Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-09-27 / nr. 75
vazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a, pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anuiti XXXII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 75. Brasiovu 9 Octobre 27 Septembre lb69. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. T r a n s i l va n i ’a. Brasiovu 8 October. In momentele de facia, candn in intrulu monarchiei se afla mai multe popoara nemultiumite cu starea politica de astadi, caminulu culinei sau alu bucătăriei diplomatice inca totu fumega. Lordulu Clarendon ministrulu de externe alu M. Britaniei in cuventarea tienuta in 20 Sept. in Wadford la banchetulu anualu alu reuniunei economice dechiaru, ca se afla nu numai in pusetiune, ci si imbulditu de necesitate a face cunoscutu despre celea ce se cocu si se intempla in consiliulu diverseloru puteri europene: „Amu amblatu“, dice, „pe continentu, amu avutu ocasiune a audi deosebitele păreri, me amu intalnitu cu unele persoane, cari au mare influintia asupra sortii Europei. — Cu toate ca n’amu darulu profeției, nici me meumetu a vedé mai departe in viitoriu, decatu altii, totusi nu potu se nu-mi manifestezu parerea, ca in decursulu estoru trei ani de pe urma si, preste totu, dela resbelulu intre Prusia si intre Austria niciodata prospectele pentru sustienerea nepretiuiteloru binefaceri ale pacéi n’au fostu mai bune decatu astadi.“ — Cu toate acestea se scrie acum din Franci’a in „Indep. Belg.“, ca la curtea imperatului Napoleonii era se Ventura cestiunea de resbelu sau de pace. Doue partite se opunu la deslegarea acestei cestiuni. Un’a vré desarmarea generala, or’ ceealalta nu vre se scia nimicu despre desarmare, pana candu Franci’a prin unu resbelu victoriosu nu se va posta in culmea Europei. Opositiunea in Franci’a privesce armistarea diplomatica si apropiarea intre Prusi’a, Austri’a si Rusi’a că unu inceputu la una coalitiune in contra Franciei-Italiei, ca una isolare umilitoria si una neputintia a imperatului. Din intelnirea ministriloru Beust, Gortschakoff, Clarendon deducu cea mai culminată probabilitate, ca cointielegerile suntu făcute pe contulu suprimarei libertății, ce incepe a se restitui in Franci’a si in toate statele romane. Se mai adauge la acesta inca unu momentu, ca principele Metternich, solulu Austriei acreditatu pe langa cabinetulu Franciei, după intelnirea ce avu cu Beust la Strasburg s’ar fi reintorsu in caus’a aliantiei cu Franci’a la parerea, cumca o aliantia ca acesta ar’ fi acum numai o legaturitia cu unu cadavru si crede, opositiunea francosa, ca Austri’a in casu de mórtea imperatului francesiloru precum si in casulu unei resturnaturi in Franci’a nu se va lasa isolata, ci de sila bucuroasa va primi si explicarea pacei dela Prag’a după prelegerea Prusiei. — Opositiunea e gata a cere deslusiri; si prin diurnale se si pretinde decliarare, ca ce pusetiune va tiene Austri’a, deca puterile nordice se voru alia pe temeiulu unei explicări a pacei din Prag’a, care ar’ fi prejudiciosa intereseloru Franciei. Opositiunea afirma, ca cabinetulu Tuilerieloru au facutu destule servitia Austriei in Germani’a, Roraani’a si Greci’a, incatu acum a sositu timpulu candu ,se potu cere dechiaratiuni categorice dela ea in caus’a aliantiei. Atata mai trebuie cabinetului Tuileriiloru, ca după ce l’au instelatu Bismark, neimplinindu apromisiunile cederei locuriloru dela Rinu se lu mai insiele acum si Beust in caus’a Dunărei de diosu. — Clarendon