apoi esira in curte. Unu hasari desiartă unu pistolu, elu insera trântita la pamentu. Le sosiră ajutorie ulaniloru si era se omóre pe toti husarii, deca nu intreveniea colonelulu de olani. — Cu toate acestea doi husari murira in urma contnsiunilorn, er’ 11 sunta in spitala greu răniți, dintre nlani mnuln nsipru ranitu. Cameradaria in cavaleria. ——Moralitatea Vienei. In anula 1868 se aflara in cas’a copiilorn nelegiuiti escpasi si aflați 23.506, dintre cari murira 6068. — Cronica esterna. ROMANI’A. „Stindardulu libero* diurnalu in Craiov’a publica urmatori’a adresa : Domnului Mocioni deputata! Ve n ’a. Semnatii cetatieni craioveni, vediendii discorsuln vostri si conduit’a deputatiloru romani, intra apararea nationale, drepturi omenesci lăsate de dlasa, — ve intinde preste Carpati o mana sincera, devotata a ve fericită. Glasuri a milioane de romani, împreunate cu binecuventarea cereasca, ve cauta intr’unu concerta divina. Istori’a ve pastreaza pagine de aura in posteritate. Fiți siguri, —riu cavenin ala vostra din inaltimea de unde ve pane demnitatea voastra, in inimele umane, juste, sfarama opresiunea ... înainte nemuritori aparatori ai dreptului ? Dumnedieo, ce ve inspira, si care nu poate fi de catu langa voi, ve suride si ve binecuvinteaza. Iosifn Locusteanu — Theodorini. — D. Archimandrescu si alte multe subecriptiuni. — SOCIETATEA TRANSILVANI’A Proceso verbala. Siedinti’a din 15 Decembre 1868 Preeiedinti’a dlui A. Papin Ilarianu. Membrii presenti: DD. G. Misailu, N. Manoiescu, St. Lazarescu, I. Tacita, I. Procopia, I. Petricu, Al. Robescu, B. P. Hajdea. Membrii absenti: DD. Zamfirescu (lipsesce din capitala), C. Fortunata , Al. Lupascu (lipsesce din capitala), I. Martinovici, I. Venita. List’a Nr. 24. D. Filipescu din Dorohoii trimite o lista cu 24 membrii si lei noui 286 26. List’a Nr. 25. Idem o lista cu 36 membrii si lei noni 720 82. (Scrisoarea dini se afla la dosarinln Dorohoii.) List’a Nr. 26. D. prefectu ale judeciului Bolgradu ne tramite cu adres’a sa Nr. 8366 lei noni 40. (Adres’a dini prefecti se afla la dosarinln Bolgradu.) List’a Nr. 27. D. prefectui de Bolgradu ne tramite cu adres’a sa Nr. 8570. Idem lei noni 80. List’a Nr. 28. D. Temiatocle Fulgern tramite o lista cu 10 membrii si sum’a de lei noni 102. (Sorisórea dini Folgern se afla la dosar. Berladn.) List’a Nr. 29. D. Georgia Pavli din Bacau tramite o lista cu 11 membrii si sum’a de lei noni 110. (Scrisoarea dini Pavli se afla la dosarinln Bacfun.) List’a Nr. 30. D. G. Stanescu din Craiova tramite o lista on 1 membra si sum’a de lei noui 10.