a fostu si la St. Cloud, unde se afla Napoleonu si l’au informatu, ca apropiarile ce esira la lumina intre puterile nordice suntu postate pe temeiulu de a sustiené vechi’a solidaritate pentru interesele conservative si dinastice si presupunu cu deosebire si amanarea tuturoru cestiuniloru urgente. Cabinetulu de Tuilerii s’a invoitu la acésta presupunere, déca Prusi’a se va conteni dela orice provocare in Germani’a de sudu si déca Rusi’a -si va pune poft’a in cuiu de a face ca se prorumpa cestiunea orientala. Politic’a Tuileriiloru, privita din punctu de vedere nationala francesu, doriea intarirea Austro-Ungariei prin beneficiulu pacei si alu libertății, pentruca in cestiunile decidatorie se pota fi unu aliatu pretiuitu alu natiunei francese; inse imperialismului francesu i se curma totu prospectulu de a impune cu acesta aliautia dubia, de pusetiune cu doue fece si opositiunea lucra asupra imperatului cu multu neastemperu in direcțiunea acesta. Desbaterile si interpelatiunile in parlamentulu Franciei, care e conchiamatu pe 29 Novembre, voru trage velulu celu intunecosu despre pusetiunea cea încurcata si tendentiosa a multu cercatei diplomație, care totu cerne spre a nu mai frementa. — Congresulu de pace din Elveti’a si opositiunile republicane din Ispani’a, cari au devenitu pretinse si cangrenesa principiului monarchicu, acceptatu de catra cortese, suntu furtune, in contra Ciyxra se voru alia pete si toti suveranii din Europ’apentru a-si salva tronurile. — Avemu dar’ la pragu inaugurarea principialoru conservative si acasa. — De aici putemu explica si scriea respandita din Vien’a, ca Beust se va retrage din pusetiunea de cancelariu si cumca pr. Auersperg a fostu imbiatu cu ea inse n’a vrutu s’o primesca. Armata inca este nemultiumita cu destrămarea unitatii celei vechie; or’ caruntulu generalu Hess in cercuri mai inalte s’ar fi dechiaratu, ca pentru Austri’asta numai alternativ’a, sau restituirea unitatei celei vechie sau destrămarea ei totala. — Asta e si credinti’a armatei si asta va rede ultima radecina a pomului dualisticu, care inse devine inlocuita nu cu drepturile naţionali politice, ci cu principiale intereseloru conservative, — tocma de s’at si restaura federalismulu celu vechiu alu provincieloru, după cum canta cuculu in depărtare de noi. — Se mai adaugeinu aici, ca pana canduc. Beust nu va pune in cuiu politic’a manifestata de repetite ori in cartea rosia in cestiunea explicarei articului 4 alu pacei din Prag’a, nu pote fi sigura relatiunea intre Prusi’a si Austri’a, pentruca sciinu, catu au duratu alianti’a acestoru doue puteri in caus’a Schleswigului, ca după învoirea dela Gastein au si urmatu resbelulu de 1866. Intocma póte urma unu resbelu si după intelnirea eventuala intre imperatulu Austriei si regele Prusiei la Teplitz, despre care se vorbesce, da acésta diace in fundulu căminului bucătăriei diplomatice. — Blasiu 30 Sept. 1869. Respunsu la G....U in caus’a fundati u n i o r u. Prestimate Die Redactoriu! In Nr. 68 alu „Gazetei Transilvaniei“ a aparutu unu articulu de sub délulu Vulcanului subsemnatu de G....U cu intentiune de a storce oarecare informatiune dela Blasieni despre starea fundatiuniloru naţionali, sau cu tendintia de a ne trece in ochii publicului de nepăsători intru ma eestiune atatu de vitale, precum suutu si dele se fia la noi fundatiunile ori de ce coloare, nu scimu — deca corespundintele G....U si-a luatu de punctu de plecare pre cea din antanta, suntemu plecați, incatu ne sta si noua prin putinui’a ai satisface — deca pre ast’a din urma, pre carea noi n’amu presupus’o bucurosi, cu toate acestea, fiindu de unu timpu incoace dedati cu feliuritele invective, ce unii nechiamati le arunca asuprane fara locu de crutiare, nu ne-a surprinsu ca cu oarecare noutate! Noi vnse de crace din indurarea lui Ddieu si vointia stapaniloru nostrii traimu intr’o lume „par excelence“ constitutionale, credemu ca nu vomu supera pre d. G....U, deca vomu trece reflexiunile pre altu terenu si le vomu privi dreptu interpelatiune, apoi ne vomu lua, volia a le respunde cu tata cuvenintia la reflexiunile si proiectele dlui respective a face unele contra reflexiuni Oserbamu din capulu locului, ca fundatiunile preste cari dispune capitululu metrop. din Blasiu, nu se administra in Blasiu, ci nu le administra altii, adica pana la desfiintiarea guberniului reg. transilvanénu, c. reg. direcțiune finantiale generale provinciale, or’ de presente inaltulu ministeriu reg. ungurescu. Din acestea fundatiuni cea Ramontiana, după calcululu preliminariu ce ni s’a presentatu pre anulu 1869, face cifra 80.409 fl. v. a. Ceea C1 a in i a n a 6090 fl. v. a. Thordasiana 2300 fl. v. a. Capitalulu fundatiunei Bobiane menite pentru stipendia, fiindu comasatu cu fundulu de premiu alu rom. catoliciloru, a muritu, nu se scie *) precum nici celu alu fundatiunei Materiale. — Candu va sosi diu’a cea mare asteptata cu atata neastemperut, in care ni se voru strapune tote fundurele si fundatiunile, vomu fi in stare a respunde d. G....u in detaliu si cu cerut’a precisiune **), pana atunci aiba si dlui, precum avemu si noi, pucina pacientia, si nu fie in nume de reu, deca si noi la randulu nostru vomu indrepta catra dlui una modesta întrebare, ca adica: după ce pii fundatori au dispusu astfeliu despre capitalele sale fundationali, si după impregiurarile timpului loru poate nici putură altfeliu, ni se poate oare atribui noua prosperarea, ori neprosperarea acelora ? Ci acésta tréca, ducase, ceea ce ne supera este ca: suntemu crestați de dlui ca: la impartirea stipendiatoru nu suntemu cu cerut la consideratiune la diferitele specialități ale soliutiei si culturei, ci ca purcedemu unilateralminte, „dandu mai cu seama numai auditoriloru de drepturi, — ma si in anulu scolasticu espiratu numai 2 medicinisti fura ajutorati, „ipsissima verba“. Noi n’avemu volia, si ce e mai multu, ne lipsesce si timpulu fisicu de a ne dimite la dispute cu d. G....U si ai scarmena acest’a imputare grea, si (după purcederea urmata la impartirea stipendiatoru in cugetulu celu mai curatu) ne meritata, precum ar’ cere insemnatatea ei, liane deajunsu, ca prin trecatu, a oserba, ca, ca nemuritoriulu fundatoriu Dr. Sim. Ramon ti ai, ca unu ingrijitoriu *) Pentru administrarea fundatiuniloru rom. cat. se afla langa guberniu comisiunea catolica, după încetarea guberniului regiu , se afla or’ alta comisiune provisoria in Clusiu lunga comisariata. De ce nu -si eluptara si blasianii una asemene comisiune pentru portarea socoteleloru fundationali, deca provinciele suntu coordinate? — Si sinodulu trebuie se vedia de fundulu celu desfundatu, cărui i place a comassa, pentru a nu se mai afla! — Viderint! — **) Grăbiți numai cu convocarea congresului mixtu, ca acesta are in resortulu naturei sale a midiuloci si acesta administrare, fara care se jignesce autonomia besericei nóastre; antagonii congresului si ai exercitarei dreptului autonomicu fundationale ne iubescu de ne turtescu. — R.